2,409 matches
-
popoare și națiuni. Termenul de imagologie a fost introdus pentru prima dată în 1962 de Oliver Brachfeld 139, care evidențiază diferențele de substanță dintre imagine și stereotip, propunând termenul de imagotip. Brachfeld susține că imaginile nu mai pot fi considerate stereotipuri, așa cum se întâmplă în cazul cercetătorilor opiniei publice 140, întrucât, spre deosebire de clișeele stereotipe, care nu se schimbă, imaginile sunt supuse unor procese de transformare și adaptare, diferind de la o categorie socială la alta, de la o vârstă la alta și având
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acest sens nefiind "o știință a caracterelor popoarelor (...), ci o știință modernă care contribuie la înlăturarea falselor reprezentări și ideologii"150. La acest nivel, imagologia nu mai reprezintă doar studiul imaginii celuilalt, ci și studiul autoimaginilor. Hugo Dyserinck susține că stereotipurile legate de străini sunt răspândite și însușite prin intermediul textelor literare și al lucrărilor de critică literară. În mod evident, imaginile pe care un popor sau grup le are despre vecinii săi, dar și despre popoare mai îndepărtate sau alte categorii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
viziune despre lume și o atitudine față de viață și moarte"163. Studiul imaginilor și al mentalităților are un rol esențial și în eliminarea viziunilor simplificatoare asupra experiențelor umane și culturilor, Duțu considerând că imaginea celuilalt este conturată cu ajutorul prejudecăților și stereotipurilor atunci când informațiile despre celălalt sunt sărace 164. De fapt, cercetătorul român susține că astfel se deschide "perspectiva comparării registrului de metafore, de imagini și semne, pentru a descoperi experiențe artistice și umane necunoscute"165. Pentru Carmen Andraș reprezentările celuilalt sunt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
al istoriei, fiind practic un proces specific unei epoci, proces care trăiește din mentalul acesteia. În acest sens, imaginea este particularizată la nivelul unui spațiu istoric, extrăgându-și sensul din condiționările acestuia. Dan A. Lăzărescu discută despre imagologie din perspectiva stereotipurilor, susținând în același timp că imaginile sunt supuse devenirii, în funcție de evoluția istorică 175. În opinia lui Lăzărescu, procesul prin care se formează o imagine trebuie investigat și înțeles având în vedere atât stereotipurile despre obiectul imaginii, cât și sistemul de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
A. Lăzărescu discută despre imagologie din perspectiva stereotipurilor, susținând în același timp că imaginile sunt supuse devenirii, în funcție de evoluția istorică 175. În opinia lui Lăzărescu, procesul prin care se formează o imagine trebuie investigat și înțeles având în vedere atât stereotipurile despre obiectul imaginii, cât și sistemul de referință al subiectului imaginii, întrucât "orice imagine, orice stereotipie națională prilejuiește două investigații psihologice: una pe seama poporului supus la test, cealaltă pe seama poporului din care face parte cel care răspunde la test"176
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
obiect social le au într-un anumit mediu și pentru un anumit public. În spațiul românesc, prin Luminița Iacob 183 se desprinde un alt punct de vedere asupra imagologiei, aceasta reluând legătura cu etnopsihologia și acordând un spațiu amplu problematicii stereotipurilor etnice, fără însă a ignora însă statutul interdisciplinar al imagologiei. Conform Luminiței Iacob, imagologia, în sens restrâns, "se ocupă cu studiul imaginilor pe care și le fac popoarele despre sine (autoimagini) sau despre alte popoare (heteroimagini) (...) Ambele categorii de imagini
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Conform Luminiței Iacob, imagologia, în sens restrâns, "se ocupă cu studiul imaginilor pe care și le fac popoarele despre sine (autoimagini) sau despre alte popoare (heteroimagini) (...) Ambele categorii de imagini pot exista și, ca atare, sunt și studiate sub forma stereotipurilor etnice"184, în timp ce în sens larg se ocupă cu investigarea oricărei reprezentări a realității. Într-o cercetare axată pe procesul tratamentului cognitiv al informației influențat de categorizările stereotipe, Luminița Iacob discută despre procesualitatea etnostereotipurilor, susținând că "autostereotipul este mai puternic
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
contextul în care au apărut, dar și în funcție de sistemul de referință și interesele subiectului imaginii. În acest sens, contextul și sistemul de referință sunt legate atât de situația istorică în care este formată imaginea, cât și de valorile, opiniile, prejudecățile, stereotipurile și schemele mentale ale individului dintr-un anumit grup. Apartenența la o comunitate este extrem de importantă în formarea imaginii și, prin urmare, analiza imaginii trebuie să aibă în vedere felul în care se structurează comunicarea la nivelul grupului, dar și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ajută pe individ să înțeleagă complexitatea realității, reducând-o la o dimensiune familiară, transformând necunoscutul în cunoscut, haosul în ordine. Același mecanism stă și la baza formării alterității, existența și imaginea celuilalt fiind reduse la scheme și categorii cunoscute prin intermediul stereotipurilor. Se impune însă a preciza că mecanismul are două paliere extrem de importante, care explică structura și funcționalitatea stereotipurilor și rolul acestora în construcția identității și alterității. În absența unei interacțiuni directe, imaginea celuilalt este determinată de mesajele, etichetele și stereotipurile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în ordine. Același mecanism stă și la baza formării alterității, existența și imaginea celuilalt fiind reduse la scheme și categorii cunoscute prin intermediul stereotipurilor. Se impune însă a preciza că mecanismul are două paliere extrem de importante, care explică structura și funcționalitatea stereotipurilor și rolul acestora în construcția identității și alterității. În absența unei interacțiuni directe, imaginea celuilalt este determinată de mesajele, etichetele și stereotipurile la care a fost expus individul, de alteritatea comunicată în interiorul grupului, în funcție de un anumit orizont de interpretare, de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
stereotipurilor. Se impune însă a preciza că mecanismul are două paliere extrem de importante, care explică structura și funcționalitatea stereotipurilor și rolul acestora în construcția identității și alterității. În absența unei interacțiuni directe, imaginea celuilalt este determinată de mesajele, etichetele și stereotipurile la care a fost expus individul, de alteritatea comunicată în interiorul grupului, în funcție de un anumit orizont de interpretare, de interese și de context. În prezența unei interacțiuni 384 minime, alteritatea este tributară stereotipurilor și poveștilor despre celălalt, indiferent de mediul și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imaginea celuilalt este determinată de mesajele, etichetele și stereotipurile la care a fost expus individul, de alteritatea comunicată în interiorul grupului, în funcție de un anumit orizont de interpretare, de interese și de context. În prezența unei interacțiuni 384 minime, alteritatea este tributară stereotipurilor și poveștilor despre celălalt, indiferent de mediul și forma în care au fost comunicate, individul preluând în cadrul procesului reprezentațional imaginile promovate de către grup, în timp ce o dată cu o interacțiune puternică apare fenomenul devenirii întru celălalt, fenomen care are trei dimensiuni majore, și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sunt puternic legate și de imaginea de sine a membrilor grupului, care este conturată în urma procesării unor materiale simbolice care stau la baza unității grupului și care-i asigură continuitatea, materiale care, de cele mai multe ori, sunt reprezentate de mituri și stereotipuri. În mod evident, relația este mediată de comunicarea interumană și socială, de interacțiunea dintre membrii grupului, pe baza cărora se construiește identitatea. De fapt, aceasta din urmă reprezintă o sinteză între identitatea colectivă, imaginea de sine și imaginea pe care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cărora se construiește identitatea. De fapt, aceasta din urmă reprezintă o sinteză între identitatea colectivă, imaginea de sine și imaginea pe care subiectul o are despre grupul de apartenență 385. Imagologul Joep Leerssen discută problema identității din perspectiva mimesisului și stereotipului, considerând că la baza acesteia stă personajul, în sens aristotelian, despre care Leerssen susține că reprezintă o "descriere și o delimitare a calităților unei persoane, care indică o ambivalență în ceea ce privește ideea de personalitate umană: fie ca un set de calități
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ca un set de calități moștenite, fie ca o percepție a acestor calități sau o reprezentare a lor"386. Deși perspectiva lui Leerssen este tributară literaturii comparate, autorul discută despre fenomene care exced spațiul acestei discipline, punctând faptul că există stereotipuri și convenții care evocă idei general acceptate, intrate în simțul comun 387. După aceeași logică putem considera că este structurată identitatea, alteritatea și reprezentările stereotipale despre acestea, care conduc către adevărate structuri care predefinesc procesul auto-imaginii și a imaginii celuilalt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
puncta anumite particularități și caracteristici folosind contrastul 397. Diferențele dintre identitate și alteritate sunt legate de semnificațiile diferite pe care indivizii le atribuie atât lor ca entități, cât și lucrurilor, însă se află în strânsă legătură și cu simbolurile și stereotipurile care intră în construcția imaginii de sine și a imaginii lumii 398. Din perspectiva acestei discuții este important de punctat un alt aspect al legăturii substanțiale dintre identitate și alteritate la nivelul culturii. Diferențele de fond, dar și cele care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
anumit paradis pierdut, dar nu neapărat în termenii în care îl descrie Mircea Eliade. Este momentul în care devenirea întru celălalt trece în plan ideal, întrucât eul nu preia din celălalt, ci îl construiește cu ajutorul imaginarului. Capitolul 4 Imagine, reprezentare, stereotip În timp ce investigarea structurilor arhetipale și modul acestora de exprimare a trăirilor umane, miturile și simbolurile, evidențiază întrebările reprezentaționale pe care individul le moștenește și respectiv răspunsul pe care vechile culturi l-au dat acestora, analiza formelor determinate istoric ale imaginii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
model structural de procesare a realității, având rolul de a-l ghida pe individ în societate. Astfel, în cele ce urmează ne vom opri asupra dimensiunii logico-epistemologice ale imaginii, mai exact asupra structurilor imaginii din interiorul istoriei, reprezentarea, presupoziția și stereotipul, subliniind și investigând atât mecanismele de formare ale imaginii, cât și fenomenologia acesteia. Punctul de plecare al unei filosofii a imaginii trebuie să fie legat de ideea că aceasta este o procesare simbolică a realității, prin care individul decodifică și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cei care au puterea să le construiască, este expus la o infinitate de obiecte care conțin deja o imagine formată. În absența unor astfel de modele, care vom vedea că sunt considerate fie categorii, fie clase, fie reprezentări sociale sau stereotipuri, decodificarea ar fi foarte grea și ar implica un timp mult prea mare. Fenomenul nu aparține exclusiv societății contemporane. Din vechi timpuri și până astăzi, comunicarea din interiorul societății cuprinde reprezentări și imagini, miturile, simbolurile, ritualurile, poveștile, istorisirile, vestimentația, pictura
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
intenționalitatea subiectului și influențată de mediul social. De fapt, imaginile se constuiesc în interiorul unor procese care rămân neconștientizate și "se actualizează la solicitarea mediului în modalități care rămân inaccesibile introspecției"512. Într-o colecție de studii despre impactul prejudecăților și stereotipurilor în definirea alterității, Ion Ianoși explică rolul fundamental pe care experiențele personale ale individului le au în decodificarea evenimentelor și etichetarea indivizilor și grupurilor. Între experiențele personale și reprezentările și credințele primite de la grup, se află memoria publică și memoria
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
luăm în seamă contextele comunicării, a istoricității interpretării ei ca și specificațiile sale culturale"521. Nu putem vorbi despre credințe și reprezentări fără a aduce în discuție momentul 1922 când Walter Lippmann le acordă o nouă semnificație introducând conceptul de stereotip, pe care îl analizează din perspectiva științelor sociale și psihologiei, definindu-l ca o imagine simplificatoare, uniform fixată și apriori oricărei judecăți profunde 522. Lippmann explică faptul că indivizii definesc înainte de a vedea pentru că fac apel la imaginile din mintea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
întâi definim și apoi vedem. Din marea, înfloritoarea și zgomotoasa confuzie a lumii exterioare, alegem ceea ce cultura noastră a definit deja în numele nostru și avem tendința de a percepe ceea ce am ales sub forma pe care am primit-o ca stereotip de la cultura noastră"523. De fapt, Lippmann vrea să sublinieze că individul gândește și își imaginează lumea prin intermediul unor șabloane, care iau forma unor imagini, a unor reprezentări predefinite. Aceste imagini îi sunt indispensabile individului pentru a face față informațiilor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
putem atribui un sens acțiunilor celuilalt, vorbelor lui și, în general, tuturor datelor pe care le desprindem din comportamentul lui, încadrându-l într-o categorie (...) individul asociază în memorie conținuturile stereotipe și etichete categoriale"526. Într-o abordare categorială a stereotipului, Shelley E. Taylor susține că stereotipurile depind de categorii, fiind un rezultat al procesului prin care sunt formate acestea, proces complex și dinamic prin intermediul căruia individul extrage informații din mediu, le organizează și le conferă sens și semnificație 527. Mai
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vorbelor lui și, în general, tuturor datelor pe care le desprindem din comportamentul lui, încadrându-l într-o categorie (...) individul asociază în memorie conținuturile stereotipe și etichete categoriale"526. Într-o abordare categorială a stereotipului, Shelley E. Taylor susține că stereotipurile depind de categorii, fiind un rezultat al procesului prin care sunt formate acestea, proces complex și dinamic prin intermediul căruia individul extrage informații din mediu, le organizează și le conferă sens și semnificație 527. Mai mult decât atât, Taylor susține că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
depind de categorii, fiind un rezultat al procesului prin care sunt formate acestea, proces complex și dinamic prin intermediul căruia individul extrage informații din mediu, le organizează și le conferă sens și semnificație 527. Mai mult decât atât, Taylor susține că stereotipurile pot fi concepute drept elemente caracteristice atribuite unei categorii prin intermediul procesului de etichetare. Categoria, și implicit stereotipul, este activată într-un anumit context, întrucât, deși "sistemele prin care sunt organizate informațiile în categorii sunt structurale, abilitatea indivizilor de a le
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]