1,469 matches
-
boier romîn", a cărui solie și fiică nu erau altfel, numite decât "frumoasele boieroaice". Damele române au trecut totdeauna de nește frumusețe extraordinare ceea ce au și fost într-adevăr. Tezaurul de grații corporale precum și spirituale s-a transmis curat de la străbunele matroane asupra fiicelor și nepoatelor lor. Balul român ținut la 15 c. în saloanele Reuniunii Muzicale ne-au dat nenumărate dovezi vii în privința aceasta. Deși poate să fi fost un contingent oarecare de frumoase vieneze pur sang printre numeroasele românce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lucruri: De la 1220 și pîn' la 1818 românii n-au avut nici un fel de cod scris. Un obicei al pământului recunoscut de bunăvoie de toată lumea, dreptul consuetudinar - Jus valachale cum [î]i ziceau ungurii și polonii acestui complex de datine străbune - a regulat viața lor publică și privată în curs de șase secole. De la 1200 și pân [ă ] azi românii n-au avut revoluție politică. Mișcările lor din Ardeal din secolul trecut se datoresc insuportabilității condiției lor sociale definită prin Unio
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
demagogiei pseudoromîne, de aceea nu mai insistăm asupra lor. Iată însă ce ne mai spune "Romînul". S-a făcut rezbelul. După treisute de ani de dezarmare, de robie și de rușine, națiunea română își redobândi cu arma în mână gloria străbună. Acest mare act aduse firește independența statului român. Darul prorociei nu-l are la noi decât d. C. A. Rosetti. Dar nu e tot astfel cu cunoștința celor trecute. În realitate epoca de dezarmare nu e tocmai atât de veche
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trebuia să facă o impresie mare asupra unor popoare ca cele slavice de Sud, la care hrana sufletească consistă, afară de poezia "bisericească, aproape numai în cântecele poporale. Nu trebuie să uităm că Nikita însuși este un cântăreț însemnat al faptelor străbune, el unește lira cu spada, e simplu în obiceiuri, vorbește și se poartă ca fiecare din poporul său și joacă rolul lui Ahil în acea adunare de bătrâni cari formează senatul muntenegrean și unde se vor fi găsind mulți Nestori
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mare. Nu fi idioată! Nu putem zvârli cu banii. Categoric, nu. Gabriel se răsuci și începu să alerge mai departe, cu sufletul la gură, picioarele înfundându-i-se în nisip, fața șiroindu-i de lacrimi. Și-acele tălpi, în vremi străbune Călcat-au pe engleze dune? Și mielul sfânt, dumnezeiesc Păscut-a pe plai englezesc? Și chipul lui a scânteiat Pe cer englez, înnegurat? Cei patru tineri erau din nou împreună în grădina sălbatică a conacului părăsit. Tom, după cea de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe plajă, îl agățase Alex cu ceasul ei, iar Gabriel dispăruse. — Dar știați despre chestia asta cu Iisus, stărui Tom, stăpânit de ideea lui fixă. Mi se pare formidabil, exact ca în poemul lui Blake: „Și-acele tălpi, în vremi străbune...“. Niciodată până acum nu l-am înțeles. — E imposibil, îl temperă Brian. — Dar auziseși de așa ceva? — Cunosc legenda, dar e imposbil, asta să ți-o spună și amicul tău, istoricul. Apropo, întotdeauna bea de stinge? Mergea pe trei cărări, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
responsabilitate și în mod constructiv. Mi-ar plăcea ca viitorii dascăli să contribuie la păstrarea și transmiterea obiceiurilor de peste an, să înființeze muzee particulare cu obiecte vechi de artă populară, care întotdeauna au fost de bun gust, redând spiritul tradițiilor străbune. Mă bucur să văd că printre noi există colegi care poartă cu mândrie la astfel de manifestări costumul popular. Este vorba despre doamna profesor dr. Doina Bălan, care anul acesta a venit îmbrăcată la eveniment în costum național, aducând-o
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
care abia le așteptau, pentru a le transforma în prilej de întîlnire și distracție, ce abundă în alimente și băuturi rituale: colacul și turta de Andrei, plăcinta cu bostan, mălaiul, grâul încolțit, vărzarea, usturoiul, covașa. Scopul proiectului Reînnoirea spiritului tradițiilor străbune prin reînvierea unei sărbători populare importante pentru strămo șii noștri, Noaptea de Sîntandrei. Obiectivele proiectului sunt legate de redarea scenică a ritualurilor și practicilor de Sântandrei- colaborarea cu formații populare din școală și comunitate- Fanfara de la Zece Prăjini, descoperirea pasionaților
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Scolii Normale, doamna Agapi a subliniat : “Mi-ar plăcea ca viitorii dascăli să contribuie la păstrarea obiceiurilor de peste an, să înființeze muzee particulare cu obiecte vechi, de artă populară, care întotdeauna au fost de bun gust, redând astfel spiritul tradițiilor străbune. Sper să existe o continuitate și, dacă dintre atâția oameni care s-au adunat în cele șapte ediții ale proiectului, măcar doi sau trei vor dori să facă astfel de activități, înseamnă că efortul nostru nu a fost în zadar
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
alt ipotetic continent, inventat de zoologul englez P.L. Sclater și situat undeva Între coasta de sud a Asiei și arhipelagul malaiezian. Se numea Lemuria, deoarece acolo trăiseră predecesorii atlanților, lemurii, socotiți de Madame Blavatsky drept cea de-a treia rasă străbună, care arătau ca niște maimuțe gigantice și comunicau telepatic. Desigur, aceste continente aveau o legătură directă, chiar dacă nu pe deplin elucidată, cu Atlantida lui Platon, despre care domnii și doamnele care le inventaseră susțineau cu toată convingerea că știu unde
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la care participă toată suflarea satului. Cerbul era realizat din lemn, făurit de meșterii satului, fiind împodobit cu scoarțe țărănești, țesute de vrednicele gospodine. “Le-am facut costume tuturor băieților care formează alaiul, pentru a tine vie dragostea față de datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă nu vor mai exista aceste obiceiuri, atunci înseamnă că am rămas fără respect pentru țara asta“, spune cu tărie săteanul Costică Curecheriu. Modelele costumelor făcute de Constantin Curecheriu se păstrează în satul Sticlăria de peste
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
a societății din vremea lui. Ethelgar, A Saxon poem / Ethelgar, un poem saxon (4 martie 1769) - "nori negri" "răzbubuind cu tunet" "pe munții morții", "nori suri", "zvîrliți de vînturi șuierînd", "sărind peste șuvoaiele ce se rostogolesc", plutind peste "pădurea cea străbună"; lupul urlînd, "groaznic ca glasul rîului Severn"; "planta morții" tămăduind "rana sabiei"; cînd "marea de suferință și necaz" copleșește sufletul, omul trebuie să privească la Domnul, și atunci va rămîne "în picioare ferm în zilele ispitei, precum semețul deal al
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în cete conduse de un căpitan. Jocul acestor tineri, care intrepretează dansul căiuțiilor se desfășoară față în față, radial, în linie și în cerc, sub comanda căpitanului, amintindu-ne parcă de un atac al cavaleriei. Se spune că în credințele străbune, calul avea o funcție de apărare, și protejare a caselor și a bisericilor de duhurile rele. Astăzi jocul căiuțiilor este reprezentat nu pentru semnificațiile simbolice ancestrale, ci pentru frumusețea dansului interpretat de tinerii care îmbracă aceste costume. Jocul ursului Pregătirea costumului
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
din ramă pentru a fi recondiționată, din păcate, după obiceiul muzeelor germane, tânărul prinț Adalbert, fratele său mai mic, s-a apucat să corecteze această pictură după placul său. Aducându-și cutia cea nouă de culori, a început să picteze străbunei sale o figură nou-nouță. Împărăteasa Augusta-Victoria12, mamă atentă și grijulie, a apărut chiar în momentul în care opera tânărului pictor era în curs de desăvârșire. Palme răsunătoare l-au recompensat pe copilul care tocmai încerca să-și afirme talentul. Intrăm
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
în diferite momente ale zilei și ale anului. Evadarea din teluric și social, rezonarea cu ritmurile naturii îl fac pe acest poet ingenuu să declare că e invadat de un „senin potop de fericire”. Al doilea ciclu al volumului, Icoane străbune, conține încercări de evocare a unor scene din trecutul istoric. Dar, în general, o imaginație stereotipă, monotonia tematică și stilistică, lipsa virtuților plastice într-o poezie preponderent descriptivă și narativă, limbajul poetic inexpresiv conduc la o anume inconsistență, în pofida fluenței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
viziunii, unele dominante începând cu redefinirea sentimentului de patrie, acesta consonant cu cel de autohtonie, inclusiv cu cel de istorie. La creatorii reprezentativi, patria e, în esență, o triadă, Pământul, Neamul, Limba maternă, câteștrei sintetizate afectiv în formula de "casă străbună". Din unghiuri variate se manifestă concomitent o mitologie specifică la care participă codrul, apele, strămoșii, vatra, doina, biserici și clopote, ruini de demult, lacrima, cântecul și altele, cu funcții configuratoare. Toate acestea sugerează, într-un fel sau altul, implantarea într-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
-te, române și devenită repede imn popular, „această Marsilieză română a distrus restul poeziei lui Mureșanu, ce însemna totuși un pas în progresul poeziei ardelene profetice” (G. Călinescu). Poetul se închipuie un tribun care vorbește în numele neamului oprimat, invocând vitejia străbună și vestind profetic, în cadențe ample, momentul decisiv al „deșteptării”. Imaginea bardului exponent al unui întreg popor, atitudinea gravă, tonul sumbru și răspicat, cu rezonanțe biblice, inaugurate acum în poezia ardeleană, se vor regăsi, amplificate, la G. Coșbuc, la Octavian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
de o lume mercantilă, de o lume al cărei zeu este dolarul, care „a prefăcut America, lumea, într-un McDonald’s și Disneyland gigantic! Religia dolarului acoperă tot spațiul existenței, abia dacă poți vârî un vârf de ac din credința străbună cu care vii de-acasă [...]. Nimic mai opus Învierii decât acest zeu mistuitor. America vrea să învie, dar o mistuie propriul ei zeu, care până la urmă o s-o înghită și pe ea. Noi, în prăpăditele noastre coșciuge cu tricolor, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
tot din incontestabila autoritate a scrierilor lui Raul cel Bătrân, savantul veț Dan Robbabu'tu (1483-1572) a descifrat Papirusul verde, atribuit tot lui Raul cel Bătrân, și astfel a putut dovedii că în ziua de 7 martie 6005 (după calendarul străbun), veții au eliberat țara între Munții Ron și Marea Portocalie de teroarea seculară a triburilor parte. Nici vorbă de podlii în acel manuscris! Așa că astăzi problema în discuție este dacă zeul tutelar Buru i-a adus pe podlii pe pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
teroarea seculară a triburilor parte. Nici vorbă de podlii în acel manuscris! Așa că astăzi problema în discuție este dacă zeul tutelar Buru i-a adus pe podlii pe pământul sfânt al patriei înainte de data de 7 Martie 6005 (după calendarul străbun) sau dacă evenimentul a avut loc după M. V. a T. P. (Marea Victorie asupra Triburilor Parte), sărbătoare națională în sudul Republicii Autonome Podliveț și zi obișnuită de lucru în nordul Republicii Autonome Podliveț. În nord, podlii sărbătoresc drept Zi Națională
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
M. V. a T. P. (Marea Victorie asupra Triburilor Parte), sărbătoare națională în sudul Republicii Autonome Podliveț și zi obișnuită de lucru în nordul Republicii Autonome Podliveț. În nord, podlii sărbătoresc drept Zi Națională data de 2 Martie, când, după calendarul străbun, ar fi descălecat înaintașii pe pământul sacru al patriei. (Și nu se poate tăgădui că 2 martie este înainte de 7 martie!) Să mai specificăm că 2 martie este zi obișnuită de lucru în sud? Păcat că un asemenea diferendum poate
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
dintotdeauna acest lucru. Păi, mai devreme sau mai târziu, evenimentul trebuia oricum să se întâmple! Însăși istoria o cerea! De la tribuna Congresului Partidului Național Republican, președintele formațiunii și totodată premierul în funcție a declarat că vandanii trăiesc pe aceste locuri străbune din vremuri imemoriale, apărându-și glia cu eroismul jertfelor de sânge. De altfel, "Cântecul Vandei", epopeea națională, povestește limpede ce și cum s-a petrecut totul. Iar Sfânta Vanda, zeița tutelară, veghează de milenii asupra preacuvioșilor ei adoratori. Și, a
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
iveală mărturii de necontestat cum că vandanii care nu și-au părăsit niciodată pământurile natale au pus bazele unei agriculturi avansate încă din paleoliticul inferior, artefactele găsite în marile șantiere de la Piscul Babei, Râtul Gros, Valea Călugărului etc., dovedind că străbunii protovandanii se foloseau deja de atunci de plugul din fier. Ba, mai mult: au fost descoperite din aceeași perioadă și mașinării extrem de complicate, al cărui scop minunat nu a putut fi încă identificat. De asemenea, în Cetatea Mare, locul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
modernă: Rodnicie și Interior (ambele în 1939) și Din refugiu (1940). Influențat de poezia bucolică a lui Mircea Streinul, în Rodnicie F. etalează o avântare, o grandilocvență entuziastă, ca în tabloul participării generale la culesul roadelor câmpului (Cântul belșugului). Pământul străbun, considerat singura moștenire sfântă în succesiunea generațiilor, revine în versuri imnice în cele mai multe dintre poemele plachetei. Orientarea definită de Mircea Streinul în cadrul cenaclului Arboroasa este respectată și în Interior, autorul ilustrând mai toate ipostazele lirismului bucovinean. Perioada de căutare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
din taine și istorii, Tu, cea mai renumită-ntre podgorii. Ai adunat tot focul din câmpie, Ai adunat tot aurul din soare, Să ai buchet, aromă și culoare Și să ne dai un strop de bucurie. Ai adunat din rânduieli străbune Paharul plin cu har și-nțelepciune. Au înțeles și unii cărturari, Au înțeles și zeii cei mai mari Au înțeles și gloatele rebele, Au înțeles și visurile mele Că cel mai bun e vinul de Cotnari. * Când o să-ți fie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]