1,282 matches
-
un concurs ad-hoc de intitulare -, ridiculizarea a constat mai ales în deplasarea atenției de la personajul uman la simbolul animalier și - încurajată de notele realiste ale statuii - în tratarea alegoriei în cheia actualității banalizante: lupoaica a devenit maidanez sau cățea, iar stindardul dacic - fular, tentaculă ori salam. Poziția nefirească a grupului statuar a generat anumite etichete (înțepenire, dar și levitație, plutire, zbor), iar nuditatea altele, mai greu de inventariat. Variațiile sunt încă nefixate într-un nume, dar au toate șansele să conducă
Nume de statui by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4651_a_5976]
-
în dreptul capului cu semnificația bine știută... Însă, contrar unor așteptări... pedepsitoare, semiratatul nu numai că nu a murit din asta și nici nu l-a ajutat mintea să învețe ceva, dar s-a ambiționat și a dus lupte grele sub stindardul dorinței de se elibera de stigmatul ucigaș al nulității. Și așa, din eșec în eșec, relativ cam pe toate planurile, pe la vârsta adolescenței, a început să "compună" și el, ca orice român "născut poet", scrieri, de regulă versuri, adică un
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
Atunci când MS Regele Mihai se află în România, un stindard diferit de drapelul național flutură deasupra Palatului Elisabeta. Când în țară se află doar ASR Principesa Margareta, pavilionul se schimbă. Ce semnifică, de fapt, aceste pavilioane regale? articol scris de: Ioan-Luca Vlad, avocat al Casei Regale a României Primii conducători
De Ce se schimbă drapelul pe Palatul Elisabeta. De când flutură PAVILIOANELE REGALE () [Corola-journal/Journalistic/26304_a_27629]
-
deasupra Palatului Elisabeta. Când în țară se află doar ASR Principesa Margareta, pavilionul se schimbă. Ce semnifică, de fapt, aceste pavilioane regale? articol scris de: Ioan-Luca Vlad, avocat al Casei Regale a României Primii conducători ai românilor care au avut stindard propriu sunt Gheorghe Bibescu și Alexandru Ioan Cuza. Pavilionul regal, cunoscut și ca stindardul regal, este un drapel, de obicei de format diferit față de drapelul național, și cu un design diferit, care reprezintă pe Monarh sau pe membrii unei Familii
De Ce se schimbă drapelul pe Palatul Elisabeta. De când flutură PAVILIOANELE REGALE () [Corola-journal/Journalistic/26304_a_27629]
-
schimbă. Ce semnifică, de fapt, aceste pavilioane regale? articol scris de: Ioan-Luca Vlad, avocat al Casei Regale a României Primii conducători ai românilor care au avut stindard propriu sunt Gheorghe Bibescu și Alexandru Ioan Cuza. Pavilionul regal, cunoscut și ca stindardul regal, este un drapel, de obicei de format diferit față de drapelul național, și cu un design diferit, care reprezintă pe Monarh sau pe membrii unei Familii Regale. Pavilionul regal nu trebuie confundat cu pavilioanele maritime, care sunt de asemenea de
De Ce se schimbă drapelul pe Palatul Elisabeta. De când flutură PAVILIOANELE REGALE () [Corola-journal/Journalistic/26304_a_27629]
-
sunt de asemenea de format pătrat, dar și triunghiular, și semnifică fie rolul navei care le poartă, fie persoana aflată la bord, în funcție de rangul și funcția sa. De asemenea, pavilionul regal nu trebuie confundat cu drapelele de luptă, care sunt stindarde, unice, acordate marilor formații militare care se remarcă prin fapte de eroism. Drapelele unităților militare pot fi decorate cu decorații naționale ale României, care se agață în acest caz de hampă. De ce există pavilionul regal? Pavilionul regal a apărut din
De Ce se schimbă drapelul pe Palatul Elisabeta. De când flutură PAVILIOANELE REGALE () [Corola-journal/Journalistic/26304_a_27629]
-
și în zbor) pavilionul regal (ca și drapelele de format mic) nu se folosesc, ele fiind reașezate la locul lor la intrarea în oraș / după aterizare. Când au apărut pavilioanele regale în România? Preluând tradiția internațională, primii care au folosit stindarde personale au fost Domnii Principatelor Române, însă nu toți și destul de rar. Sunt cunoscute, de exemplu, stindarde domnești ale lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) și Alexandru Ioan Cuza (din 1863). Primul document oficial care stabilea un Pavilion Regal a fost Înaltul
De Ce se schimbă drapelul pe Palatul Elisabeta. De când flutură PAVILIOANELE REGALE () [Corola-journal/Journalistic/26304_a_27629]
-
la locul lor la intrarea în oraș / după aterizare. Când au apărut pavilioanele regale în România? Preluând tradiția internațională, primii care au folosit stindarde personale au fost Domnii Principatelor Române, însă nu toți și destul de rar. Sunt cunoscute, de exemplu, stindarde domnești ale lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) și Alexandru Ioan Cuza (din 1863). Primul document oficial care stabilea un Pavilion Regal a fost Înaltul Decret Regal din 9 iunie 1898. Potrivit acestuia, pavilionul regal avea formă pătrată (2,5 m) și
De Ce se schimbă drapelul pe Palatul Elisabeta. De când flutură PAVILIOANELE REGALE () [Corola-journal/Journalistic/26304_a_27629]
-
împreună cu M. Eliade înfăptuiește prima revistă literară în limba română apărută în exil, în capitala Franței, Luceafărul. Desfășoară o amplă activitate publicistică, desigur cu o puternică amprentă militantă, într-o multitudine de periodice românești ale diasporei: Uniunea română, îndreptar, Mesager, Stindardul, Carrefour, America, Almanahul ziarului ,America", Destin, Românul, Pro Azione Cattolica Romena, Făclia, România muncitoare, Buletinul Bibliotecii Române, înșir-te mărgărite, Cuget românesc, Vers. E refuzat de departamentul de Stat american să emigreze în SUA, ceea ce li s-a întîmplat și
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, într-o conferință de presă, citează Mediafax. În plus, fostul premier a susținut și că PNL nu este vocea autorizată a opoziției, "nu poate emite pretenții de a fi fata care vine mireasă și ia stindardul opoziției și îl duce mai departe". Mai mult, Emil Boc a arătat că spre deosebire de guvernarea PDL care a promovat 11 reforme fundamentale ale statului român, a restabilit echilibre bugetare și și-au asumat măsuri nepopulare economice, cea a USL a
Mesaj dur al lui Boc pentru Antonescu: Opoziţia nu este "Nufărul" () [Corola-journal/Journalistic/32012_a_33337]
-
în nici un fel de comisie sau de colegiu. Mulți își pot pune și următoarea întrebare: cum se face că, îndeobște, coaliția mediocrilor se naște și funcționează la cote atât de înalte, de fierbinți, mai ales în momentele când sunt desfășurate stindardele cele mai mărețe, mai scumpe (patrie, popor, neam)? Răspunsul e relativ simplu: pentru că la umbra acestor mari idealuri nu mai pot fi detectați impostorii, e mai greu să deosebești pe păcătoși de virtuoși, pe proști de genii. Parcă o inimă
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
plimbarea. Gândul mi-a zburat la „Ecosistemul extraordinar din Delta bătrânului fluviu Danubiu, din România unde se regăsesc peste 327 de specii de păsări, din toată acvatică europeană și chiar arctică. Nu numai păsările, dar văd cu plăcere pe mândrul Stindard al Canadei, fluturând În vânt, frunza de arțar, frunza și arbori care se găsesc din belșug și În pădurile de pe dealurile Subcarpatice. Oare ce pasăre măiastra, a fost transportorul acestui soi de arbore și În ce sens a trecut oceanul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
în febra Altei bătălii Ce ni se lipește de trup Că o cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în febra Altei bătălii Ce ni se lipește de trup Că o cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a dat numele cu pricina. într-o poezie, sugestiv intitulată Generație singaporeană, Tudor George își lămurește, de altfel, cititorul: „în hruba noastră zisă „Singapore”-/ O navă eșuată-n bulevard-/ Ne-am petrecut damnați, atâtea ore/ Cu pâlnia lui Bachus pe stindard!” în perioada la care ne referim, dar mai ales după 1980 poetul boem retrăiește, în amintire, frumoasele zile ale tinereții. Acum se simte un însingurat fiindcă mulți dintre prietenii de odinioară au murit. Dar în spirit, în suflet, clipele trăite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-nzăpezește-n stele! Tridentul mi se frânge de durere, Mierea sărutului o gust, e fiere: Cum să mai zbor dacă îmi pui zăbrele? SONETUL XVII ți-am ridicat un loc pentru vecie Spre a te ști panteră și femeie, Nicicum stindardul tragic, curcubeie Ritmând cu foc întru zădărnicie. N-ai vrut să-ți fiu a ușii tale cheie, Ci Inorog păzind la Poesie, Alătură-te mie, din pustie, Din cremene, din iască dau scânteie! Azi, inima ce-n mine încă bate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în febra Altei bătălii Ce ni se lipește de trup Că o cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
spre cer. și din orișice dezastru sau crepuscul stins în piept, Doamne, fă lăstun albastru și dă zâmbet înțelept. ÎNȚELEPTUL Nu scuip pe'nfrângerile mele! Ce-am adorat nu știu să ard și nu ridic în vânt obiele în locul ruptului stindard. De funia spânzurătorii dezastrele nu mi le-agăț și nici mândria din victorii n-o pun sperietoare'n bat. Cu-aceleași zâmbete'nțelepte îmi port și lanțuri și cununi urcând spre soare clare trepte sau coborând printre furtuni. și merg
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Stănescu va socoti poemul ca singurul reprezentativ pentru debutul său absolut. Abia după isprava dublului debut, însă, încep realele probleme ale ,,spectacolului" desfășurat într-o lume literară culpabilizată de moartea lui Labiș, dispusă să accepte un alt tînăr purtător de stindard al ,,luptei cu inerția", dar nu și altă modalitate de a scrie. Nichita va trebui să renunțe, printre altele, la poezia ,,mitului național", dacic în spiritul lecturilor din Pârvan și Eminescu (evocarea Sarmisegetuzei într-un poem, îi va pricinui destule
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
unui sentiment de pierdere iremediabila a totalitatății - în sens de unitate - a ființei și a cosmosului.” (Ramaut-Chevassus, op. cît., pag. 22). Acest interes crescând pentru muzica lui Mahler coincide cu mai multe orientări conceptuale care ar putea fi grupate sub stindardul postmodernismului (după cum afirmă Gavin Thomas Dixon în lucrarea intitulată “Polystylism aș dialogue: A Bakhtian Interpretation of Schnittke’s Symphonies 3, 4, and his Concerto Grosso no. 4/Symphony no.5”, Goldsmiths College, 2007, pag. 3), iar partea a III-a
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
plimbarea. Gândul mi-a zburat la „Ecosistemul extraordinar din Delta bătrânului fluviu Danubiu, din România unde se regăsesc peste 327 de specii de păsări, din toată acvatică europeană și chiar arctică. Nu numai păsările, dar văd cu plăcere pe mândrul Stindard al Canadei, fluturând În vânt, frunza de arțar, frunza și arbori care se găsesc din belșug și În pădurile de pe dealurile Subcarpatice. Oare ce pasăre măiastra, a fost transportorul acestui soi de arbore și În ce sens a trecut oceanul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
pe jumătate înotând, pe jumătate luptându-mă cu ceea ce eu credeam că e drapelul roșu al Uniunii și pe care l-am înfipt pe plajă cât am putut de bine, revendicând astfel pământul acelui neam în numele glorioasei Națiuni reprezentate de stindard. Când însă mi-am isprăvit salutul și mi-am înălțat mândru privirea, am văzut fâlfâind deasupra nu drapelul, ci așternutul locotenentului Bowen, o bucată de pânză îngălbenită și umbrită de norișorii prelungi ai după-amiezilor de dor dintre acesta și prințesa
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
iarăși drum, drum vechi - în lume precum pravila îl vrea - lăsat în voie să pornească. Oști trecură-n veac pe-aci, și Radu cel Frumos, roți ferecate, robi domnești, comori și lacrimi, moți cu ciubăre, turme, vânturi, răpuși și-nvingători, stindarde, patimi. Pe toți și toate-n nopti, când vâlvele se bat, îi poți vedea-n lumini de-o clipă încă, așa cum ceasul, de pe un țărm mutîndu-i, i-a mântuit spre celălalt peste vîltoarea-adîncă. Dar ce liniște-i acum la vad
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
o pierdere pentru împlinirea personalității adolescenților și tinerilor de azi? Strădaniile scriitorilor își mai află importanța și utilitatea? Nu cumva în spatele acestor realități se ascund pericole vizând buna educație a copiilor și tinerilor? Cărturarii prestigioși ai prezentului, care sunt purtătorii stindardului culturii naționale, au îndrituirea să identifice eventualele primejdii, să le scoată la iveală și să tragă eventualele semnale de alarmă. Situația dificilă și perspectivele sumbre privind soarta cărții, ne îndreptățesc să formulăm un alt elogiu, de data aceasta direcționat spre
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
morale și a afirmării justeței orînduirii aristocratice și iobăgiste, Gogol a devenit în mod inevitabil sprijinitor al cercurilor reacționare, conservatoare, care au întîmpinat cu un triumf plin de bucurie răutăcioasă această cotitură din conștiința scriitorului, a cărui creație devenise demult stindardul forțelor progresiste din tînăra Rusie". Parcă avem a face cu dezvoltarea unei faimoase sintagme din limba de lemn a activiștilor și a poliției politice, cea de "element dușmănos"! În felul acesta se exercita funestul criteriu proclamat de Lenin, al celor
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]