KorAP: Find »[drukola/base=stenoză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...144 >

3,585 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

sodiu, dicarbocalm) sau antisecretori gastrici (antiH 2 sau inhibitori ai pompei de protoni). Vărsăturile survin de obicei postprandial, sunt abundente și conțin alimente semidigerate. În mod obișnuit, vărsăturile sunt rare în ulcerul necomplicat, dar devin frecvente în cel complicat cu stenoză. După vărsătură, durerea se calmează, de aceea unii dintre bolnavi și le provoacă singuri. Alte simptome prezente în mod variabil sunt: pirozisul, grețurile, eructațiile. Pofta de mâncare este în general păstrată și nu sunt rare cazurile când în U.D.

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
bilio-pancreatice cronice, afecțiunile infecțioase (tbc, sifilis), porfiria acută intermitentă, ischemia intestinală. Cancerul gastric ulcerat incipient reprezintă principala problemă de diagnostic diferențial; biopsiile multiple, eventual endoscopia de control elucidează diagnosticul. COMPLICAȚII În cursul evoluției ulcerului pot apare următoarele complicații: hemoragia, perforația, stenoza (gastrică, pilorică, duodenală), malignizarea (numai pentru U.G.), periviscerita. I. Hemoragia digestivă superioară (HDS) reprezintă complicația cea mai frecventă a ulcerului și se manifestă sub formă de hematemeză și melenă sau de hemoragii oculte cu anemie feriprivă secundară. Diagnosticul este

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
7). Hematologic, există obișnuit leucocitoză cu neutrofilie. În unele cazuri, se produce o penetrație a ulcerului în pancreas, ficat sau colon, neînsoțită de fenomene peritoneale, dar în care durerea devine continuă, iradiere atipică, fără ritmicitate și rezistență la tratament. III. Stenoza, localizată obișnuit la nivelul pilorului, determină fenomene clinice legate de insuficiența evacuatorie gastrică. TABLOU CLINIC Simptomatologie. Simptomul dominant este vărsătura abundentă, cu conținut alimentar (alimente ingerate cu 24-48 ore înainte) și miros rânced, neplăcut. Se adaugă dureri epigastrice (caracter diferit

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
determină fenomene clinice legate de insuficiența evacuatorie gastrică. TABLOU CLINIC Simptomatologie. Simptomul dominant este vărsătura abundentă, cu conținut alimentar (alimente ingerate cu 24-48 ore înainte) și miros rânced, neplăcut. Se adaugă dureri epigastrice (caracter diferit, în funcție de etiologia sindromului); în cazul stenozei pilorice ulceroase, durerea este neobișnuită în acest stadiu deoarece ulcerul a început să se vindece, să se cicatrizeze (fibroza cicatricei este elementul care contribuie la stenoză). Obișnuit, pacientul poate prezenta senzație de sațietate precoce, balonări postprandiale, eructații, pirozis, scăderea poftei

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
miros rânced, neplăcut. Se adaugă dureri epigastrice (caracter diferit, în funcție de etiologia sindromului); în cazul stenozei pilorice ulceroase, durerea este neobișnuită în acest stadiu deoarece ulcerul a început să se vindece, să se cicatrizeze (fibroza cicatricei este elementul care contribuie la stenoză). Obișnuit, pacientul poate prezenta senzație de sațietate precoce, balonări postprandiale, eructații, pirozis, scăderea poftei de mâncare, constipație, scădere în greutate. Examenul obiectiv 1. general: tegumente palide, uscate, stare de emaciere sau cașexie; 2. abdomen: a) inspecție - bombarea moderată, postprandială a

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
de „fulgi de zăpadă”, depunându-se la fund. (fig.8). Conținutul stomacului nu se mai evacuează sau evacuarea se face extrem de greu. 2. Endoscopia - obiectivează calibrul mărit al lumenului stomacului, lichidul de secreție, stază și alimentele restante; permite și tratarea stenozei prin dilatare pneumatică (fig. 9). 3. Sondajul gastric, efectuat dimineața pe nemâncate, pune în evidență staza, cu recoltarea unei cantități de suc gastric ce depășește mult 100 ml, tulbure, cu resturi alimentare. Nu este folosit ca test diagnostic, dar efectuat

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
ce depășește mult 100 ml, tulbure, cu resturi alimentare. Nu este folosit ca test diagnostic, dar efectuat înainte de endoscopie facilitează examinarea. 4. Alte investigații: electroliții (hipocloremie), rezerva alcalină (alcaloză, uneori severă), ureea (crescută în insuficiența renală prerenală, posibilă complicație a stenozei pilorice), hemograma etc. IV. Degenerarea malignă a ulcerului gastric este discutabilă; se consideră mai probabil că ar fi greșeli de diagnostic, ulcerul fiind malign de la început. V. Periviscerita constituie o complicație secundară implicării în procesul ulceros a seroasei; în asemenea

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
în caz de insucces intervenția chirurgicală ar găsi un perete edemațiat care se comportă prost în caz de sutură. Alte tehnici endoscopice - aplicarea de clipsuri, adezivi, spray cu vasoconstrictori. Problema cu aceste metode este manipularea dificilă, în special pentru clipsuri. Stenoza pilorică este cea de-a doua complicație majoră a ulcerului care beneficiază de tratament endoscopic. Metoda constă în dilatarea pneumatică cu balonaș (fig. 10). Colecția Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie Iași După tratamentul endoscopic al complicațiilor ulcerului, se recomandă tratament

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
adenocarcinom tubular, papilar, mucinos, în inel cu pecete carcinom epidermoid, cu celule mici, nediferențiat grad de diferențiere: carcinom înalt, mediu, slab diferențiat EVOLUȚIE. COMPLICAȚII. PROGNOSTIC Evoluție: de la apariția simptomatologiei supraviețuirea se numără în ani (cel mai adesea în luni!) Complicații: stenoză (cardia, antru, mediogastrică) hemoragie perforație penetrare în organele vecine (fistule gastro-colice) metastaze (ganglionare, Kruckenberg, hepatice, etc) Prognostic: cancer gastric precoce: excelent! cancer gastric avansat: întunecat! BOLI INFLAMATORII INTESTINALE Grup de boli inflamatorii cronice ale tractului digestiv - Rectocolita ulcero-hemoragică - Boala Crohn

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
parcelară asimetrică, transmurală care afectează și organele vecine și ganglionii limfatici Localizare - oriunde; frecvent ileon terminal; nu rectul Ulcerație aftoidă cu halou eritematos.ulcere profunde, șine de tren, piatră de pavaj, fistulizări, afectarea seroasei și a organelor vecine, îngroșarea peretelui, stenoza Histo-infiltrat inflamator, granulom tip sarcoid, colagenizare 24 Clinic Diaree - colonic, malabsorbție săruri biliare, malabsorbție IS Scadere în greutate inflamație, malabs, anorexie Durere - FIDileon Afectare perianală - 20-80%: abces, fistule, fisuri Astenie, anemie, febră Scădere ponderală 25 Simptome - f localizare Cavitatea orală

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Clinic Diaree - colonic, malabsorbție săruri biliare, malabsorbție IS Scadere în greutate inflamație, malabs, anorexie Durere - FIDileon Afectare perianală - 20-80%: abces, fistule, fisuri Astenie, anemie, febră Scădere ponderală 25 Simptome - f localizare Cavitatea orală - afte Esofag - disfagie, durere Stomac, duoden asimptomatic, stenoză pilorică, ulcer ISmalabsorbție, enteropatie cu pierdere proteică, diaree, steatoree, durere, suprapopulare bacteriană Ileocecal - distensie abdominală, durere, borborisme, masă palpabilă Colon - diaree, durere abdominală, rar sânge Perianalfistule, abces Fistulizare Pneumaturia, scaun în urină, vagin, fistule perete abdominal 26 Manifestări extraintestinale Piele

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
osteoporoză, cataractă, retard creștere Azatioprină, 6-mercaptopurină Metotrexat-25mg/săpt Ciprofloxacin, metronidazol TERAPIE BIOLOGICĂ Ac anti TNFalfa Blocarea selectivă a cascadei inflamatorii Infliximab-5mg/kgcorp Rezistentă sau fistulizantă RA: reactivare TBC, agravare IC, infecții, anafilaxie Ac anti-infliximab-61% Tratament chirurgical Refractar la tratament! 1. stenoze persistente 2.fistule simpt în vezica urinară, vagin, piele 3. fistule perianale, abcese 4.abcese intraabdominale, dilatații toxice, perforații Rezecții minime CANCERUL COLORECTAL Definiție: Cancerul colorectal definește tumorile maligne care au ca origine mucoasa colonului. Cancerul colonic este cel identificat

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
prezent principala țintă a programelor de screening. Rezecția endoscopică a polipilor - polipectomiaoprește evoluția, prevenind astfel CCR. MORFOPATOLOGIE Aspect macroscopic. Se descriu trei tipuri: forme ulcerovegetante (masă exofitică, sesilă, friabilă, ulcerată), forme infiltrative (tumori rare, dure, infiltrative care produc retracția și stenoza peretelui) și forme ulcerate. Localizare. Marea majoritate a CCR este localizată la nivelul regiunii rectosigmoidiene (75% din cazuri); în ultimii ani se pare că tumorile colonului drept au crescut ca incidență. La nivelul rectului, sigmoidului, cecului și colonului ascendent (unde

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
unei leziuni, aceasta trebuie confirmată prin biopsie. Pe de altă parte, o clismă baritată normală la un bolnav asimptomatic creează dileme care necesită de cele mai multe ori colonoscopie pentru rezolvare. Examenul radiologic este însă foarte util pentru investigarea colonului supraiacent unei stenoze, porțiune neabordabilă cu colonoscopul. Colonoscopia (fig. 19, 20) cu utilizarea unui instrument de 60-180 cm este standardul pentru examinarea colonului. În mâini experimentate, aceasta realizează examinarea întregii mucoase a colonului, în 90-95% din cazuri. Necesită pregătirea prealabilă a colonului cu

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
relativ eficace, dar determină frecvent ulcerații destul de mari), etanolamina oleat, polidocanolul, moruatul de sodiu, tetradecilsulfatul de sodiu și mai recent substanțele adezive. În serviciul nostru există o experiență de 20 ani în sclerozarea cu alcool absolut, dar ulcerațiile extinse și stenozele postsclerozare au avut o incidență mai mică decât cea citată, probabil datorită faptului că s-au injectat volume relativ mici. După sclerozare, se recomandă un regim lichidian 2-3 zile și un inhibitor de pompă de protoni (IPP) - omeprazole, pantoprazole, lansoprazole

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
care s-a dovedit benefic grăbind vindecarea ulcerațiilor postsclerozare. Pentru eradicarea varicelor sunt necesare în medie 6 ședințe, la interval de o săptămână. Complicațiile citate sunt multiple și frecvente: ulcerații (20-87% din cazuri), aspirație cu pneumopatie consecutivă (515%), pleurezie (318%), stenoze esofagiene (3-31%), perforație (26%), bacteriemii, septicemii (< 3%), tromboze sistemice și portale (3-5%). Incidente minore sunt prezente la majoritatea pacienților: dureri toracice anterioare, febră moderată sau disfagie. O treime din pacienți prezintă recurența varicelor esofagiene la un an după obliterare, fiind

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
centrele care dețin competență în această tehnică aplicabilă însă la cei cu CH clasa Child A și B; mortalitatea perioperatorie este mică, dar complicațiile sunt posibile și multiple (hemoragie, malpoziția protezei, infecții, hemoliză, tromboză portală sau splenică, EH, agravarea CH, stenoza șuntului). Transplantul hepatic reprezintă opțiunea ideală de tratament, deoarece pe primul plan se află insuficiența hepatică și nu pierderea de sânge și este singura metodă care mărește durata de supraviețuire. f) COMPLICAȚIILE HEPATO-PULMONARE sunt diverse și puțin cunoscute: Sindromul hepato-pulmonar

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
COLECISTULUI (abcesul colecistic) se dezvoltă când un calcul blochează cisticul și vezicula biliară se suprainfectează. Se produce frecvent după CPRE când s-a realizat sfincterotomia, dar nu s-a putut asigura permeabilitatea căii sau după plasarea unei proteze pentru o stenoză malignă. Tabloul clinic sugestiv: febră, frisoane, durere, apărare sau contractură. Tratamentul: antibioterapie + colecistectomie (sau colecistotomie percutană). Complicațiile septice postoperatorii sunt frecvente. C. PERFORAȚIA COLECISTULUI se produce prin necroza peretelui colecistului, frecvent în zona fundului vezicular mai puțin vascularizat. Pacientul prezintă

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
hepatocite (în special în centrul lobulului). Se descriu două variante ale acestui tip de icter: 1) Icter obstructiv extrahepatic care se datorează îngustării ductelor extrahepatice; cea mai frecvent afectată este regiunea papilei, care poate fi sediul obstrucției prin calculi inclavați, stenoze inflamatorii, tumorale, compresie sau invazie a unui cancer pancreatic, diverticul juxtapapilar, adenoame. Alte cauze mai frecvente sunt: compresia coledocului de către o piatră inclavată în cistic (sindrom Mirrizzi), hemobilie, paraziți (ascarizi) etc. Biochimic, se observă hiperbilirubinemie, în special directă, creșterea FA

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
a căpătat recunoașterea ca primă opțiune pentru tratament în multe cazuri de icter obstructiv realizând: 1) sfincterotomie cu extragere de calculi, cheaguri, membrane hidatice etc; 2) drenaj nazo-biliar; 3) implantare de proteze; 4) aplicare de radioterapie, laseroterapie locală; 5) recanalizarea stenozelor prin dilatare cu balonaș. PRINCIPALELE ENTITĂȚI PATOLOGICE ASOCIATE CU ICTER 1. CONDIȚII CARACTERIZATE DE HIPERBILIRUBINEMIE INDIRECTĂ (NECONJUGATĂ) ICTERUL NEONATAL Circa 50% dintre noii-născuți au niveluri crescute evident ale Bl în primele 5 zile de viață. Icterul fiziologic al nounăscutului se

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
când aceasta este ambiguă. Când ecografia sugerează obstrucția extrahepatică se continuă investigațiile cu o metodă de vizualizare a căilor biliare: CPRE, MRCP (colangio-pancreatografie RM) sau colangiografia percutană. Când se dorește o abordare terapeutică, deoarece se suspicionează un calcul sau o stenoză care pot fi tratate endoscopic, se recomandă utilizarea CPRE. Dacă pacientul este vârstnic cu comorbidități importante, iar scopul pare să fie numai diagnosticul se recomandă colangiografia asistată de rezonanța magnetică. Dacă, tehnic, CPRE este imposibilă și este necesară decompresia arborelui

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

de viață activ. În ceea ce privește prelungirea duratei vieții, trialurile randomizate care au comparat revascularizarea chirurgicală cu terapia medicală au arătat că beneficiul maxim îl au bolnavii cu leziune de left main și cei cu leziuni tricoronariene (sau leziuni bicoronariene, incluzând și stenoza proximală a LAD), la care se asociază disfuncția ventriculului stâng. Indicațiile BAC la bolnavii cu boală cardiacă ischemică și angină absentă sau discretă La această categorie de bolnavi, indicația de by-pass aortocoronarian are în vedere avantajul pe care intervenția chirurgicală

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
absentă sau discretă La această categorie de bolnavi, indicația de by-pass aortocoronarian are în vedere avantajul pe care intervenția chirurgicală îl oferă în ceea ce privește supraviețuirea comparativ cu terapia medicamentoasă sau cea bazată pe tehnicile de revascularizare percutane. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă a trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare la pacienții cu disfuncție de ventricul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pe care intervenția chirurgicală îl oferă în ceea ce privește supraviețuirea comparativ cu terapia medicamentoasă sau cea bazată pe tehnicile de revascularizare percutane. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă a trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare la pacienții cu disfuncție de ventricul stâng șFE < 50%ț). Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare ce includ stenoza proximală semnificativă LAD. Clasa

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare la pacienții cu disfuncție de ventricul stâng șFE < 50%ț). Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare ce includ stenoza proximală semnificativă LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără interesare proximală a LAD. Indicațiile BAC la bolnavii cu angină stabilă de efort La bolnavii cu boală cardiacă ischemică și angină stabilă de efort indicația de revascularizare chirurgicală a miocardului se

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]