7,318 matches
-
insuficiență renală, hemodializat sau nu. Complexitatea acestor pacienți și prezența frecventă a comorbidităților impun asocieri medicamentoase care pot să cumuleze sau să antagonizeze efectele lor secundare. III. Acțiunea și metabolismul medicamentelor Insuficiența renală poate modifica cinetica medicamentelor, intervenind în toate stadiile lor de acțiune în organism: absorbția digestivă distribuția (transport și difuziune) metabolismul sensibilitatea receptorilor eliminare 1. Absorbția In administrarea orală, absorbția unui medicament depinde de caracteristicile fizico-chimice ale moleculei (hidrosolubilitate sau liposolubilitate, gradul de hidratare, pH stomacal,etc). în insuficiența
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și spirit critic, oferindu-i prin aceasta mobilitate, flexibilitate, deschidere spre dezvoltare. Tipuri și grade de integraretc "Tipuri și grade de integrare" Integrarea sociologiei în viața colectivității este un proces declanșat de mult timp, aflat de abia în primele sale stadii. Pentru a înțelege mai bine acest proces, este util să determinăm câteva tipuri ale acestei integrări. În mod special mă voi opri asupra a două mari perechi de alternative ale procesului actual de integrare. Integrarea difuză versus specificată. S-ar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obiecte individuale. Spre deosebire de istoriile comunităților umane (Istoria României, Istoria Franței etc.), există o teorie a evoluției umanității în general 1. Aceasta este deosebită de istoria universală, ca o cumulare de istorii individuale. Evoluția societății încearcă să desprindă formele (sau etapele, stadiile) generale prin care toate comunitățile umane au trecut sau vor trece. Este perspectiva diferitelor filosofii ale istoriei, ca, de exemplu, cea a lui August Comte, aevoluționismului din antropologia culturală de la sfârșitul secolului trecut, sau a neoevoluționismului din antropologia culturală actuală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a neoevoluționismului din antropologia culturală actuală sau, în fine, a teoriei marxiste asupra societății. Similar, aceeași diferență se poate face și în biologie, între ceea ce s-ar putea numi istoria diferitelor specii biologice și teoria evoluției biologice. Încercând să formuleze stadiile comune dinamicii în timp a tuturor obiectelor unei clase, să degajeze legile și mecanismele generale ale acestora, perspectiva evoluției generează științe ale generalului. Ele încearcă să treacă dincolo de particularitățile și accidentele temporalității, să desprindă o serie de tendințe mai generale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistem deschis tinde să evolueze spre o creștere a calităților sale termodinamice”; „un sistem tinde în timp să-și sporească gradul de complexitate, prin diferențiere structurală și specializare funcțională” sau „orice societate, pe măsura dezvoltării forțelor de producție, trece prin stadii distincte, începând cu un stadiu fundat pe proprietatea comună, asupra mijloacelor de producție și pe egalitate, urmând stadii caracterizate în general prin proprietatea privată, în variate forme, asupra mijloacelor de producție, asociată cu inegalitatea socială, ca apoi, după ce se depășește
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
-și sporească gradul de complexitate, prin diferențiere structurală și specializare funcțională” sau „orice societate, pe măsura dezvoltării forțelor de producție, trece prin stadii distincte, începând cu un stadiu fundat pe proprietatea comună, asupra mijloacelor de producție și pe egalitate, urmând stadii caracterizate în general prin proprietatea privată, în variate forme, asupra mijloacelor de producție, asociată cu inegalitatea socială, ca apoi, după ce se depășește un anumit nivel al dezvoltării forțelor de producție, să se ajungă într-un nou stadiu fundat pe proprietate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
generală a evoluției trebuie să descopere o lege a variației în timp a tipului de sistem în cauză, fie determinarea unor parametri fundamentali a căror creștere progresivă este necesară - forțe de producție, cunoaștere, proprietăți termodinamice etc. -, fie o succesiune de stadii prin care, în mod necesar, orice sistem particular ce aparține unei clase generale va trebui să treacă. Dacă am reușit să determinăm o serie de stadii pe care, în dinamica sa în timp, orice sistem social, de exemplu, le parcurge
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
progresivă este necesară - forțe de producție, cunoaștere, proprietăți termodinamice etc. -, fie o succesiune de stadii prin care, în mod necesar, orice sistem particular ce aparține unei clase generale va trebui să treacă. Dacă am reușit să determinăm o serie de stadii pe care, în dinamica sa în timp, orice sistem social, de exemplu, le parcurge - A, B, C, D, E -, formularea unei legi generale a evoluției va trebui să ia următoarea formă: „orice sistem social va trece, în timp, în mod
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
orice sistem social, de exemplu, le parcurge - A, B, C, D, E -, formularea unei legi generale a evoluției va trebui să ia următoarea formă: „orice sistem social va trece, în timp, în mod necesar, întâi prin stadiul A, apoi prin stadiile B, C, D și, în fine, va ajunge în stadiul E”. Temporalitatea este cuprinsă în succesiunea strictă a trecerii de la un stadiu la altul. Orice proces evolutiv va trebui să treacă prin: toate aceste stadii și exact în ordinea indicată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin stadiul A, apoi prin stadiile B, C, D și, în fine, va ajunge în stadiul E”. Temporalitatea este cuprinsă în succesiunea strictă a trecerii de la un stadiu la altul. Orice proces evolutiv va trebui să treacă prin: toate aceste stadii și exact în ordinea indicată. Temporalitatea poate apărea și într-un mod mai specificat: cantitatea de timp necesară, aproximativ, parcurgerii unui stadiu sau altul. Deși afectată de o mulțime de evenimente particulare, timpul parcurgerii unui stadiu poate fi înscris între
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realizată și difuzată în masa unei comunități? Există la ora actuală o mulțime de calcule ale unor asemenea procese de transformare: de exemplu, timpul necesar pentru realizarea și difuzarea unei inovații tehnologice. O asemenea inovație trece printr-o serie de stadii necesare care, în medie, necesită fiecare un anumit timp: apariția unei noi idei științifice, aplicarea ideii sub formă de tehnologie, difuzarea industrială sub formă de bun de larg consum a noii tehnologii; sau în cât timp s-au dublat cunoștințele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în termenii evoluției înseamnă, totodată, a tipologiza, a verifica empiric validitatea acestor tipologii și, în fine, a stabili regularități empirice apte de a oferi suportul generalizărilor sub forma legilor istorice. Perspectiva evoluționistă sugerează existența unor legi istorice care reglementează succesiunea stadiilor, a formelor de organizare socială. Criteriile utilizate pentru a distinge un stadiu de altul și conform cărora seapreciază existența unei evoluții sunt obiective. Conceptul de progres include o perspectivă distinctă. Pe de o parte, precum conceptul de evoluție, cel de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în Anglia, dar și în SUA, a început să se dezvolte o puternică școală evoluționistă în antropologia culturală: Edward B. Taylor, Lewis Morgan, Edward Westermarck, James Frazer. Ocupându-se de cercetarea societăților arhaice, proiectul evoluționismului din antropologie consta în determinarea stadiilor universale prin care trece orice societate în evoluția sa de la starea de primitivitate la cea de civilizație. Teza lor fundamentală era existența unei ordini clare în evoluția societăților. De exemplu, schema celor trei stadii a lui Morgan, preluată de către Engles
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evoluționismului din antropologie consta în determinarea stadiilor universale prin care trece orice societate în evoluția sa de la starea de primitivitate la cea de civilizație. Teza lor fundamentală era existența unei ordini clare în evoluția societăților. De exemplu, schema celor trei stadii a lui Morgan, preluată de către Engles: sălbătăcie, barbarie, civilizație. Sau ideea succesiunii stricte a tipurilor de familie: de la promiscuitate sexuală, la familia de grupe, la familia monogamă matriarhală la cea monogamă patriarhală. Și în antropologia culturală conceptul de evoluție era
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unei imense mase de cazuri negative. Primul comandament al științei este cunoașterea cât mai amănunțită a diferitelor societăți. Antropologia și-a rafinat rapid mijloacele de descriere a societăților „așa cum erau ele”. Ipotezele asupra istoriei lor, cât și asupra unor presupuse stadii comune au fost respinse ca pură speculație. Antropologul s-a abținut în mod auster de la orice tentație de a face paralele, comparații, de a stabili tipuri generale. Orientarea strcturalist-funcționalistă a fost opusă evoluționismului. Structuralism-funcționalismul pornea de la ideea că orice cultură
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a acțiunilor, ele însele dirijate adesea de pasiuni și dorințe? Un cu totul alt tip de obiecție vine de pe pozițiile unicității istoriei umane. Atât conceptul de evoluție, cât și cel de progres tipologizează. Ele sunt fundate pe presupoziția că există stadii mai generale pe care trebuie să le parcurgă diferite comunități. Dacă fiecare comunitate are individualitatea sa ireductibilă, atunci conceptele de evoluție și progres nu au nici o semnificație. Nici un criteriu nu poate fi utilizat pentru a determina diferențe de grad într-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Aceasta este cauza pentru care criteriul raționalității nu este operant în estimarea evoluției sau progresului social. Lipsa sa de eficiență reiese foarte clar din faptul că filosofii secolului al XVIII-lea nu au reușit să-l utilizeze în determinarea unor stadii distincte în evoluția societății. Herbert Spencer este autorul unuia dintre criteriile care au avut o largă influență. În primul rând, este de notat că Spencer încearcă determinarea unui criteriu strict obiectiv, nonvaloric al evoluției: criteriul complexității. În First Principles (1862
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
generale a societăților la un anumit nivel de dezvoltare tehnologică. Teoria lui Marx asupra societății comuniste reprezintă un exemplu tipic pentru asemenea posibilități. În orice caz, utilizarea unui astfel de criteriu poate duce la o înțelegere mult mai exactă a stadiilor evoluției și a mecanismelor sale. Cu titlu de exemplificare voi reproduce genul de propoziții care, după părerea lui Marvin Harris (1968), sunt posibile într-o asemenea perspectivă: „Când rata eficienței tehnologice în producția hranei (caloriile output per caloriile input per
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acea în care modificarea cogniției permite schimbarea motivației. Simptomele fizice ale depresiei Explicarea simptomelor fizice și vegetative ale depresiei în cadrul unui model psihologic prezintă o serie de dificultăți. Examinarea acestor variabile fiziologice conduce, după opinia lui Beck, la combinarea unor stadii conceptuale diferite și riscă să producă mai multe confuzii decât clarificări. Beck constată o relație clară între cogniție depresivă și încetinire motorie, oboseală. Mai mult, semnele vegetative pot fi definite ca semnale fiziologice ale unei tulburări psihologice particulare. Principiile epistemologice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
alcoolo-dependent după un sevraj: „Terapiile cognitiv-comportamentale sunt tehnici psihoterapeutice codificate. Ele permit subiectului elaborarea unor strategii pentru menținerea abstinenței”. Aceste tehnici au primit o recomandare bazată pe o supoziție științifică furnizată de studii cu un nivel mediu de confirmare. Teoria stadiilor a lui Proschaska și DiClemente In timpul aplicării tratamentului, este esențial să se precizeze nivelul de motivație al subiectului. Pentru a realiza acest lucru, modelul cel mai utilizat este acela transteoretic al schimbării al lui Proschaska și DiClemente. Acest model
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Proschaska și DiClemente In timpul aplicării tratamentului, este esențial să se precizeze nivelul de motivație al subiectului. Pentru a realiza acest lucru, modelul cel mai utilizat este acela transteoretic al schimbării al lui Proschaska și DiClemente. Acest model descrie șase stadii de schimbare. Subiecții trec de la un stadiu la altul, de obicei într-o manieră ciclică, uneori anarhică. Figura 1. Cele șase stadii de schimbare Precontemplare Contemplare Progres Determinare Recădere Acțiune Menținere In stadiul de precontemplare, subiectul nu conștientizează problema legată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
modelul cel mai utilizat este acela transteoretic al schimbării al lui Proschaska și DiClemente. Acest model descrie șase stadii de schimbare. Subiecții trec de la un stadiu la altul, de obicei într-o manieră ciclică, uneori anarhică. Figura 1. Cele șase stadii de schimbare Precontemplare Contemplare Progres Determinare Recădere Acțiune Menținere In stadiul de precontemplare, subiectul nu conștientizează problema legată de conduita adictivă, sau o consideră fără importanță. Subiectul vine la consultație deoarece este afectat de „forțe” exterioare: juridice, profesionale, familiale... Atunci când
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
recăderii, început adesea chiar din perioada stadiului de contemplare. Prevenirea recăderii pregătește persoana să facă față diferitelor situații de risc. Stadiul recăderii readuce subiectul în stadiul anterior: subiectul consumă din nou alcool. Metodele terapeutice adaptate fiecărui stadiu Această teorie a stadiilor are o consecință terapeutică importantă pentru tratamentul subiecților alcoolo-dependenți. In stadiul de precontemplare, terapeutul își propune să-l ajute pe subiect să perceapă riscurile și problemele legate de conduita adictivă, deci să determine apariția unei îndoieli. In stadiul de contemplare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
întrerupe tratamentul deoarece subiectul "contemplă" mai mult problema sa somatică decât problema de alcoolo-dependență. Este necesar, în acest caz, să-l însoțim în efectuarea tratamentului acestei complicații. Medici generaliști, medici specialiști - somaticieni sau psihiatri , infirmiere, psihologi, asistenți sociali... Conform teoriei stadiilor a lui Porschaska și DiClemente, Sonia este contemplativă în ceea ce privește problema sa legată de alcoolo-dependență și în acțiune prin faptul că dorește să o regleze. Terapeutul explică faptul că pot avea loc controale ale alcoolemiei. Criză de epilepsie, decompensare organică, infarct
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
B, rămas acum fără nimic, i-ar propune lui C o diviziune de 30/30. Acest rezultat este, la rândul său, instabil față de contra-propunerea rațională pe care o poate face A, și astfel ciclul începe din nou. În forma schematică, stadiile negocierii ar putea arăta astfel: Prin deducție, regula majorității într-un joc de n persoane cu sumă zero produce un tipar de rezultate ciclice. Orice diviziune a unităților de utilitate este posibilă, dar nici una nu este vreodată stabilă. (Anumite jocuri
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]