1,428 matches
-
Numărul lor depășea cu mult pe cel al pelerinilor tuturor celorlalte națiuni creștine. Acest aflux a dat naștere organizației Societatea Ortodoxă a Palestinei, care dispunea de foarte multe mijloace materiale, crease școli ortodoxe în Palestina, cât și în Siria. Aceste stabilimente erau protejate de Ambasada Rusiei la Constantinopol și de consulatele locale.[...] 5 Generalul Pétin, fost șef de Stat Major al Misiunii Militare Franceze în România, despre trădarea rusească pe frontul românesc Venind să preia conducerea Misiunii Militare Franceze în România
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Cuvânt înainte Volumul de față este istoria unuia dintre miile de stabilimente industriale românești căzute pe câmpul de luptă al tranziției spre capitalism. La aproape un secol de la fundarea sa, Fabrica Nicolina devenea societate pe acțiuni și încerca să supraviețuiască în jungla economiei de tranziție, pândită la tot pasul de pericole teribile
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
României lui Carol I, în cadrul vastului program de dezvoltare a infrastructurii de transport din Vechiul Regat. Rețeaua, tot mai extinsă de cale ferată, impunea și structurarea unor ateliere de întreținere a materialului rulant. Alegerea Iașilor drept gazdă a acestui necesar stabiliment nu era doar un cadou pentru suferinda capitală a Moldovei, ci făcea parte dintr-un proiect coerent de dezvoltare omogenă a economiei românești în teritoriu. În plus, Iașii aveau și resursa umană de înaltă calificare necesară pentru a popula o
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
celor din Franța. O inițiativă de care nu a fost străin nici Victor Place, consulul francez. O implicarea model, ce nu a rămas singulară . Cam în aceeași vreme s-a mai deschis și o fabrică pentru arpacaș. Matias Nitchmann, fondatorul stabilimentului, identifica aspectele pozitive. Foloasele făbricuței erau îndreptate spre categoriile sărace ale populației, dar viza și edificarea unei noi ramuri a industriei locale. La toate acestea trebuie adăugată activitatea unei fabrici de cărămidă, a atelierelor care produceau hârtie pentru țigări sau
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
parte importantă din fabricile bucureștene - mai ales cele producătoare de armament - au fost aduse în Iași: Atelierele C.F.R. și Arsenalul Armatei din București, atelierele din Brăila, Constanța, Galați și Turnu-Severin, întreprinderile particulare Haug și Lemaître din București. Rămân doar câteva stabilimente puse pe roți. O dată cu retragerea autorităților în Moldova, Atelierele Nicolina au adăpostit, în barăcile special construite sau sub cerul liber, o mare parte din utilaje. În incinta Atelierelor a funcționat fabrica bucureșteană de armament Wolff. Munca se desfășura în condiții
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
se-ntîmpla să-i plătească altcineva pentru ea. Dar era mereu pe ceva - iarbă, benzedrină sau cu mințile duse de la pastile. Apărea la Angle seară de seară cu un bolovan de polonez, o matahală pe nume Whitey. Erau patru Whitey În stabilimentul de la Angle, ceea ce dădea naștere la confuzii. Whitey al lui Herman combina o sensibilitate de nevrotic cu predilecția pentru violență a unui psihopat. Era convins că nimeni nu-l place, un fapt care părea să-l macine din cale-afară. Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
opereze la vedere, ca și cum ar ține o băcănie. Nu trebuie să-și facă griji cu ciripitorii, fiindcă orice gabor din Districtul Federal știe că Lupita vinde marfă. Ține instrumente-n pahare de alcool, ca trăgătorii să se poată rezolva-n stabiliment și să iasă curați. De cîte ori un gabor are nevoie de bani de-o bere, se duce la Lupita și așteaptă să iasă cineva, În nădejdea că are la el un plic. Pentru zece pesos (un dolar și douăș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
M-am trezit bînd o tequila. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc e gustul acid al lămîii din care am supt bînd paharul de tequila. M-am trezit În dimineața următoare Într-o cameră necunoscută. M-am uitat Împrejur. Stabiliment ieftin. Cinci pesos. Un șifonier, un scaun, o masă. Prin perdelele trase vedeam oamenii trecînd pe-afară. Parter. O parte din hainele mele erau Îngrămădite pe scaun. Sacoul și cămașa Îmi erau pe masă. Mi-am coborît picioarele din pat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
zis, pentru a cumpăra stofe de la mănăstire. N-avea însă nevoie de pretext, căci germanii tremurau înaintea oricărui elvețian, la discreția cărora erau pentru schimbul prizonierilor pe frontul occidental și tratative de orice fel. Wangler ne spuse că, grație lui, stabilimentul și băile de la Govora erau intacte, pe când cele de la Călimănești erau cu totul distruse. Avea și norocul că comandantul din Râmnicu Vâlcea era un om foarte cumsecade și înțelegător. Mai târziu, avurăm ocazia să-i prețuim umanitatea față de populație și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care se rupeau sub povara fructelor. Hotelul era în bună stare, dar toate instalațiile deteriorate de o stagnație de doi ani. Apa nu mai curgea și servitorii nu mai puteau cărând cu donițele în camere. Băile nu funcționau decât la stabiliment, și această lipsă din hotel era foarte dăunătoare pentru cură. La restaurant, numai clientelă necunoscută, noii profitori ai războiului care se bucurau cam ostentativ de bogăția lor. Unde vedeai o femeie slabă știai că e româncă, dar nu cu bărbatul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și la Casa de Cultură din Reșița, care din păcate nu mai e ce a fost, după revoluție, din necesitatea de a se obține profit, multe spații cu destinație culturală fiind transformate în spații comerciale, adică în baruri și alte stabilimente de genul acesta. D-l Vintilă era foarte activ, ca și acuma, de altfel, în mod special cu asociația lui de pe vremea aceea, Arplana. Întro zi eram toți pictorii amatori, naivi și nu numai, adunați la Centrul Județean de Creație
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Thironu, care actualmente se găsește la Spitalul din (sic) Tg. Neamțu" etc... că, după vizita sa, dr. Thiron ca și dr. Russ la Golia trebuiau să se raporteze, precis, la următoarele puncte (menționate de A. Fătu). ,,a) Dacă administrațiunile acestei stabilimente se conduce după prescripțiunile regulamentare. b) Dacă D-nii Medici respectivelor își făcu visitele lor regulate la timpului și oarele reglementare. c) Dacă tratamentul alienaților se face în condițiunile și regulile stabilite. d) Dacă alienații ce sunt internați actualmente sunt primiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lucru, o bună parte din bărbații internați, valizi somatic, așa cum s-au obișnuit și se obișnuiește încă, în cadrul ergoterapiei, asigură nu atât tratamentul bolnavilor, ci, mai ales, întreținerea spitalului. Din acest punct de vedere inspecția a constatat lucruri satisfăcătoare, "întreținerea stabilimentului, băile, ograda, latrinele, șura etc. sunt satisfăcătoare, nu se simte nici o lipsă nici noi nu am putut constata contrariu..." și, mai departe, "...lemne se află în ogradă aproape 20 stânjeni...". Ca aspect general, administrativ, ospiciul de la mănăstirea Neamțului, era, după cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
murit cu totul de alte bole decât de aceea mintală". Inspectorul Liteanu, care menționase aceste date, își exprimă părerea că "pentru suma de 325 lei ce Casa cheltuiește lunar astăzi, s-ar afla ușor doctori cari să primească Conducerea acestui stabiliment în permanență". Fondul Arhivelor Statului din Iași deține câteva dosare cu o bogată documentație relativă la mișcarea alienaților în acești ani, cuprinzând totodată o vastă corespondență cu familiile acestora sau cu instituțiile de care aparțineau sau care îl tutelau. Implicațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
dotarea sa și la metodele de tratament. La data reviziilor starea imobilelor era proastă. Epitropul Lupu menționează că: "terenul și binaua acelui ospiciu din toate puncturile de vedere nu sunt și nu pot fi în condițiile cerute pentru un asemenea stabiliment". El propune chiar sistarea oricărei alocări bugetare "până ce Epitropia nu va lua o decizie pentru că nici sumili (sic) ce se cheltuiesc să nu fie infractuoase și maladi care se curarisesc acolo să poată dobândi adevăratul și neapăratul azil". Din raport
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mănăstire cu mult înainte de 1866, când a fost trecut sub administrația Epitropiei Sf. Spiridon. Este caracteristică pentru vechimea acestei instituții existența unui sigiliu, pomenit de revizori ca existent în inventarul ospiciului printre obiectele de la cancelarie și denumit ca "sigiliu al stabilimentului din 1833". Cum nu putem fixa data de început a existenței bolniței și apoi a ospiciului de la mănăstirea Adam, nu putem deduce nici durata existenței sale. Instituția nu mai exista în 1880, dar nu posedăm în prezent informații cu privire la circumstanțele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
inițiativa quakerilor. Conform acestui proiect, sancționat de Al. I. Cuza la 11 august 1862, unitățile corecționale deveneau unități de educație morală, fiecărui deținut urmând a i se întocmi un "buletin de statistică morală" (art. 225). Ultimul capitol se ocupă de stabilimentele de binefacere pe care le clasifică după cum urmează: stabilimente de calici cerșetori bărbați, stabilimente de calici cerșetori femei, stabilimente de cerșetori valizi și stabilimente de nevârstnici orfani (tot corecționale, colonii agricole). Această legislație a fost urmată de un regulament general
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Cuza la 11 august 1862, unitățile corecționale deveneau unități de educație morală, fiecărui deținut urmând a i se întocmi un "buletin de statistică morală" (art. 225). Ultimul capitol se ocupă de stabilimentele de binefacere pe care le clasifică după cum urmează: stabilimente de calici cerșetori bărbați, stabilimente de calici cerșetori femei, stabilimente de cerșetori valizi și stabilimente de nevârstnici orfani (tot corecționale, colonii agricole). Această legislație a fost urmată de un regulament general prin care M. Kogălniceanu transmitea prefecților dispozițiile de aplicare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
unitățile corecționale deveneau unități de educație morală, fiecărui deținut urmând a i se întocmi un "buletin de statistică morală" (art. 225). Ultimul capitol se ocupă de stabilimentele de binefacere pe care le clasifică după cum urmează: stabilimente de calici cerșetori bărbați, stabilimente de calici cerșetori femei, stabilimente de cerșetori valizi și stabilimente de nevârstnici orfani (tot corecționale, colonii agricole). Această legislație a fost urmată de un regulament general prin care M. Kogălniceanu transmitea prefecților dispozițiile de aplicare. În ceea ce ne privește, reținem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
educație morală, fiecărui deținut urmând a i se întocmi un "buletin de statistică morală" (art. 225). Ultimul capitol se ocupă de stabilimentele de binefacere pe care le clasifică după cum urmează: stabilimente de calici cerșetori bărbați, stabilimente de calici cerșetori femei, stabilimente de cerșetori valizi și stabilimente de nevârstnici orfani (tot corecționale, colonii agricole). Această legislație a fost urmată de un regulament general prin care M. Kogălniceanu transmitea prefecților dispozițiile de aplicare. În ceea ce ne privește, reținem că abia la 1862-1864 asistăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a i se întocmi un "buletin de statistică morală" (art. 225). Ultimul capitol se ocupă de stabilimentele de binefacere pe care le clasifică după cum urmează: stabilimente de calici cerșetori bărbați, stabilimente de calici cerșetori femei, stabilimente de cerșetori valizi și stabilimente de nevârstnici orfani (tot corecționale, colonii agricole). Această legislație a fost urmată de un regulament general prin care M. Kogălniceanu transmitea prefecților dispozițiile de aplicare. În ceea ce ne privește, reținem că abia la 1862-1864 asistăm la o triere a deținuților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ci, anticipând diagnosticul pe care acesta îl anunță ulterior; într-un certificat din data de 28 iunie 1883, adresat Prefecturii Capitalei, se menționa: "este atins de alienație mintală în forma "manie acută", stare care reclamă o căutare serioasă la un stabiliment special", internare pe care însă Maiorescu, însoțit de Constantin Simțion, o făcuse deja, achitând suma de 300 de lei la spitalul Șuțu. E o sugestie pentru reluarea discuțiilor, pe care Săluc Horvat o insinuează discret în dicționarul său. Tot o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
poetice"". În actul al doilea, cel mai dramatic și oarecum dramaturgic, îl aflăm pe poetul, în "Parcul Sanatoriului Dr. Șuțu", având "o înfățișare destul de îngrijită", în care se adresează publicului, asistat din umbră de câteva prezențe hilare, desigur pacienți al stabilimentului. Poetul perorează îndelung, insinuant ironic, comentându-și situația de om bolnav, pe de-o parte, și de poet, pe de alta: "Mă recomand Mihai Eminescu. Curând voi fi declarat Poet național. Acest lucru mi l-a declarat solemn Domnul Maiorescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care primește niscai liturghie în chiloți sau sutien de la vreun libidinos. Chiar ofta languros când primea banii. Noroc cu ea că ne mai înviora, ne mai amintea că suntem bărbați sau tentative de bărbați. Era o obligație a membrilor acestui stabiliment să o curteze cast, deși Marian, de pildă, zvonise că o pune pe bani. De ce crezi că e liber la 315? Fac și doctorii un ban cinstit cu ea. O scot la produs. Că e amanta directorului spitalului, mai zicea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
bere e chiar un obiect social total. Poți să vorbești despre o bere și să descoperi aici o întreagă țesătură de relații, de corespondențe. Legăturile economice, statut social și toate prostiile astea. Îmi povestea un unchi de-al meu, Nae Stabiliment, despre care am scris și în prima mea carte și voi mai scrie și de aici înainte, pentru că io de fapt de la el am învățat cum e cu povestitul, îmi spunea cum s-a dus în casa unui ștab să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]