1,236 matches
-
Tom Sachs, concepuse cutia mare din mijlocul camerei de zi, zbârlindu-se și mârâind la oricine se apropia. Prin difuzoare fixate în exterior se auzea zornăit de lanțuri, ca de altfel și gemete și râsete foarte autentice ale celor morți. Stafii din hârtie albă creponată unduiau prin copaci, iar dovlecii complicat sculptați și viu iluminați punctau poteca pietruită ce ducea spre casă. Și cu toate că era vorba de o petrecere absolut pentru adulți, nu se petrecea absolut nimic înfricoșător la 307 Elsinore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
înhățau, omule“. Iar dacă ieșeai în lume, trebuia s-o faci costumat, în așa fel încât să arăți asemănător morților, să-i păcălești ca să te lase-n pace. Dădeam din cap și repetam, „Morții, aha, morții.“ Puteam auzi acordurile cântecului stafiilor Time of the Season revărsându-se din casă. - Adios, amigo, zise Pete, călcând accelerația. - E întotdeauna o plăcere să te văd, i-am spus, bătându-l cu mâna pe spate, apoi mi-am șters-o pe blugi și m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
jumătate prezentabil, scoțându-mi tricoul cu floarea de marijuana și punându-mi-l la loc pe dos. Cum nu-mi puteam găsi blugii, am smuls cearceaful de pe pat și m-am învelit în el. Am ieșit din cameră ca o stafie. Împleticindu-mă spre bucătărie, am trecut de menajera care aspira în camera de zi și am călcat pe urmele de picioare care păreau să fi fost ștampilate în cenușă pe mocheta bej, care în dimineața asta părea mai flocoasă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
menajera care aspira în camera de zi și am călcat pe urmele de picioare care păreau să fi fost ștampilate în cenușă pe mocheta bej, care în dimineața asta părea mai flocoasă și mai închisă la culoare decât de obicei. Stafia ce pășea prin camera de zi se opri când observă aranjamentul straniu al mobilei. Canapeaua secționabilă, scaunele Le Corbusier și mesele, toate fuseseră rearanjate pentru petrecere, însă acest nou decor îmi apărea ciudat de familiar. Am vrut să văd de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
aranjamentul straniu al mobilei. Canapeaua secționabilă, scaunele Le Corbusier și mesele, toate fuseseră rearanjate pentru petrecere, însă acest nou decor îmi apărea ciudat de familiar. Am vrut să văd de ce, dar sunetul aspiratorului combinat cu lătratul lui Victor au forțat stafia să se îndrepte degrabă spre bucătărie. Casa fusese menționată sub numele de McVila în articolul din Talk: 3000 de metri patrați, situată într-o suburbie prosperă, în plină expansiune, iar casa de la 307 Elsinore Lane nici nu era cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
alfabetic, ca de altfel și o antică masă de biliard cu fetru roșu. Și întreaga casă se întindea generos: spații largi, proiectate astfel încât să se contopească perfect pentru a crea iluzia unei case mult mai somptuoase decât era cu adevărat. Stafia pluti către bucătărie, sau „statul major al familiei“, care era cu adevărat o minunăție - numai inox și polițe din ciment brazilian, un aragaz Thermador, un frigider Sub Zero, două mașini de spălat vase, două aragaze cu hote silențioase, două chiuvete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
peluză vastă, cu un gazon mătăsos de un verde intens care dădea într-o grădină uriașă și bine îngrijită, cu flori ale căror nume nici nu le știam, iar dincolo de grădină se întindea un câmp ce ducea la liziera pădurii. Stafia n-a detectat nici un fel de stricăciuni produse de petrecere. Totul era imaculat. Confuză și impresionată, stafia se zgâia la vaza plină cu lalele proaspete care trona în mijlocul mesei din bucătărie. Marta era deja prezentă, făcându-și de lucru cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
bine îngrijită, cu flori ale căror nume nici nu le știam, iar dincolo de grădină se întindea un câmp ce ducea la liziera pădurii. Stafia n-a detectat nici un fel de stricăciuni produse de petrecere. Totul era imaculat. Confuză și impresionată, stafia se zgâia la vaza plină cu lalele proaspete care trona în mijlocul mesei din bucătărie. Marta era deja prezentă, făcându-și de lucru cu aparatul de cafea espresso Gaggia, în timp ce stafia mahmură, înfășurată în șicul cearșaf Frette plutea prin bucătărie, sprijinindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
stricăciuni produse de petrecere. Totul era imaculat. Confuză și impresionată, stafia se zgâia la vaza plină cu lalele proaspete care trona în mijlocul mesei din bucătărie. Marta era deja prezentă, făcându-și de lucru cu aparatul de cafea espresso Gaggia, în timp ce stafia mahmură, înfășurată în șicul cearșaf Frette plutea prin bucătărie, sprijinindu-și o clipă fruntea încinsă de frapieră (stafia observă cu amărăciune că era goală) înainte de a se prăbuși într-un scaun la masa rotundă din colțul îndepărtat al încăperii. Marta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
proaspete care trona în mijlocul mesei din bucătărie. Marta era deja prezentă, făcându-și de lucru cu aparatul de cafea espresso Gaggia, în timp ce stafia mahmură, înfășurată în șicul cearșaf Frette plutea prin bucătărie, sprijinindu-și o clipă fruntea încinsă de frapieră (stafia observă cu amărăciune că era goală) înainte de a se prăbuși într-un scaun la masa rotundă din colțul îndepărtat al încăperii. Marta era o femeie trecută de treizeci și ceva de ani, intenționat aleasă pentru că nu era foarte atrăgătoare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
un mic apartament - plătit de Jayne - în oraș. (Nici nu știam unde stă Rosa, doar că tăcutul ei tată din El Salvador o lua la ora opt seara din Elsinore Lane și o aducea înapoi a doua zi dis de dimineață.) Stafia avea nevoie de cafea. Și imediat, Marta îi așeză în față o ceașcă de porțelan Hermes Chaine d’Ancre plină ochi cu un espresso aburit și lăptos, iar stafia bâigui mersi în timp ce Marta se deplasă în direcția extractorului de suc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Lane și o aducea înapoi a doua zi dis de dimineață.) Stafia avea nevoie de cafea. Și imediat, Marta îi așeză în față o ceașcă de porțelan Hermes Chaine d’Ancre plină ochi cu un espresso aburit și lăptos, iar stafia bâigui mersi în timp ce Marta se deplasă în direcția extractorului de suc Waring și începu să stoarcă portocale. Epuizată, stafia se zgâia la oalele de cupru care atârnau de cârligele unui raft de deasupra tejghelei din mijlocul bucătăriei, sorbindu-și mohorât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
îi așeză în față o ceașcă de porțelan Hermes Chaine d’Ancre plină ochi cu un espresso aburit și lăptos, iar stafia bâigui mersi în timp ce Marta se deplasă în direcția extractorului de suc Waring și începu să stoarcă portocale. Epuizată, stafia se zgâia la oalele de cupru care atârnau de cârligele unui raft de deasupra tejghelei din mijlocul bucătăriei, sorbindu-și mohorât cafeaua în timp ce își muta privirea asupra unui exemplar din Daily Variety care stătea deasupra unui teanc ce includea The New York Times
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
tehnic vorbind nu e legal, dar... A așteptat să-mi termin fraza. Am ales să n-o termin. - Nu m-am drogat noaptea trecută, Jayne. - Minți. Își pierduse controlul. Mă minți și nu știu ce să mă mai fac. Cu mare efort, stafia se ridică și își târî picioarele până la ea. Stafia se înveli în jurul ei, iar ea îl lăsă. Tremura, cu respirația întretăiată de suspine. - Ce-ar fi dacă ai începe prin a mă crede...și... am întors-o în așa fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
-mi termin fraza. Am ales să n-o termin. - Nu m-am drogat noaptea trecută, Jayne. - Minți. Își pierduse controlul. Mă minți și nu știu ce să mă mai fac. Cu mare efort, stafia se ridică și își târî picioarele până la ea. Stafia se înveli în jurul ei, iar ea îl lăsă. Tremura, cu respirația întretăiată de suspine. - Ce-ar fi dacă ai începe prin a mă crede...și... am întors-o în așa fel încât să fim față-n față, uitându-mă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Lane care încotro - purtând mantii Quidditch, cu mături și baghete magice, verzile cicatrice în zigzag de pe frunțile lor licărind în întuneric în timp ce discutau cu niște căpcăuni ca acela din Shrek. Nu vedeam picior de balerină sau vrăjitoare sau vagabonzi sau stafii - nici unul dintre costumele croite de mamele copilăriei mele - iar când am văzut-o pe Nadine luând o gură de apă Fiji din sticla pe care o avea cu ea mi s-a făcut poftă rău de tot de un alt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
umeri a neputință - imaculată. - Cum adică? Ce vreți să spuneți, imaculată? - Păi legiștii sunt blocați. Kimball își verifică notele, deși eram convins că n-avea de ce s-o facă. Nici o amprentă, nici un fir de păr, nici o fibră, nimic. Ca o stafie. A fost primul lucru la care m-am gândit. Ca o stafie. Kimball se reașeză pe sofa, apoi mă privi drept în ochi, întrebându-mă: - Ați primit vreun plic suspect, orice formă de corespondență, în ultima vreme? Orice încercare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
legiștii sunt blocați. Kimball își verifică notele, deși eram convins că n-avea de ce s-o facă. Nici o amprentă, nici un fir de păr, nici o fibră, nimic. Ca o stafie. A fost primul lucru la care m-am gândit. Ca o stafie. Kimball se reașeză pe sofa, apoi mă privi drept în ochi, întrebându-mă: - Ați primit vreun plic suspect, orice formă de corespondență, în ultima vreme? Orice încercare de a vă contacta din partea vreunui fan, că să vă facă să vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Harrison Ford atunci când mă aflam în parcarea din fața garsonierei lui Aimee Light, sfătuindu-mă că „era în interesul tuturor părților interesate“ (am remarcat noua limbă de lemn din Hollywood) dacă puteam ajunge acolo vineri după-amiaza. Cu o voce monotonă de stafie i-am spus că voi telefona mâine ca se confirm dacă voi merge sau nu în timp ce priveam prin parbriz crengile de pini care dansau în întunericul de deasupra mașinii mele. Un alt eșec din partea mea - deși orice scuză pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și am băut o sticlă de vin roșu. Pe parcursul următoarelor patru ore nu-mi aduc aminte nimic din ce s-a întâmplat. Scriitorul a furnizat amănuntele. Am scos laptopul și m-am conectat la Internet. Aici am tastat următoarele cuvinte: „stafie“, „bântuire“, „exorcist“. Surpriză și teroare: existau mii de pagini dedicate acestor subiecte. Aparent am încercat o delimitare, tastând „districtul Midland“. Asta a comprimat considerabil lista. Se pare că am intrat și pe alte site-uri, dar nu-mi amintesc asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
e expert în studierea și abordarea demonilor. L-am fixat multă vreme pe Miller până când am zis, întrebat: - Demoni? Semn bun, m-a avertizat scriitorul. Miller oftă. Remarcase neîncrederea din grimasa mea. - În plus, mai comunic cu ceea ce se cheamă stafii - dacă asta îți convine mai mult, domnule Ellis. În limbaj natural, mă poți numi vânător de stafii, ca de altfel și cercetător spiritual. - În esență studiezi...tot ceea ce e supranatural? Cuvintele mi-au ieșit exact cum mă așteptam să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
întrebat: - Demoni? Semn bun, m-a avertizat scriitorul. Miller oftă. Remarcase neîncrederea din grimasa mea. - În plus, mai comunic cu ceea ce se cheamă stafii - dacă asta îți convine mai mult, domnule Ellis. În limbaj natural, mă poți numi vânător de stafii, ca de altfel și cercetător spiritual. - În esență studiezi...tot ceea ce e supranatural? Cuvintele mi-au ieșit exact cum mă așteptam să-mi iasă pentru că scriitorul îmi spunea că te-ai băgat până peste cap. M-a încuviințat. L-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Miller nu a coborât vocea, dar a aruncat o privire îngrijorată spre ospătărița care discuta cu bucătarul. La un moment dat, în timpul acestei conversații, bătrânul bucătar a dispărut de la bar și m-am gândit că poate și el era o stafie. - De când te ocupi de chestiile astea? Eu îl întrebam pe el. Vreau să spun că nu înțeleg ce-mi spui. Adică spui o chestie ca asta și sunt pe cale să-mi pierd mințile și... - Informația respectivă se găsește în întregime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Adică ai un CV sau niște scrisori de recomandare, pentru că atunci când îmi spui că ai văzut indivizi explodând în flăcări încep să simt că înnebunesc... - Domnule Ellis, nu mi s-a dat o diplomă. N-am urmat o „facultate a stafiilor“. Nu am decât propria experiență. Am investigat peste șase mii de fenomene supranaturale. Am clacat din nou. Plângeam și încercam să nu respir prea zgomotos. - Ce mă fac? am întrebat de câteva ori. Miller începu să mă consoleze. - Dacă vrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
au realizat că au murit. Altă pauză. Iar altele vor să comunice unele informații celor vii. Era rândul meu să fac o pauză. - Și rezolvi problema asta...pentru ei? - Depinde. A dat din umeri. - De ce? - Păi dacă acest demon sau stafie sau, în cazul tău, aceste chestii pe care le-ai creat - aceste entități torturate - s-au manifestat cumva în realitatea ta. - Dar nu înțeleg, am zis. Care-i diferența între un demon și o stafie? Până când am pus această întrebare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]