1,177 matches
-
act normativ. 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Andrei" Valea Iașului Consiliul Județean Argeș 37. Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "Constantin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești Consiliul Județean Argeș 38. Abrogată. ----------- Poziția 38 din anexa 2 a fost abrogată de art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 808 din 10 august 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 592 din 22 august 2011. 39. Abrogată. ----------- Poziția 39 din
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247046_a_248375]
-
act normativ. 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Andrei" Valea Iașului Consiliul Județean Argeș 37. Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "Constantin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești Consiliul Județean Argeș 38. Abrogată. ----------- Poziția 38 din anexa 2 a fost abrogată de art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 808 din 10 august 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 592 din 22 august 2011. 39. Abrogată. ----------- Poziția 39 din
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247051_a_248380]
-
act normativ. 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Andrei" Valea Iașului Consiliul Județean Argeș 37. Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "Constantin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești Consiliul Județean Argeș 38. Abrogată. ----------- Poziția 38 din anexa 2 a fost abrogată de art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 808 din 10 august 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 592 din 22 august 2011. 39. Abrogată. ----------- Poziția 39 din
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247052_a_248381]
-
act normativ. 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Andrei" Valea Iașului Consiliul Județean Argeș 37. Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "Constantin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești Consiliul Județean Argeș 38. Abrogată. ----------- Poziția 38 din anexa 2 a fost abrogată de art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 808 din 10 august 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 592 din 22 august 2011. 39. Abrogată. ----------- Poziția 39 din
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247053_a_248382]
-
25. Vlădești 13. Godeni 2. JUDECĂTORIA COSTEȘTI cu sediul în orașul Costești ORAȘE 1. Costești COMUNE 1. Bîrla 10. Popești 2. Buzoiesti 11. Recea 3. Căldăraru 12. Rociu 4. Hîrsești 13. Săpata 5. Izvoru 14. Slobozia 6. Lunca Corbului 15. Stolnici 7. Miroși 16. Suseni 8. Mozăceni 17. Ștefan cel Mare 9. Negrași 18. Ungheni 3. JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ cu sediul în orașul Curtea de Argeș ORAȘE 1. Curtea de Argeș COMUNE 1. Albeștii de Argeș 11. Mălureni 2. Arefu 12. Mușătești 3. Băiculești
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
face referire la etimologia numelui localității "braniște" și la tradiția în silvicultură, Liceul Silvic Brănești fiind prima școală superioară de silvicultură din România. Biserica cu trei turnuri reprezintă schitul de călugărițe ce datează din anul 1813 pe moșia Pasărea a stolnicului Grigore Asan, fiind construit de arhimandritul Timotei și reconstruit, în anul 1847, de arhimandritul Calinic. Cucul simbolizează cea mai importantă manifestare artistică populară "Ziua Cucilor" și face trimitere la legenda Mănăstirii Pasărea. Cartea reprezintă faptul că Brăneștiul este un "campus
HOTĂRÂRE nr. 295 din 16 aprilie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Brăneşti şi Clinceni, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261027_a_262356]
-
METABOLICE (I.8) 1 lună RECUPERARE MEDICALĂ ȘI BALNEOLOGIE(I.9) 1 lună BIOETICĂ (I.10) 2 săpt. GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE 1. The Merk Manual of Geriatrics, Ed. Merck comp., Whitehouse Station N.J.,2000, Ediția a X-a 2. Bălăceanu Stolnici C. - Geriatrie Practică, Ed. Medicală Amaltea, Buc. 1998 3. Prada C. - Geriatrie și Gerontologie,vol.I, Ed. Medicală, Buc. 4. Romoșan I., Spiru L, Caraba Al., Timar L.- Geriatrie, vol.I, Ed. Solness, Timișoara, 2002 5. Romoșan I., Spiru L.
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
METABOLICE (I.8) 1 lună RECUPERARE MEDICALĂ ȘI BALNEOLOGIE(I.9) 1 lună BIOETICĂ (I.10) 2 săpt. GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE 1. The Merk Manual of Geriatrics, Ed. Merck comp., Whitehouse Station N.J.,2000, Ediția a X-a 2. Bălăceanu Stolnici C. - Geriatrie Practică, Ed. Medicală Amaltea, Buc. 1998 3. Prada C. - Geriatrie și Gerontologie,vol.I, Ed. Medicală, Buc. 4. Romoșan I., Spiru L, Caraba Al., Timar L.- Geriatrie, vol.I, Ed. Solness, Timișoara, 2002 5. Romoșan I., Spiru L.
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
publice din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, numai cu aprobarea prealabilă a conducerii Inspectoratului General pentru Imigrări. Articolul 78 Prevederile prezentului regulament se aplică în următoarele centre: a) Centrul regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil București - str. Vasile Stolnicul nr. 15, sectorul 2, și str. Tudor Gociu nr. 24A, sectorul 4, localitatea București; ... b) Centrul regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil Timișoara - Str. Armoniei nr. 33, localitatea Timișoara; ... c) Centrul regional de proceduri și cazare a
REGULAMENTUL din 25 august 2016 de ordine interioară al centrelor regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274778_a_276107]
-
undat reprezintă râul Iza, care dă denumirea actuală a localității. Funia de colac reprezintă funia vieții, iar crucea din interior simbolizează cele patru puncte cardinale. Toate aceste elemente la un loc reprezintă pasca dusă la sfințit la biserică, țepoiul sau stolnicul care se punea în fața mirilor la nuntă și erau folosite pe lingurar, pecetar și lada de zestre. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 195 din 23 martie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Băiţa de Sub Codru, Gârdani, Oarţa de Jos şi Vadu Izei, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270641_a_271970]
-
25. Vlădești 13. Godeni 2. JUDECĂTORIA COSTEȘTI cu sediul în orașul Costești ORAȘE 1. Costești COMUNE 1. Bîrla 10. Popești 2. Buzoiesti 11. Recea 3. Căldăraru 12. Rociu 4. Hîrsești 13. Săpata 5. Izvoru 14. Slobozia 6. Lunca Corbului 15. Stolnici 7. Miroși 16. Suseni 8. Mozăceni 17. Ștefan cel Mare 9. Negrași 18. Ungheni 3. JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ cu sediul în orașul Curtea de Argeș ORAȘE 1. Curtea de Argeș COMUNE 1. Albeștii de Argeș 11. Mălureni 2. Arefu 12. Mușătești 3. Băiculești
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
act normativ. 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Andrei" Valea Iașului Consiliul Județean Argeș 37. Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "Constantin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești Consiliul Județean Argeș 38. Abrogată. ---------- Poziția 38 din anexa 2 a fost abrogată de art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 808 din 10 august 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 592 din 22 august 2011. 39. Abrogată. ---------- Poziția 39 din
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270657_a_271986]
-
act normativ. 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Andrei" Valea Iașului Consiliul Județean Argeș 37. Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "Constantin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești Consiliul Județean Argeș 38. Abrogată. ---------- Poziția 38 din anexa 2 a fost abrogată de art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 808 din 10 august 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 592 din 22 august 2011. 39. Abrogată. ---------- Poziția 39 din
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270656_a_271985]
-
un fond cinegetic bogat care sub aspect economic reprezenta o sursă importantă pentru vânătoare și pășunat. Pădurea a servit ca loc de exploatare pastorală, agricolă și apicolă și ca loc de așezare a satelor sau drumurilor. Pe harta întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino în anul 1700 precum și în cea a lui Specht (1790), Caracalul apare înconjurat de păduri. Este tipul de așezare născută în pădure din care se desprindeau drumurile orientate în toate direcțiile, având formă rotundă. Exploatarea pădurii pentru necesități
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
de călăreți, iar alta ar fi preluare prin extensie a denumirii satului Călărașii Vechi, deoarece din acel sat și din oraș erau recrutați pentru armată cei mai buni călăreți. Lichireștiul este menționat pentru prima dată într-o , operă cartografică a stolnicului Constantin Cantacuzino, tipărită în Italia, la Padova. Populația era reprezentată la acea dată de oameni liberi care se ocupau cu agricultura și creșterea animalelor, români și un număr mic de bulgari și turci. O categorie aparte erau călărașii ștafetari, care
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
m), dar neîntâlnindu-l se întoarce. Atunci a fost consemnat locul, nu denumirea de Oltenița. Pământurile din zona Olteniței au fost în 1742 proprietatea postelnicului Constantin Alexeanu. După o vânzare succesivă la opt proprietari, în anul 1830 Oltenița devine proprietatea stolnicului Radu Cernescu. De la acesta, "Oltenița toată și împrejurimile ei" sunt cumparate de câtre prințul Alexandru Dimitrie Ghica. În 1852 o delegație din Ulmeni, Chiselet, Chirnogi, Radovanu și Căscioarele se adresează prințului Alexandru Dimitrie Ghica rugându-l să le aprobe înființarea
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
documente din 1490 și 1550, când voievodul Alexandru Lăpușneanu scrie că satul și terenul aferent aparțin Mănăstirii Moldovița. Oficial, așa cum reiese din hrisovul dat de domnitorul Constantin Moruzi, orașul a luat ființă la 8 august 1780 pe moșia Șoldănești a stolnicului Ioniță Bașotă. Așezarea este mult mai veche, așa cum susține și Arthur Gorovei, deoarece vechimea ei se confundă cu vechimea satului Fălticenii-Vechi despre care vorbesc documentele din secolul al XII-lea. În 1795 a fost construită Sinagoga Mare (cea mai veche
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
târgurile săptămânale sau bâlciurile anuale, prin numărul mare de locuitori pentru acea perioadă, Băileștiul se găsește în documente cartografice ale vremii, cum ar fi harta realizată în anul 1718 de Anton Maria del Chiaro după Harta Țării Românești întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino în anul 1700, ori prima hartă geografică a Olteniei întocmită în anul 1722 de căpitanul austriac Friedrich Schwantz. La 14 (26) septembrie 1828, la Băilești, are loc o importantă luptă între turci (26.000 de ostași și 30
Băilești () [Corola-website/Science/297005_a_298334]
-
Pentru o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al celor trei mari țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei. Figura lui a ajuns în panteonul național românesc după ce a fost recuperată de istoriografia românească a secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l opul "Românii supt Mihai-Voievod Viteazul" al lui Nicolae Bălcescu. Astfel
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
unul din diplomații lui Mihai, a întocmit, probabil pentru informarea cercurilor austriece, o cronică a vieții domnitorului, document care s-a pierdut în forma originală, dar care s-a păstrat în compilația lui Stephanus Zamosius. La sfârșitul anului 1588 devine "stolnic" al curții lui Mihnea Turcitul, iar în 1593 ban al Craiovei în timpul domniei lui Alexandru cel Rău. În septembrie 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului, dar și al otomanilor după ce a plătit o sumă record de 1,5 milioane de galbeni, a
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
făcea parte din familia Cantacuzino, care își disputase în a doua jumătate a secolului al XVII-lea cu familia Băleanu predominanța în politica Țării Românești, ieșind în cele din urmă câștigătoare. Bunicul său era postelnicul Constantin Cantacuzino. Ștefan era fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, un mare umanist român educat în Italia. Prin tată, era nepot de frate al domnului Țării Românești, Șerban Cantacuzino, al ctitorului Mihai Cantacuzino și al Stancăi Cantacuzino, mama lui Constantin Brâncoveanu. În timpul unchiului său Șerban (1678-1688), familia Cantacuzino
Ștefan Cantacuzino () [Corola-website/Science/300061_a_301390]
-
tată, era nepot de frate al domnului Țării Românești, Șerban Cantacuzino, al ctitorului Mihai Cantacuzino și al Stancăi Cantacuzino, mama lui Constantin Brâncoveanu. În timpul unchiului său Șerban (1678-1688), familia Cantacuzino a prevalat asupra rivalilor Băleni. În momentul morții lui Șerban, stolnicul Constantin Cantacuzino și Mihai Cantacuzino au aranjat alegerea lui Constantin Brâncoveanu în domnie, având inițial un rol important în afacerile țării. După 1704, relația Cantacuzinilor cu Brâncoveanu s-a stricat, culminând cu dezertarea lui Toma Cantacuzino în timpul războiului ruso-turc. O
Ștefan Cantacuzino () [Corola-website/Science/300061_a_301390]
-
țării. După 1704, relația Cantacuzinilor cu Brâncoveanu s-a stricat, culminând cu dezertarea lui Toma Cantacuzino în timpul războiului ruso-turc. O cauză pentru sângele rău era ambiția lui Brâncoveanu de a crea o monarhive ereditară, ceea ce era în discordanță cu dorința stolnicului Constantin Cantacuzino de a-și pune fiul în scaunul domnesc. La 24 martie/5 aprilie Brâncoveanu a fost mazilit, iar a doua zi, de Buna Vestire, Ștefan a fost ales domn, impus boierilor de către imbrohorul turc. Ștefan Cantacuzino a încurajat
Ștefan Cantacuzino () [Corola-website/Science/300061_a_301390]
-
și cât va trăi fiul domniei mele, Mihail voievod... Iată aceștia sunt martorii acestui hrisov: Radu ban-vornic, jupan Martin, Aga ban, jupan Stoica rusul, jupan Dragomir dela Segarcea, baldovin logofăt, Micul vistier și Vasea purtătorul de sabie, Stanciu comis, Manea stolnic, Gherghina paharnic. Și eu, Mihail gramatic, care am scris la Argeș, luna Iunie 10 zile în anul 6923 (1415) indiction 8, în vremea când a venit Mustafa Celapi. Io, Mircea voevod, din mila lui dumnezeu domn. Acad. R.P.R., C 123
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
din Orboiești, cel aflat în sfatul domnesc în calitate de mare spătar, între 13 august 1541 și 25 martie 1545, iar intre 1554-1557, în calitate de mare vistier, a pribegit o vreme din pricina domnului Mircea Ciobanul, care i-a tăiat doi frați, pe marele stolnic Dragu și pe marele spătar, Stroe. Mai avea un frate, pe marele logofăt Tudor. În 1554 era solul lui Pătrașcu cel Bun pe lângă principele Transilvaniei. După moartea lui Pătrașcu cel Bun, la sfârșitul anului 1557, împreună cu soția sa, Neacșa, pribegește
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]