KorAP: Find »[drukola/base=stoarce & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...83 >

2,056 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366

suveranul. — Eu îți voi da șase mii, cu plata înainte, dacă mi-l dai în arendă. Și iată-l pe Zeruali al nostru capăta ce râvnea, dimpreună cu un detașament de soldați care să-l ajute să strângă impozitul, să stoarcă de la locuitori până și cele mai mărunte economii, prin amenințare sau tortură. La sfârșitul anului, a venit iarăși la suveran: — M-am înșelat. Am obținut nu șase mii, ci douăsprezece mii de dinari. Impresionat, stapânul din Fès i-a dat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
coastă s-au gândit chiar să se dea pe mâna castilienilor. Simțind că lucrurile iau o întorsătură proastă, Zeruali a renunțat la funcție, a părăsit ținutul Rif și a venit să se așeze la Fès cu banii pe care îi storsese până atunci. Dat fiind că nu-și înstrăinase încrederea monarhului, a pus să i se clădească un palat și a început să se ocupe de tot soiul de afaceri. Lacom, nemilos, dar extrem de dibaci și veșnic în căutare de ideii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
de treisprezece ani trebuie dată ca răsplată unui negustor bătrân la încheierea unei învoieli? — La vârsta mea, doar naivitatea mai izbutește să mă scandalizeze. M-am întors spre maică-mea, arțăgos: — Și tu crezi că individul ăsta are dreptul să stoarcă bani de la musulmani, să-și ia o sută de neveste în loc de patru, să-și bată astfel joc de Legea lui Dumnezeu? Ea își află adăpost îndărătul unui verset de revelație divină: — Omul devine răzvrătit de îndată ce se pomenește în belșug. Fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
sub pretextul că vederea îi era tot mai slabă, că era deja aproape orb de ochiul stâng și că semnătura sa pe decrete era o mâzgăleală neciteață. Kansoh voia, după toate aparențele, să-l sperie pe prințul credincioșilor pentru a stoarce de la el câteva zeci de mii de dinari în schimbul menținerii în funcție. Dar bătrânul nu se învoise la acest joc. Luase o hârtie lucioasă și întocmise fără să tremure actul de abdicare în favoarea fiului său. Afacerea asta s-ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
ale lui Selim până când sabia otomană îi va fi tăiat beregata, ca de altfel tuturor circazienilor lui. A fost neîndoielnic un brav soldat în tinerețe, dar, deocamdată, nu-l preocupă nimic altceva decât să-și proteguiască pleoapele și să-și stoarcă supușii de aur. Trebuie să-l avertizăm asupra intențiilor celor de la Constantinopol; numai noi o putem face deoarece doar noi le cunoaștem. — Îți dai seama ce-mi propui? S-o fac pe spionul, să ies din anticamera lui Selim pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621

urmă, bietul măcelar trebuise să-i mănânce el însuși, și, după ultimul, fusese forțat să devină vegetarian, la fel ca restul orașului. În lunile acestea, Kulfi devenise enormă și părea să pretindă pentru ea însăși toată energia pământului, să-l stoarcă până la ultima picătură, lăsându-l secătuit, stafidit și îngălbenit. Oamenii se opreau mirați să o privească dacă trecea pe stradă. Cât era de mare! Uitau pentru ce treburi veniseră în piața aproape goală. Se clătinau pe biciclete încercând să mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
Își gâdilase călcâiele cu marginea tăioasă ca o lamă a ierburilor sălbatice, își frecase picioarele de o bucată de scoarță ca să fie cuprins de același extaz insuportabil pe care îl simte o pisică frecându-se de un trunchi de copac. Storsese cleiul lipicios din arbuști, tăiase tulpini ca să curgă sava ca laptele și să se picteze cu albul ei pe picioare. Scuturase stamine încărcate cu polen ca să-și verse povara galbenă și bogată pe degetele sale și-și presărase această bogăție

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201

Nu-mi aminteam prea multe, după care au mai dat buzna și toți tipii ăștia... Așa că eu și măseaua mea cariată ne-am acordat câteva ore dureroase de televizor - am rămas în fața ecranului buimac și mormăind ca o stafie ancestrală, stoarsă de atâta bântuit, trecând de la sporturi, seriale de duzină și reclame la știri și la lumea ailaltă. Cea mai bună a fost o emisiune de divertismente prezentată de un comic veteran, trecut bine de a doua tinerețe încă de când eram

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
ne prostească. Făcu un pas înainte. Și acum, hai să lămurim lucrurile. — Muaa, am exclamat eu, făcând un pas în direcția lui. Știu eu ce fel de afaceri faceți. Cumpărați cecuri refuzate la jumătate de preț, după care începeți să stoarceți bani. Tipul nu era vreun rupe-oase sau sfarmă-fețe. Era doar un mărunt oștean din armata banilor, un mercenar, un aventurier. Unul ca el nu te zvânta în bătaie. Te ciuruia. Te ciuruia pentru bani. Sunteți nițel cam în afara legii, i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
la micul dejun din dimineața aceea cu sac și ouă jumări și cafeaua care bolborosea în cafetierele grele de argint, în timp ce încercam să vorbesc. Am făcut un zgomot extraordinar - am auzit iar acel zgomot acum câteva zile, când încercam să storc ultimii stropi de ketchup din roșia de plastic. N-a fost nici o chestie. Beat fiind, am început să plâng ca un isteric, așa că a trebuit să fiu ajutat să cobor scările până la Autocrat. A fost o situație tare tâmpită. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
mă las de ele... Partida cu She-She nu mi-a priit deloc. Deși am întârziat în Insula Fericirii mai bine de o oră, laba a fost o chestie de secunde -patruzeci și cinci de secunde, cred. A trebuit să-mi storc creierii ca să-mi aduc aminte de ceva mai rău. — Să știi că ai fost cât se poate de excitat, spuse She-She încet, în timp ce scotea niște șervețele. Da și nu. Fie vorba între noi, fusese una din acele labe, în care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
lui Fielding și al starurilor, nu mă bucur de o valoare chiar așa de ridicată, dar aici sunt un tip clasa întâi. Aceste femei din rândurile clasei muncitoare sunt supuse celor mai grele încercări. E clar că clasa muncitoare e stoarsă de vlagă. Ești supus unei uzuri. Și cârciumile nu sunt de nici un ajutor. M-am întors iar și m-am sprijinit de barul lambrisat, flancat de siglele mărcii de bere, lipite pe dozator, ca niște blazoane sau ca niște semne

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
potrivit veioza și am înșirat țigările din pachet. Apoi am băut atât de multă cafea încât, în clipa în care am deschis cartea pe care o țineam în poală, m-am simțit ca un criminal din care scaunul electric a stors prima apă. Inițial pe George Orwell l-a chemat Weric Blair. Nu-l condamn că și-a schimbat numele. Cartea lui începe cu o adunare a animalelor care dau glas suferințelor. Era o viață tare grea - numai muncă, fără odihnă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
doua zi, mă întorc remorcat. Mașinii ăsteia nu-i place să fie condusă. Să zacă prin garaje scumpe, asta îi place. Pot să jur că nenorocitul ăsta de Fiasco m-a costat mai mulți bani decât ar fi putut să stoarcă vreodată de la mine micuța Selina. — Vreau să spun, am continuat eu, că ar trebui să fie plină de energie. Dar se strică tot timpul. Martin a rămas pe gânduri, după care a spus cu seriozitate: — Mi se pare mie că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
puțin lasă-mă pe mine să... e mai bine acum. Zău că e mai bine, chiar suportabil. Fiu, asta-i muncă de oțelar. Cu plămânii arși și inima care îmi stătea să pocnească, nu m-am mai simțit atât de stors de când cu partida de tenis pe care am făcut-o cu Fielding. Dar chiar și atunci, nimeni nu s-a servit de ouăle mele ca la un test de măsurarea forței degetelor. Porțile durerii se închideau și se deschideau din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-i căldură, o doar o glumă de zăpușeală. Greața mea, care până acum fusese o bătrânică neputincioasă, vine acum peste mine cu o frecvență dublată și efect Doppler complet, fiind familia celor care fac să-ți fiarbă sângele și îți storc ochii, gâtul, mațele. Luăm un taxi? am întrebat-o eu. Am făcut un semn convulsiv spre șuvoiul galben, m-am dezechilibrat și am virat-o lateral fix în curul mârâitor al unei instalații de aer condiționat care mi-a expediat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
mortificării. Fui, sper să-i mai am încă acolo. Sper să nu se fi atrofiat. Sper să nu fie prea beți. Trebuie să-mi antrenez creierul, de asta am eu nevoie. Am nevoie de un halterofil sadic care să-mi stoarcă creierul până îl va aduce la condiția optimă. Am nevoie ca acest creier al meu să simtă ce înseamnă efortul suprem. Mâine va fi prima zi de vizionare. Voi primi un cec mare. Toată lumea va trebui să mă ia mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311

despre prietenie și dragoste, despre starea bătăturilor sale, despre ornitologia mitului, și ar mai fi cizelat și inventat el și alte gânduri în prezența liniștitoare a lui Dolores, iar ea ar fi cântat mai departe, până când cântecele i-ar fi stors o lacrimă, și apoi ar fi plecat acasă. Dar în acel moment trupul lui Vultur-în-Zbor se opri lângă picioarele perfect șlefuite ale balansoarului perfect șlefuit, cu perfect șlefuiții dansatori sculptați în spirală de-a lungul lor. Balansoarul, agresat astfel, se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
Phoenix, își ținea ochii pe jumătate închiși, luându-și o poză afectată, de plictiseală languroasă. Doamna Cramm era un prădător uman. Consuma pasiunea bărbaților cu o bucurie cu totul nesănătoasă. Nefericitul domn Cramm, un miliardar pipernicit, mic și ochelarist, fusese stors demult de toate fluidele vitale și își dăduse duhul în îmbrățișarea ei sufocantă, murmurându-i cuvinte dulci și lăsându-i moștenire prin testament toate miliardele lui. I-a mai lăsat și automobilele lui, caii, proprietățile amerindiene și caucaziene și, mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
el printre hohotele incontrolabile. E destul de bătrână. E destul de urâtă. Trăiește pentru călătoriile pe mare. Agață tinerei rătăcitori ca tine, deși tu nu ești chiar atât de tânăr pe cât pari. Și acum te-a prins în gheare și-o să te stoarcă, o să te strângă și o să te gâtuie până n-o să mai rămână nici un pic de suflu în trupul tău. Livia Cramm, spaima călătorilor! Păi, gândește-te numai. Te-a învățat să iubești marea ca să-i fie mai ușor să te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
avut un vis ciudat. Mâinile scofâlcite ale Liviei Cramm erau înțepenite ca o menghină în jurul grumazului lui, iar degetele ei îl apăsau, apăsau... în vis, el dormea și s-a trezit tot în vis, cu senzația că viața îi era stoarsă din trup. Atunci s-a zbătut, s-a zbătut ca să scape cu viață și, în timp ce făcea asta, Livia se transforma încontinuu în tot soiul de chestii umede, puturoase, diforme și lunecoase. El n-o putea prinde și în tot acest

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
nu cu mâna pe inimă. Vultur-în-Zbor avu impresia clară că amândoivorbeau cu o anume șovăială. Atunci unde sunt? insistă. — Ah, spuse Virgil. Foarte departe, zise Dolores. Pe Vultur-în-Zbor îl durea capul. îi era rău. Cu greu găsea forța necesară ca să stoarcă informații de la cuplul cu buzele cusute. — Vă rog, zise el, spuneți-mi unde. Virgil Jones păru să ia o hotărâre. — Coasta muntelui, începu el, este în cea mai mare parte împădurită. Cred că mai există oameni care rătăcesc prin păduri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
am spus cu voce tare. Oricum, ce-aș face acolo? Iar eului-Grimus nu i-a mai rămas nici un truc la îndemână. L-am folosit. în primul rând fiindcă el crease insula, așa că el o cunoștea cel mai bine. I-am stors cunoștințele și i le-am folosit. A părut să dureze o veșnicie, dar formele-gând se mișcă mai rapid decât orice lucru cunoscut vreodată, așa încât de fapt s-a terminat foarte repede. Stăteam în camera secretă cu Media, ce fusese cuprinsă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487

însemna că nu pot să îi sun când am chef și să-i pun la curent cu întorsăturile vieții mele amoroase. M-am bosumflat pentru o vreme. Apoi m-am uitat la coapsele mele goale și am început să-mi storc celulita, ceea ce era atât de revoltător încât mi-a distras atenția de la Tom. M-am dat jos din pat. Dacă o să am o întâlnire fierbinte vineri, trebuia musai să trec pe la sală și cu siguranță să mă epilez după. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
așezată pe trupul victimei sale. Căzută, pe jumătate zdrobită, avea aceeași răutate ursuză a Chestiei transformate ulterior în instalație. Partea de sus încă își păstrase forma ei inițială, dar partea de jos se turtise peste corp de parcă încerca să-i stoarcă orice urmă de viață. Împrejurul lor, imensele inele de argint se întindeau ca o ramă. Priveliștea era atât de ireală încât pentru câteva secunde nu m-am putut uita; era ca un tablou, o operă de artă pusă în scenă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]