12,786 matches
-
va coborî din vîrful înălțimii sale spre aceste locuri joase, va afla cît de nedrept îndur o mare și o neîncetată vitregie a sorții. CAPITOLUL I De cîte feluri sînt principatele și în ce fel se dobîndesc Toate statele, toate stăpînirile care au avut și au putere asupra oamenilor au fost și sînt fie republici, fie principate. Acestea din urmă sînt sau principate ereditare, anume acelea asupra cărora familia stăpînitorului lor domnește de multă vreme, sau principate noi. Iar cele noi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de îndată ce dușmaaul va întîmpina o greutate cît de mică11. Noi avem în Italia, spre pildă, pe ducele de Ferrara care nu a rezistat la atacurile venețienilor în 1484 și nici la acelea ale papei luliu II în 1510, nu pentru că stăpînirea lui avea temelii foarte vechi, ci din alte cauze. În adevăr, un principe natural are mai puține motive de a-i nemulțumi pe supușii săi și mai puțină nevoie de a o face, ceea ce înseamnă că el va trebui să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
altul, alcătuind la un loc un stat care se poate numi oarecum mixt. În cazul acesta, instabilitatea lui va izvorî mai întîi dintr-o dificultate naturală care se constată la toate principatele noi, și anume că oamenii își schimbă bucuros stăpînirea în credința că vor avea alta mai bună, ceea ce îi face să ridice armele împotriva celui care domnește asupra lor; dar se înșeală, pentru că experiența le arată apoi că starea lor a devenit de fapt mai rea. Lucrul acesta depinde
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
descoperind pe cei suspecți și luînd măsuri de întărire acolo unde este mai multă nevoie. Așadar, dacă prima oară a fost de ajuns ca un duce Ludovic să zăngănească puțin din arme la granițele Milanului, pentru ca Franța să-și piardă stăpînirea ei aici, a doua oară a trebuit ca ea să aibă împotrivă-i lumea întreagă, iar armatele ei să fie nimicite sau alungate din Italia; și lucrurile s-au întîmplat astfel din motivele arătate mai sus. Oricum, atît prima cît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și care se anexează unui stat mai vechi decît cel cucerit, fie că fac parte din același teritoriu și au aceeași limbă, fie că nu sînt astfel. Dacă ele sînt de primul fel, este foarte ușor să le ții în stăpînire, mai cu seamă dacă nu sînt obișnuite de a trăi în libertate; iar pentru a domni asupra lor în deplină siguranță, este de ajuns să faci să se stingă neamul principelui care le stăpînea. În ce privește celelalte lucruri, este destul să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
multă vreme s-au unit cu Franța; și cu toate că există unele nepotriviri de limbă, totuși moravurile sînt aceleași și oamenii pot trăi ușor unii cu alții. Iar cel care cucerește teritorii de acest fel, dacă vrea să le păstreze în stăpînirea lui, trebuie să ia seama la două lucruri, și anume: în primul rînd ca neamul vechiului principe să se stingă, și în al doilea rînd, ca legile și dările să nu sufere schimbare, în așa fel încît teritoriile cele noi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
partea ta și să fii foarte priceput pentru ca să poți păstra ceea ce ai cucerit, iar unul din mijloacele principale și eficace pentru aceasta ar fi ca cel ce cucerește un teritoriu să se și ducă să locuiască acolo, în felul acesta, stăpînirea ar fi maî sigură și mai trainică; așa au făcut de fapt turcii în Grecia, căci, oricare ar fi fost metodele folosite de ei pentru a-și menține stăpînirea în acele locuri, nu le-ar fi fost totuși cu putință
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
teritoriu să se și ducă să locuiască acolo, în felul acesta, stăpînirea ar fi maî sigură și mai trainică; așa au făcut de fapt turcii în Grecia, căci, oricare ar fi fost metodele folosite de ei pentru a-și menține stăpînirea în acele locuri, nu le-ar fi fost totuși cu putință să păstreze Grecia dacă nu s-ar fi dus să se stabilească acolo, în adevăr, atunci cînd stai într-un anumit loc, știi cînd se ivesc dezordini și poți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
iubi, iar dacă vor să se poarte altfel, au de ce să se teamă de el. Cei dinafară care vor să atace statul vor șovăi mai mult înainte de a o face; astfel că locuind acolo, principele își va pierde foarte greu stăpînirea. Celălalt mijloc mai bun este de a întemeia colonii în unul sau două locuri, care să fie un fel de centre de legătură ale acelor teritorii cu statul; în adevăr, trebuie să folosești acest mijloc sau, dacă nu, să ții
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Greciei. Romanii i-au amăgit pe ahei și pe etolieni; tot ei au micșorat puterea statului macedonean; l-au alungat pe Antioh și oricare au fost meritele aheilor sau ale etolienilor, nu le-a fost niciodată îngăduit să-și întindă stăpînirea; nici încercările lui Filip de a-și cîștiga încrederea lor nu i-au făcut vreodată pe aceștia să-i fie prieteni, fără ca în același timp ei să-l înjosească; nici puterea pe care o avea Antioh nu a putut să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Ludovic și nu de Carol, deoarece el fiind mai multă vreme stăpîn în Italia, se poate observa mai bine felul în care a procedat; și veți vedea că Ludovic a făcut tocmai contrariul a ceea ce trebuie făcut pentru a păstra stăpînirea asupra unui teritoriu din afara statului peste care domnești. Regele Ludovic a fost adus în Italia de ambiția venețienilor care, prin această venire a lui, au vrut să cucerească o jumătate din Lombardia. Nu am de gînd să dezaprob această hotărîre
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mirare în aceasta, ci, dimpotrivă, lucrul este foarte obișnuit și firesc. Am discutat chiar despre aceasta la Nantes, cu cardinalul de Rouen, atunci cînd ducele Valentino (căci așa i se spunea obișnuit lui Cezar Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpînire pe Romagna; căci, atunci cînd cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii nu se pricep la politică, deoarece dacă s-ar pricepe, nu ar fi lăsat ca biserica
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cît și cealaltă sînt primejdioase pentru cel care a devenit puternic. CAPITOLUL IV De ce regatul lui Darius, care a fost ocupat de Alexandru, nu s-a răsculat după moartea acestuia, împotriva urmașilor lui Date fiind greutățile care se ivesc în stăpînirea unui teritoriu de curînd ocupat, cineva ar putea fi mirat de faptul următor: Alexandru cel Mare a cucerit Asia în cîțiva ani17 și îndată după aceea a și murit; se părea că, în mod logic, întregul imperiu ar fi trebuit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
poate lua, fără a fi în primejdie el însuși. Acela care consideră, așadar, aceste două tipuri de state, își va da seama că este greu să cucerești țara sultanului, dar că, o dată ocupată, este foarte ușor s-o ții în stăpînire. Cauzele pentru care este greu să cucerești țara sultanului constau în faptul că acela care ar voi să întreprindă o asemenea acțiune n-ar putea fi chemat de către nobilii puternici ai țării pentru a o săvîrși și nici n-ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din cauza numeroaselor principate locale din aceste țări; și atîta timp cît ele au continuat să se păstreze în amintire, romanii au fost mereu nesiguri de cucerirea lor; dar atunci cînd amintirea acestor principate s-a pierdut, date fiind puterea și stăpînirea de lungă durată romanilor, aceștia au devenit siguri pe stăpînirea lor. Iar mai tîrziu, atunci cînd s-au luptat între ei, fiecare a putut să cîștige de partea lui una sau mai multe provincii, după autoritatea pe care o dobîndise
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cît ele au continuat să se păstreze în amintire, romanii au fost mereu nesiguri de cucerirea lor; dar atunci cînd amintirea acestor principate s-a pierdut, date fiind puterea și stăpînirea de lungă durată romanilor, aceștia au devenit siguri pe stăpînirea lor. Iar mai tîrziu, atunci cînd s-au luptat între ei, fiecare a putut să cîștige de partea lui una sau mai multe provincii, după autoritatea pe care o dobîndise acolo; neamul vechiului principe fiind stins, populația respectivă n-a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
tîrziu, atunci cînd s-au luptat între ei, fiecare a putut să cîștige de partea lui una sau mai multe provincii, după autoritatea pe care o dobîndise acolo; neamul vechiului principe fiind stins, populația respectivă n-a mai recunoscut altă stăpînire decît pe aceea a romanilor. Dacă considerăm aceste lucruri, nu ne vom mira că i-a fost ușor lui Alexandru să stăpînească întreaga Asie, după cum vom înțelege de ce altora le-a fost greu să păstreze ceea ce cuceriseră, cum a fost
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
principatele care, înainte de a fi ocupate, se conduceau după legile lor proprii Cînd țările care se cuceresc în felul arătat mai sus sînt obișnuite să se conducă după legile lor și să trăiască în libertate, ele pot fi ținute în stăpînire în trei feluri: primul constă în a le distruge; al doilea este de a te stabili personal în acele locuri; al treilea, de a lăsa ca țările respective să se conducă mai departe după legile lor, cerîndu-le însă un tribut
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
decît recurgînd la alte mijloace. Un exemplu în acest sens sînt spartanii și romanii. Spartanii au stăpînit Atena și Teba prin guverne alcătuite din oameni puțini; cu toate acestea au pierdut aceste cetăți. Romanii în schimb, pentru a-și menține stăpînirea în Capua, Cartagina și Numantia le-au distrus, și în felul acesta nu le-au pierdut. Grecia au vrut s-o stăpînească aproape cu aceleași mijloace pe care le-au folosit spartanii, acordîndu-i libertate și lăsîndu-i legile ei proprii, dar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acesta nu le-au pierdut. Grecia au vrut s-o stăpînească aproape cu aceleași mijloace pe care le-au folosit spartanii, acordîndu-i libertate și lăsîndu-i legile ei proprii, dar aceasta nu le-a reușit, astfel că, pentru a-și menține stăpînirea, au fost nevoiți să distrugă multe din orașele ei. Într-adevăr, nu există alt mod de a stăpîni în siguranță o provincie decît acela de a o nimici. Iar cel care cucerind o cetate obișnuită a trăi în libertate n-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu le vei lua orice posibilitate de acțiune, ei nu vor uita nici idealul libertății și nici instituțiile ei și vor recurge la ele în orice împrejurare, așa cum a făcut Pisa, după ce timp de o sută de ani fusese sub stăpînirea florentinilor. Dar cînd cetățile sau provinciile au fost obișnuite să trăiască sub un principe, iar neamul acestuia s-a stins, locuitorii lor, care, pe de o parte, s-au deprins să asculte, iar pe de altă parte, nu mai pot
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pentru a alege unul nou și nici nu știu să trăiască liberi; iată de ce cetățenii acestor state șovăie mult înainte de a lua armele în mînă, astfel că un principe îi poate supune cu mai multă ușurință și-și poate asigura stăpînirea asupra lor. În republici însă, relațiile dintre oameni sînt mai vii, ura și dorința de răzbunare mai puternice, iar amintirea vechilor libertăți nu îngăduie cetățenilor și nici nu le poate îngădui nici o clipă de răgaz; așa încît mijlocul cel mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
greutăți; cu toate acestea, cel care s-a sprijinit mai puțin pe împrejurările favorabile, este acela care a păstrat mai mult timp puterea. Se întîmplă, de asemenea, ca lucrurile să fie mai ușoare atunci cînd principele, neavînd alte state în stăpînirea lui, este nevoit să vină să locuiască el însuși în teritoriul pe care l-a cucerit. Dar pentru a trece mai departe, la aceia care au devenit principi prin propriile lor însușiri și nu printr-o împrejurare norocoasă, pot spune
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și ca, la naștere, el să fi fost părăsit la voia întîmplării, pentru ca pe urmă soarta să vrea ca el să ajungă rege al Romei și întemeietor al acestui stat. Trebuia ca Cirus să-i găsească pe perși nemulțumiți de stăpînirea mezilor, iar pe aceștia să-i afle moleșiți și slăbiți de o pace îndelungată. Teseu nu putea să-și dovedească însușirile, dacă nu-i găsea pe atenieni lipsiți de unitate. Așadar prilejul favorabil a îngăduit acestor oameni să reușească în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
greutate, dar apoi îl stăpînesc cu ușurință; iar greutățile pe care le întîmpină în cucerirea lui decurg, în parte, din legiuirile și orînduirile noi pe care sînt nevoiți să le introducă pentru a-și întări statul și a-și asigura stăpînirea. Și să nu uităm că nu există nimic mai greu de întreprins, mai îndoielnic ca reușită și nici mai primejdios de înfăptuit decît a te face promotorul unor orînduiri noi. Deoarece acela care încearcă o acțiune de acest fel va
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]