2,055 matches
-
a partidului. Organizațiile neguvernamentale ostile au parte de un tratament la fel de nerealist din partea lui Năstase; el încearcă să dubleze vocile critice cu unele obediente. Președintele PSD cere activiștilor să-și facă fiecare „câte două ONG uri acasă“. În sfârșit, din stenograme răbufnește o obsedantă preocupare pentru imagine și în ordinea de idei a liderilor PSD, pentru manipulare și intoxicare. Năstase dă dispoziție ca la TVR să se folosească cuvântul „minciună“ când se relatează motivul invocat de liberalul Stolojan pentru care a
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
și-a permis să improvizeze de sărbători pe tema „statului care ne deranjează pe toți“, ceea ce l-a deranjat de fapt pe Năstase, statul este el. Nu-mi ajunge timpul să inventariez mostrele de gândire comunistoidă, atribuite PSD-ului în stenogramele apărute. Care sunt penale. În orice democrație reală și nu mimată, documentele ar intra în moara justiției. Așa a căzut Nixon. El a câștigat alegerile, dar a fost obligat să demisioneze. La noi, nici măcar nu s-a pus problema unei
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Tudor umbla cu reclamații. Totuși, majoritatea Consiliului consideră că Vadim n-a făcut poliție politică. Pleșu și Dinescu demisionează în semn de protest; ulterior, Dinescu va reveni. Cazul Vadim părea să se fi închis. Recent însă, în Academia Cațavencu apar stenogramele convorbirilor dintre Vadim și Barbu, jenante pentru orice bărbat: alo, salut patronelo! Foarte probabil „filele erotice“ au fost copiate de unul dintre cei care au avut acces la dosar înainte ca CNSAS să conchidă că nu sunt urme de poliție
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
lui: o făcătură menită să-l compromită, așa cum odinioară i s-a falsificat un angajament de colaborator al Securității, în care i s-a greșit data nașterii. Dar sunt și alte interpretări posibile. De pildă, ca cel care a copiat stenogramele din dosar să fi transcris greșit numele primei fete. Sau chiar ca lucrătorul de Securitate de la interceptare să-l fi auzit slab la telefon și să-l fi înscris greșit. Putea să și moțăie, plictisit, doar se vorbea de femei
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
despre ce e vorba“. Este felul său de-a spune că fostul ministru PSD n-ar fi împins niciodată lucrurile până la stabilirea răspunderii pentru morții din decembrie ’89, sau pentru cei de la mineriade. Stănoiu avea cu totul alte preocupări. Potrivit stenogramelor PSD, așa cum au apărut în presă, Rodica Stănoiu cerea forurilor de partid să-i dea verde în promovarea dosarului lui Băsescu. Ceea ce s-a și făcut, dar prea târziu, ea i-a avertizat. Și atunci cine-i de vină că
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
din 2008. El însă a ratat fiecare ocazie. A rămas în coastă cu Iliescu, în brațe cu Iorgovan, proptește scaunele lui Năstase și Văcăroiu într-o adevărată mascaradă parlamentară. S-a trezit s-o apere pe Rodica Stănoiu în chestiunea stenogramelor și pe Hrebenciuc în „afacerea Adevărul“. Sunt tot atâtea gesturi sinucigașe, care fac ca erodarea puterii să nu aducă procente la PSD, ele se duc în neant, în masa confuză a nehotărâților. Dar n-o să plâng tocmai eu soarta PSD
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
sovietici etc. Mai mult, Belgradul a participat la întrunirile Pactului de la Varșovia, de la care Bucureștiul a fost exclus, unde a condamnat Israelul și S.U.A., aprobând tacit „pedepsirea” țării noastre. Interesantă pentru descifrarea poziției României în acest moment complicat este conținutul stenogramei discuțiilor de la Moscova a liderilor blocului răsăritean. Tito relatează că N. Ceaușescu și I.Gh. Maurer i-au spus deschis că nu vor semna declarația prin care Israelul urma să fie taxat drept agresor. Explicația pe care o construiește derivă din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a avut o întâlnire confidențală cu Tito, undeva la granița dintre cele două țări. Însoțit numai de Emil Bodnăraș, fără știrea premierului I.Gh. Maurer, el a solicitat crearea unei zone de aprovizionare, în caz că românii vor fi nevoiți să se apere. Stenograma discuțiilor indică un Tito oarecum rezervat, ce se gândește mai mult la propriile sale probleme în relațiile cu Italia, Bulgaria, Albania și Grecia, state ce ar putea redeschide conflicte de natură teritorială. Practic, conform lui Corneliu Mănescu, reprezentantul nostru la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
vizită în Cehoslovacia, după ce puțin timp mai înainte Praga îl avusese că oaspete pe Tito. În ziua de 24 august, (așadar, nu în ziua precedentă!!!A cei doi s-au întâlnit la Vârșeț pentru a discuta despre evoluția evenimentelor recente. Stenograma ilustrează că șefii de stat au făcut o informare reciprocă privind pozițiile adoptate, măsurile pe care le aveau în vedere și perspectivele unei colaborări militare în cazul unei invazii sovietice. Vom reține insistența lui Tito ce atrăgea atenția asupra necesității
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
totală, pe clase de mărime a suprafeței totale, după statutul juridic al exploatațiilor agricole”, Institutul Național de Statistică, http://www.insse.ro/GAC/index.htm. Sursele pentru acest paragraf sunt: Parlamentul României, HYPERLINK "http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5679&idm=18,02&idl=1" http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5679&idm=18,02&idl=1, Banca Mondială, HYPERLINK "http://siteresources.worldbank.org/INTROMANIAINROMANIAN/Resources/CapitolulI.pdf" http://siteresources.worldbank.org/INTROMANIAINROMANIAN/Resources/CapitolulI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Național de Statistică, http://www.insse.ro/GAC/index.htm. Sursele pentru acest paragraf sunt: Parlamentul României, HYPERLINK "http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5679&idm=18,02&idl=1" http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5679&idm=18,02&idl=1, Banca Mondială, HYPERLINK "http://siteresources.worldbank.org/INTROMANIAINROMANIAN/Resources/CapitolulI.pdf" http://siteresources.worldbank.org/INTROMANIAINROMANIAN/Resources/CapitolulI.pdf și Institutul Național de Statistică, Recensământul General Agricol 2002, Tabelul „Exploatații agricole care utilizează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
K.,R., Societatea deschisă și dușmanii ei, Editura Teora, București, 1991. Popper, K.,R., În căutarea unei lumi mai bune, Editura Humanitas, 1998. Radulescu-Motru, C., Timp și destin, Fundația pentru literatură și artă, București, 1940. Ralea, M., Istoria psihologiei, curs, Stenograma cursurilor ținute în anul Universitar 1954-1955 Ralea, M., Contribuții la știința societății, Editura Casei Școalelor, București, 1927. Ralea, M., C.I. Botez, Istoria psihologiei, Editura Academiei, București, 1972. Robach, A.A., A History of American Pschology, Collier Book, New York, 1964. Robach
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
etichete infamante sau adevăruri pe care le nega pe când excomunicații erau încă în grațiile sale. Și-a început cruciadele post-decembriste întocmind „liste ale rușinii”, el, emblema celei mai crase nerușinări. Cere curajuri imposibile și virtuți fără limite. Cu toate acestea, stenograme care au devenit de consum public dovedesc că „incoruptibilul” aflat mereu în stare de clocot e un nevoiaș băiat de mingi, pe care partidul tuturor partidelor îl trmitea după semințe și țigări. Singura categorie de compatrioți mari și de partid
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
aviatic", an IV, nr. 32, iunie 2005, sub rezerva că acest articol conține câteva date eronate în ce privește clasificarea Nadiei la respectivul concurs. 5 C-dor Nicolae Balotescu (coord.), Istoria aviației române, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 269. 6 Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Ion Antonescu, vol. IV (iulie-septembrie 1941), ediție de Marcel-Dumitru Ciucă și Maria Ignat, Arhivele Naționale ale României, București, 2000, p. 591. 6A Atmosfera din campania Odessei apare excepțional zugrăvită într-un fragment din ineditul Jurnal
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
O răsfoiește.> MD: Frumos. Simplu și frumos. Și citind, întâlnesc atâtea nume cunoscute...1 1Înregistrarea video a acestui interviu se găsește în arhiva autorului. Bibliografie Arhive Arhivă personală Mariana Drăgescu Arhivă personală Stela Huțan-Palade Arhivă personală Daniel Focșa Documente publicate Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Ion Antonescu, vol. IV (iulie septembrie 1941), ediție de Marcel-Dumitru Ciucă și Maria Ignat, Arhivele Naționale ale României, București, 2000. Presă "România aeriană", 1938 1944 "Illustrierter Beobachter", 1944 Memorii, jurnale, corespondență Mariana Drăgescu, Jurnal de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
înțelegerii între aliați). Din partea României se înființase „Comisia Română pentru aplicarea Armistițiului”, care avea ca atribuție aducerea la îndeplinire a obligațiilor ce reveneau României. În culegerea de documente numită “Basarabenii și bucovinenii, între drept internațional și dictat” (1995) sunt prezentate stenogramele ședințelor care au avut loc între cele două părți, precum și o serie de documente legate de problema „repatrierii” basarabenilor și bucovinenilor. Parcurgând astăzi, după mai bine de jumătate de veac, aceste materiale de o reală valoare istorică, ne dăm seama
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
Comisia Aliată (rusă) de Control, ca organele Ministerului Afacerilor Interne al României să aducă, până la 15 martie 1945, pe toți cetățenii sovietici, chiar și cu forța, și să-i predea reprezentanților Comisiei aliate de Control. Al. Danielopol arată, potrivit aceleiași stenograme, că „lăsând pe toți basarabeni și bucovinenii la discreția autorităților sovietice, aceasta ar constitui o adevărată crimă națională...” Reprezentantul american a sfătuit ca Președintele Comisiei Române pentru aplicarea Armistițiului să provoace o nouă discuție în problema definirii cetățeniei sovietice. Comandorul
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
a stat la dispoziția celor ce intenționau să se refugieze a fost mult mai mare în al doilea caz, iar experiența primei ocupații ruso-comuniste (1940-1941) a fost pentru mulți hotărâtoare. În ce privește refugiații „repatriați” (expediați din România) aflăm din aceleași documente (stenograma ședinței), respectiv declarația generalului Vinogradov, că până la 15 dec. 1944 au fost trecute pe listele de repatriere 62.000 persoane, din care 43.000 au și fost expediate, rămânând să mai fie trimise 19.000. În aceeași ședință s-a
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
perioadă la Centrul de librării din Cluj, ca merceolog de papetărie, și constatam că aceste cărți se epuizau cu o repeziciune uluitoare. Referitor la acea perioadă, aș face o mică observație. Vorbim mereu de ignoranța liderilor comuniști, dar constatăm din stenogramele publicate recent de "România literară", că membrii Comitetului Politic Executiv al defunctului partid comunist discutau într-o ședință despre traducerea unei poezii a lui Mihai Eminescu în ucraineană (prezentat ca "nepot al unui cazac"), într-un volum apărut în 1974
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
eluda o carte, pentru a salva o colecție, pentru a da chip și nume unui necunoscut, totul cu sinceritatea necruțătoare și cu reflexele dintr-un ring de box... Ei bine, pare de necrezut, nu am mai deschis niciodată sarcofagul cu stenograma acestor 12 ani, ani de galeră pe submarinul Albatros. E un film pe care nu sunt pregătit să-l revăd încă și cu atât mai mult să-l montez! Totul mi se pare pe cât de grotesc, pe atât de aleatoriu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un fel, cel mai paradoxal regim. Pentru că NĂstase a încercat să facă lucruri pentru integrarea europeană... V.A. : Sau n-avea încotro ? A.M.P. : PĂrerea mea e că și el era convins că trebuie să intrăm în Europa. Cine citește stenogramele acelea ale lor, din stafful PSD, care s-au scurs în presă prin 2003 îl vede pe NĂstase ca pe un personaj destul de diferit de restul PSD-ului, un personaj cu înțelegere europeană și cu aspirații superioare, să aparțină unei
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
o mare răspândire, dar, în același timp, vedeam, încet-încet, cum sfaturile astea, oricât de bune ar fi, se opresc în ceva amorf, care era enorma corupție și reauavoință a aparatului administrativ de prin anii 2003-2004. Chiar când NĂstase spunea în stenograme. „Tovarăși, nu e de glumit ! Ori accelerăm, ori Ăștia nu ne primesc...“. Simțeai că toată chestia se îngroapă ; corupția era atât de mare - se vedea, inclusiv din datele noastre că, în orice domeniu, oricâți specialiștii ai lumii ar veni, nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ca lovitură de stat. A fost o intervenție în forță, dar suspendarea per se nu a fost neconstituțională. Nu trebuiau însă să confiște Monitorul Oficial, să încerce să reducă prerogativele Curții Constituționale sau să dea afară pe Avocatul Poporului. Din stenograme știm că Ponta și Antonescu erau împinși de la spate de alții. Atunci vedeai că se comportă ca doi lupi care aleargă în fruntea unei haite de frică că or să-i ajungă ceilalți din urmă și or să-i muște
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
demn de imitat să contribuie la educarea tinerei generații. Nu a fost creată încă figura muncitorului ridicat în posturi de răspundere". Bănuim că ultima aserțiune era cu trimitere directă la înaltele lor persoane încă "neoglindite" în literatura vremii. Într-o stenogramă a discuțiilor pe marginea cărții Satul fără dragoste de Radu Boureanu, din 18 februarie 1956, dacă aceasta să fie sau nu retrasă de pe piață, între vorbitori s-a aflat și Petru Dumitriu, pe atunci redactor șef la "Viața Românească". Opiniile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
postul de radio Londra?" nu-i decît un pas, pe care criticul, curajos, îl și face. Mihai Beniuc apreciază lucrarea ca "întunecată de proverbe, de superstiții, poezii pentru copii... Intenția lui e oarecum turtită de aparatul prea bogat" etc. Finalul stenogramei este de o stupizenie nemuritoare: Este necesar întărirea frontului scriitoricesc pentru că dacă partidul nu are un front de oameni care trăiesc și muncesc cinstit, cu relații principiale, înseamnă că slăbim forța acestei uniuni". Acesta era nivelul și aceștia erau scriitorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]