1,939 matches
-
pentru acele puține clipe de fericire cărora numai în întuneric le poți trăi măreția și binefacerea; numai în anumite momente crâncene ale durerilor tale, cremenea nădejdilor sparge vremelnicia cătușelor tiranului și-ți înalță sufletul dincolo de hotarul lumesc, deasupra, spre luminile stelare și veșnice ale cerului. Părintele Nil Dorobanțu a fost un mare monah și faptele sale, file de istorie, rămân ascunse sub oborocul vremurilor păgâne pe care le trăim încă și care au pus stăpânire și pe cei obligați să facă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
broderiile din mătase. — Cum poți să predici în numele comunismului și, în același timp, să justifici tot ce ai? Regina Roșie zâmbi - cerșetoare meditativă. — Munca valoroasă pe care o fac îmi oferă o dispensă în privința lucrurilor frumoase. *** O replică de încheiere stelară. Mal se întoarse la mașină și găsi un bilețel sub ștergătorul de parbriz: „Căpitane, salut! Herman Gerstein l-a sunat pe Ellis cu o plângere: un copoi de la comitat face valuri la Variety International (crimă de curiști). Ellis a vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Luna acum era mai sus însă și, extaziată în propria ei lumină, nu-și proiecta conturul net de altădată; ca și a soarelui, forma i se cufunda în propria-i orbită și cerul părea mereu o clamoare argintie peste nisipuri stelare. Acum reîncepură vorbele descusute: - Ce viață i se pregătește Elenei, după dezamăgirea asta! I-am spus să vie la mine. Ea e prin fire o femeie de acțiune. Nici n-am nevoie s-o convertesc. Munca mea o va interesa
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
nu mai era nici lumină și nu apăruse încă nici întunericul? Ochii tăi în întunericul pestriț se aud foșnete ciudate, simțurile toate ascuțite ca niște animale de pradă stau gata de atac ... așteaptă ... în depărtare licuricii transformă pământul în boltă stelară se aude firul ierbii căzânddeasupra potecii sclipitoare doi luceferi aruncă săgeți inima îmi bate cu putere în așteptare ... te recunoaște știe luceferii ce se apropie sunt ochii tăi. VIOLETTA PETRE M-am născut în anul 1953, în ziua de 11
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
fată. Toamnă Bahică încă petrec cu toamna în hamac Dacă mi-e frig m acoperă cu frunze, Văzduhu-i plin de afrodisiac Și cu scrisori de la a mele muze. Mă simt bătrân în cifre cu bacșiș Dar îmi ignor creanța mea stelară, îngădui viață prinsă pe furiș Să fie calmă, să nu de-a pe-afară. De frunze curse-i trotuarul plin Mi-e teamă singur să pășesc pe ele, Dac-aș putea le-aș umezi în vin Și-aș agita șampania
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pe furiș Să fie calmă, să nu de-a pe-afară. De frunze curse-i trotuarul plin Mi-e teamă singur să pășesc pe ele, Dac-aș putea le-aș umezi în vin Și-aș agita șampania de stele. Beție stelară Un lujer ca o rază de lumină A răsărit și a murit instantaneu, I-am mai zărit lumina lui divină Pierdută-n universul visului ateu. Cu pâlpâiri muiate în smaralde S-a transformat din galaxie în atol Arzând într-un
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
lumina lui divină Pierdută-n universul visului ateu. Cu pâlpâiri muiate în smaralde S-a transformat din galaxie în atol Arzând într-un recif cu stele calde Ca la final să lase cerul și mai gol. Trecând prin sită pulberea stelară Tot colectând pepite de meteoriți, Mi-ai apărut în infinita seară Mireasă boreală, vrând să te măriți. M-am îmbătat pe loc fără idee Trăgând o dușcă din trăscăul selenar Având itinerar Calea Lactee Buimac pe o orbită fără vreun habar
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
să procedeze pentru a trage foloase maxime, fără ca nimeni să afle ceva vreodată. Era o oportunitate rară, chiar unică, dacă stătea să se gândească la ce periferie nenorocită a Federației se afla. Dacă sunt băiat deștept, și pe pulberea mea stelară că sunt, nu pot să stau și să închid ochii când așa ceva îmi trece pe sub nas. Amicilor de sus, mai mult ca sigur că o să le placă discreția și modul operativ în care am rezolvat problema. Cine știe, poate asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
dacă nu ar lua creditele pe care le-ar găsi la bordul "Rândunicii", acestea s-ar pierde odată cu distrugerea navei. În această privință ordinele erau clare: trebuia să-l rețină pe pasagerul clandestin, apoi, după ce nava intra în categoria prafului stelar, urma să-și transporte prizonierul pe Terra și să-l predea Slujitorilor. Restul nu-l mai interesa. Ar fi trebuit să se preocupe mai mult de treaba asta deoarece era sectorul lui dar pur și simplu ceva îi spunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
-și putea permite să fie el cel care să declanșeze un scandal între Confederație și Independenți. Spera ca Birmaq să facă față situației. - Știi, odată căpitanul Birmaq mi-a arătat o chestie de genul ăsta, reluă Gardianul. Pe pulberea mea stelară, era îngrozitoare. Era o statuetă, un individ mascat ciudat cu un cuțit într-o mână și cu niște organe în cealaltă. Mi s-a făcut un rău atunci de n-am putut mai bine de o săptămână să mănânc pipotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
țeasta pleșuvă a căpitanului. Privindu-l cum se apropie avu senzația unei plăcute moleșeli scurgându-i-se prin oase ba chiar i se păru că simte plasa care îi cuprinde mintea într-o dulce îmbrățișare... Fir-aș pe toți demonii stelari, bătrânul fumează un făuritor de vise! se blestemă în gând Kaan. Îi trebuiră câteva clipe de reculegere, până să-și revină din uluiala care-l țintui-se locului, după care o activitate febrilă îi cuprinse mintea. Dacă cumva căpitanul mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
mărturisească lucrurile acestea, îi răspunse Birmaq extrem de tăios. Nu poți știi niciodată care este adevărul. - Oricare ar fi adevărul eu am niște ordine de îndeplinit, îl luă gura pe dinainte pe Gardian. Aduce-ți-l pe rebel. Pe pulberea mea stelară, sunt un dobitoc de bună voie și nesilit de nimeni, se înjură el de unul singur. - Sunt sigur că vom găsi o cale de rezolvare care să ne mulțumească pe amândoi, spuse pe același ton căpitanul. Trebuie să-l momesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
ambalaj? - Despre ce ambalaj este vorba, dacă îmi permiteți? întrebă Birmaq. - Angir o să-ți dea toate explicațiile necesare, căpitane. Poc! al doilea șut în ouă primit din partea preaonorabilului în ultimele cinci minute. Nu mai glumea deloc mentorul său. Ce pulberea stelară puteau să fie ambalajele despre care tot bolborosea boșorogul ăsta? Începuse să creadă, că nu va mai ieși din încăpere tot în postura de favorit în care intrase. - Vedeți căpitane, preaonorabilul Poha este un împătimit al artefactelor de pe Terra, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
obiectelor cosmice așezate pe subject și trec peste sistemul nostru solar, Matei se îndepèrteazè cu ea, purtând-o afarè din galaxie, M31, Andromeda, pânè se încarcè mai dau un new web browser și mai deschid o fereastrè cu un cluster stelar, apoi, încè o ferestrè în care caut messier catalog objects, de acolo am o panoramè a tuturor galaxiilor catalogate, Între timp s-a încèrcat Andromeda, galaxie spiralatè, îi explic despre ce e vorba, ea ascultându-mè cu o expresie de fascinație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
potrivit, rostește Îngerul. Cu mânuța copilașului înduioșător de golaș și de blond, în palma sa și cu marile aripi de pasăre pliate, Arhanghelul psiho-pomp pornește în josul căii luminate a giorno, strecurându-se cu dexteritate pe aleile rectilinii, pavate cu materie stelară, ale complexului arhitectonic greco-latin, care se întrezărește la numai o azvârlitură de băț, încremenit ca și un Sphinx, într-o nemișcare atemporală senină, nobilă și grandioasă. Silică, bietul sau doar spiritul său, proaspăt decorporalizat, păstrând reminiscențele firii omenești, urmându-și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Pământului familiar. Pe cargou, monstruos agregat de forme voluminoase și de carcase metalice, camere secundare intrară în acțiune, multiplicând unghiurile de vedere, scotocind imensitatea. Oamenii din alte vremi s-ar fi mirat tare să afle că Nostromo remorca prin hăurile stelare o cantitate astronomică de petrol brut, închis în propria rafinărie automată. Până la sfârșitul călătoriei, când remorcherul va intre pe orbită circumterestră, acest petrol se va transforma îr produse petrochimice. Astfel de metode erau necesare de când niște indivizi hrăpăreți aspiraseră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
colțurile mai întunecate unde se putea ascunde o prezență vicleană. Nimic nu se ivi. Ajunse la capăt, în locul în care coca era ușor bombată înspre exterior. Acolo era un mic sas. Apăsă pe un buton. Tambuchiul blindat glisă. Cockpitul ambarcațiunii stelare era deschis. Urcă în mica navă și se așeză. Mâna-i atingea o altă manetă roșie, pe tabloul de bord, dar fără s-o apese. Deschiderea tambuchiului coridorului fusese deja înregistrată pe pasarelă. Dacă unul dintre ei remarcau manevra, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
din abundență din plagă și mânca metalul. Ripley dădu înapoi, apucă un suport metalic bine prins în structura navei, iar cu cealaltă mână apăsă pe butonul de deschidere a sasului care dădea în exterior. Instantaneu, tot aerul conținut în ambarcațiunea stelară precum și diverse instrumente nefixate fură aspirate în vid. Creatura urmă mișcarea și, în violența vârtejului, unul din apendice agăță piciorul lui Ripiey... care se clătină în gol. Aproape de ea, maneta de închidere a sasului părea să o sfideze... Doamne, fă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
POSTERIOR DETERIORAT; VERIFICARE ANALIZA: REDUCERE MINORĂ A COCĂI! INTEGRITATE A NAVEI NECOMPROMISĂ, CAPACITATE ATMOSFERICA ÎNTREAGĂ. COMPENSAȚIE POSIBILĂ PRIN MATERIAL DE SUDURĂ. OBSERVAȚIE: REPARARE SECȚIE DETERIORATĂ IMEDIAT LA DESTINAȚIE. NECESITATE ABSOLUTĂ A UNEI INSPECȚII A COCĂI. Oftă ușurată, apoi contemplă imensitatea stelară printr-o lucarnă. O formă zderențuită se rotea încet la câteva sute de metrii de ambarcațiune. Brusc, acest organism incredibil de rezistent, pieri sub acțiunea legilor presiunilor diferențiale și creatura explodă, proiectând în toate părțile particule din carnea sa. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
bec galben-portocaliu. De obicei adormeam pe scaunul meu și mă trezeam numai când coboram în stația de la Obor. O luam pe jos pe Moșilor și iată-ne acasă, în holul mic și familiar. Trebuia să ne scuturăm acolo de pulberea stelară din păr și de pe umeri. Trebuia apoi să ducem la culcare. ... Și tu, Yvonne de Galais... Ai tăcut și te-ai răsucit spre măsuță ca să iei un măr. Cât timp ai vorbit, te-ai uitat în gol. Ochii mi s-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
răsucite în spirală umplură întregul spațiu al fostei galaxii. Materia corpului și-a brațelor sale, ajunsă în timpul migrării la o rarefiere extremă, se condensa de-a lungul unei perioade incomensurabile de timp, își pierdu continuitatea și se concentra în fărâme stelare care se aprinseră deodată în universul gol și întunecat. O galaxie tânără se rotea acum, zvâcnind și pulsând, pe locul celei vechi. --------------------------------
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fapt, în acest context, banalitatea fluxului cotidian se protejează numai pe sine preferând descătușări limitate de energie spirituală în locul unei târzii dar radicale desubstanțializări impusă de un impact amplu și covârșitor. Aici se acceptă revărsarea fragmentară a strălucirii precum punctele stelare din bezna nopții senine pentru a evita amiaza cascadelor de incandescență solară. Iată, așadar, cum fragilitatea copilăriei și a adolescenței, echilibrul de sine al maturității, descendența calmă aferentă apusului de viață dar și momente excepționale ce pot tranzita pelerinajul terestru
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
naivul își pierde naivitatea iar ochiul interior îl învăluie cu fascicolul unei priviri abisale, cu unda unei lucidități ce-și are temeiul în natura crepusculară și atemporală a spiritului său. Orbirea se risipește iar lumina frivolă a exteriorității este punctată stelar de torentul solar izbucnit din miezul unui sine redeșteptat. În acest sens, se poate spune că, adesea, suferința produsă de răutatea celuilalt înalță spiritul celui ofensat spre propriul cer pe care l-a uitat în agitația privirilor ancorate doar pământului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și un alt ne-omenesc ce poate și trebuie să fie atins doar prin vârtejul divinului din om. Această experiență misticul și-o asumă constant înțelegând transcendența asemeni unui astru solar în jurul căruia gravitează elementele imanentului. Astfel, deși ascuns, focarul stelar al spiritualității luminează mundaneitatea și ne-omenscul ateului. Dacă fascicolul său s-ar stinge meta-timpul unui colaps universal ar fi inaugurat. Misticul propune ființei proprii ca scop al ascendențelor sale sfințenia și luciditatea clarvăzătoare. Ne-omenescul transcendent se relevă în plenitudinea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
părăsit, erupția cutremurantă a acelor revolte și neputințe glisate pe complexe și frustrări, izbucnirea spre suprafața interiorității a tensiunilor înghețate, preț de un moment, sub magia iubirii fulgurante. Acel nod de pulsiuni ce se redescoperă pe sine ca un eu stelar, ca un punct de conștiință trepidând în lumina proprie-i arderi, acel ghem spiritual concentrat în nedesfacerea sa este incendiat în și de către propria interioritate trezită din melancolia unei iubiri ce apărea ca fără de final. Resortul suferinței sufletești care încearcă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]