1,728 matches
-
Acolo va fi locul mânăstirii, glăsui Ștefan. Să trăiască Ștefan-vodă, răsunară glasurile oștenilor. În scurtă vreme el a strâns pe cei mai pricepuți meșter, care au zidit o mânăstire cum n-a mai fost alta. Azi, mânăstirea adăpostește mormântul marelui străbun și atrage mii și mii de excursioniști din țară și de peste hotare. Bucovina, ținut de basm, este o adevărată comoară a țării; ea poartă, ca o salbă, străvechi monumente, adăpostind neprețuite obiecte de artă, fiecare din ele amintindu-ne de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
alcătuit dintr-un sistem de tuburi de diferite mărimi, prin care circulă aerul și care sunt acționate cu ajutorul clapelor și al pedalei, după anumite reguli. N-AU MURIT ÎN ZADAR de Nichita Stănescu N-au murit la Pleva În zadar străbunii din legende și din povești, o dovedesc prea clar cuvintele: SUNT, EȘTI. N-au murit În zadar părinții părinților noștri la Mărășești, o dovedesc prea clar vorba pe care-o zic azi: SUNT, EȘTI. În Tatra n-au muit În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pe aceștia văd apoi peste talazurile de foc a Romei arzînde, visând în fruntea palatului lui de aur, pe Neron, umbră-n togă de argint, cântând, molatec poet, căderea Troadei! Și-apoi mi-aduc aminte că acești oameni a fost străbunii mei, ai voștri! Strănepoți palizi uitați în Carpații bătrâni, ne-am uitat pe noi înșine. Au venit timpuri când acești strănepoți a împăraților coronați cu aur, a căror Senat era de regi, a căror imperiu era pământul... au venit timpi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lume. [ARBORE] Și de ce? De către cine? {EminescuOpVIII 216} [BRAD] Ce știu spune? Chiar nimic. Dar destul că pot a zice cîte-n lume doar se zic... Acel om... Gruie din Vrance, un viteaz făcând minuni, Apucase după vremuri, de la buni, de la străbuni, Acea dragoste adâncă de Mușatini... nu vedea Legiuit c-ar fi [ să] steie sus pe tron Măria Sa. Om care-a văzut războaie și pe dușman piept în piept, El zicea chiar și lui Vodă... "Doamne! cum nu-mi pare drept
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ducea umbre. Lethe uitase a îneca durerile, căci oameni se duceau arși de vii în infern și lacrimele [erau] prea amare pentru d-a fi uitate. Tot ce era umbră, adică suflet, în infern s-adună să strige lui Joe. Străbunii Romei s-adunară unde se fierb nourii Carpaților, care, ieșind prin pământ, încongiură creștetele lor. Ei se consultară asupra Daciei, nourii sorbeau gândirile lor, ca să-nsuflețească creștetele Carpaților. Suindu-se ca creieri de munți, ei răsuflau în fulgere și esprimau
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fierb nourii Carpaților, care, ieșind prin pământ, încongiură creștetele lor. Ei se consultară asupra Daciei, nourii sorbeau gândirile lor, ca să-nsuflețească creștetele Carpaților. Suindu-se ca creieri de munți, ei răsuflau în fulgere și esprimau în tunete ideile furate de la străbunii Romei. Toți munții era înviați, numai dasupra tuturor sta sura lor diademă, împăratul Carpaților, mut, rece, mort ca eternitatea. Ce-a decis părinții? Să trimeață sufletul tatălui lor Mart să-nvie stînca-împărat. Vorbit, făcut. Luna scoase din negrii nouri galbena
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să privesc acele ruine... Noaptea... iarna... într-o cameră caldă, caldă... să stau la fereastră să privesc ruinele cele ninse, albe ca argintul, luna galbenă fugind prin nouri negri... iar umbrele acelor nori aruncate pe zăpadă părând a fi umbrele străbunilor. Apoi să las perdeua-n jos și, la lumina focului, să citesc povești bătrâne și să-mi adorm mintea mea de copil nebun cu istoriile cronicelor colbăite ale tată-meu... Vezi tu... acea viață mi-ar plăcea... Aceste visuri cari fierb
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fie un spaniol, și o dorință nestingibilă după onoare și glorie ardea în inima mea jună. Această dorință căpătă o putere nouă prin amorul cătră o copilă frumoasă, tot așa de săracă ca și mine, însă și mai avută în străbuni glorioși. Distincțiunea mică în numărul antenaților noștri și sărăcia mea prefăcură amorul nostru numai într-o dorință ardinte fără speranță de-a se realiza vrodată, căci părinții ei, mândri de sângele lor curat creștin, care rămase prin sutimi de ani
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ardinte fără speranță de-a se realiza vrodată, căci părinții ei, mândri de sângele lor curat creștin, care rămase prin sutimi de ani neamestecat, nu se puteau împăca cu gândirea de-a uni pe fiica lor cu mine, a cărui străbun fusese maur. Însă tinereța și amorul uită ușor aste distincțiuni mici, și copila se alegă de mine cu un amor adânc. Adeseori când venea de la liturgie [î]mi dăruia mominte neîntrerupte de neci un martor. Ah, cât de fericit eram
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
căci - zicea papa mai încolo - un popor care, după propria lui aserțiune, se coboară din sânge roman, nici nu se cade să se lipească de altă biserică decât de cea romană, pentru ca și prin închinarea lui Dumnezeu să oglindească datinele străbunilor. Trimisul papei, capelanul de curte Ioan, fu primit de regentul Ioannițiu (Kalojohannes) cu toate onorile și prietenia cuvenită și înainte de toate își asigura consimțământul arhiepiscopului de la Zagora, căruia-i predete cu toată solemnitatea obicinuitul sacos (veșmînt de-asupra), mitra și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și negoț. Evlavia și frica lui Dumnezeu și le dovedise voievodul încă de mult prin întemeierea multor mănăstiri, simțindu-se încurajat și pornit spre aceasta atât de spiritul timpului de atuncea cât și de pilda ce-i dedese părinții și străbunii lui. Mănăstirea Tismana cu hramul Maicei Domnului, începută de tatăl său Radul, apoi sfârșită pe deplin și dăruită c-o moșie cu același nume de cătră premergătorul său. Dan II, înzestrată altfel cu mare avere și de principele sârbesc Lazar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reînnoire care presupune două momente esențiale : 1. regresiunea în Haos a vechiului Cosmos, „uzat”, „îmbă- trânit”, „lipsit de vigoare” ; și 2. regenerarea unui Cosmos nou, capabil să perpetueze existența. Colinda nu este pentru mentalitatea populară doar „o frumoasă datină din străbuni”, ci un act ritual obligatoriu prin care Cosmosul este menținut ad infinitum pe spirala ontologică. Din acest punct de vedere, obiceiul statornicit în rândul multor exegeți ai genului de a împărți colindele în „laice” și „religioase” mi se pare impro-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
naționale în care se gera de mai român decât un Basarab băștinaș, această tinerime neagă patria, negă naționalitatea, familia, averea, religia; cheamă pe vagabonzii din toată lumea să 'mpărțească aci ceea ce nu e al lor, pământul smuls pas cu pas de străbuni prin dezrădăcinare de păduri seculare și apărat cu sângele lor cel mai bun și mai nobil. Capitalul enorm de energie națională cheltuit pentru a preface înfiorătoarele pustietăți ale avarilor în pământ românesc e după dumnealor bun de aruncat în apă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
spiritul public al poporului român a trebuit să se schimbe și astăzi e cu putință ca să se atace tronul din punctul de vedere confesional. În toate timpurile, Scaunul papal i-a socotit pe principii catolici drept agenți ai propagandei catolice. Străbunii noștri au fost persecutați de către regii catolici ai Ungariei nu pentru că erau români, ci pentru că papa îi amenința pe regi cu escomunicarea dacă vor fi îngăduitori cu schismaticii. O mare parte din românii din munții despre nord a părăsit, sub
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Căci, pentru Platon, binele cetății trebuie să se afle mai presus de orice. „Oare ai ajuns atât de înțelept încât să nu-ți dai seama că țara este mai presus de tatăl tău, și de mama ta, și de toți străbunii tăi: mai vrednică de respect, mai augustă și mai sfântă?” Putem vorbi aici despre existența unui adevărat cult al cetății. Și acest cult se justifică în ordine logică întrucât cetatea ideală nu este decât reflexul ordinii divine care guvernează Universul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca și părinții, fiii, dar și proprietățile deținute, moștenite sau câștigate. În al doilea rând, oikos-ul era o unitate religioasă aparținând unui cult. În al treilea rând, reprezenta un rezultat al primelor două, o unitate diacronică, care acorda atenție atât străbunilor, dar mai ales urmașilor, evident bărbați. (B.S. Strauss, „Oikos/Polis: Towards a Theory of Athenian Paternal Ideology”, articol în Aspects of Athenian Democracy, Classica et Mediaevalia Dissertationes XI, Museum Tusculanum Press, University of Conpenhagen, 1990). Platon, Republica, trad. A.Cornea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de știință sau cei de cultură le-au realizat de-a lungul timpului. Μ De necrezut, dar unii cred că pot trăi oricum, deoarece responsabilitatea proprie se Încheie - spun ei - o dată cu Înmormântarea lor pământească (există Însă și o responsabilitate față de străbunii și urmașii noștri, iar morala creștină ne cere chiar o pregătire a sufletului pentru o „viață de dincolo”). Μ Dependența psihică de altul este și o chestiune de mentalitate: a admite că altul este mult mai puternic decât tine. Deci
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
personalității este aici un dat inevitabil: Manuel își vede chipul înaintând pe alee, prezență stranie și obosită, trădând paloarea și sfârșeala unui mort. Își găsește un loc privilegiat în roman, o idee enunțată în Alte „Soliloquii”: „Suntem o actualizare a străbunilor - a nomazilor din sânge - plus ceva: conștiința. Suntem o realizare a tuturor refulărilor celor dinaintea noastră: ceea ce nu a putut fi consumat nici de viciu, nici de vis, nici de virtute, dar a scăpat și țărânei. Iar conștiința e bilanțul
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
nu-și afla?” Este vorba aici de un cuplu ideal, care nu ajunge să-și împlinească destinul. În Ramura de măslin (1985) simbolul păcii, ocrotitor al vieții și al armoniei, este proiectat în desfășurări lirice care recuperează elogiul rădăcinilor, al străbunilor, bucuria existenței bucolice, refuzul însingurării și aspirația spre împlinire. SCRIERI: Steauă di dor, București, 1983; Ramura de măslin, București, 1985. Antologii: Antologie de poezie populară aromână, pref. edit., București, 1976; Dacica, pref. Paul Anghel, București, 1978; Un veac de poezie
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
osul pelvian. C. Poziția Neurovasculară (timp - de la 1 la 3 minute) Atunci cînd sînteți stresată sau vă simțiți deprimată această tehnică va elibera tensiunea din corp precum și pe cea mintală. Corpul vostru reacționează la amenințări și stres cum reacționau corpurile străbunilor noștri acum un milion de ani În urmă. Fuga sau lupta necesita ca sîngele să părăsească creierul și să sprijine corpul În acțiunea sa rapidă. Sunteți destinată să acționați Într-o urgență și nu să gîndiți. Poziția Neurovasculară care a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Cherokee mi-a fost arătat secretul de autoenergizare al bunicilor de către o bătrînă femeie din tribul Cherokee cînd aveam 30 de ani. Am fost uimită să realizez că Îl descoperisem În mod spontan deja pe cînd avem 11 ani, de parcă străbunii mi l-ar fi transmis ca un ecou. La vremea respectivă nu m-am gîndit că ar fi ceva sexual sau legat de organele genitale, ci a fost mai degrabă o senzație de imensă plăcere și minunată Învigorare. Nu m-
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Manimazos. Acesta este, bineînțeles, eroul civilizator care se confundă cu identitatea primordială a neamului său și cu aceea a poetului dintâi, a întemeietorului de limbă: „Ceea ce stăpânea el era o răscruce;/ sulița sa era o răscruce a sulițelor/ purtate de străbunii săi/ și-o răscruce a sulițelor purtate/ de nepoții și strănepoții săi;/ câinele său era o răscruce a tuturor/ animalelor credincioase,/ calul era o răscruce a tuturor blândelor animale slujitoare de om.// Manimazos își amintea lucruri pe care/ nu le-
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
de lanuri, holde și miriști. Matricea lui este „milostiva glie”, din care cresc „spicele grele”, „spicele de aur”. Oamenii satului sunt plugari și cosași, moșnegi „cu genele tremurătoare”, dar și feciori ce „strâng prăseaua cuțitului din cingătoare”. Ei au cultul străbunilor și al legii, adică al religiei și al tradiției („cinstita și curata noastră lege”), joacă hora, merg la cârciumă, unde cântă Laie chiorul, dar mai cu seamă zic doina de jale: „Din casa voastră, unde-n umbră / Plâng doinele și
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
LITERATURA ȘI ȘTIINȚA POPULARĂ, revistă apărută la Piatra Neamț, săptămânal, din ianuarie 1902 până în februarie 1903. Scopul este de a conserva „odoare moștenite din străbuni”, revista ocupându-se mai ales de etnografia și folclorul ținutului prin culegeri de literatură populară sau articole ca Jocurile de copii la români, Elementul dramatic în jocurile copiilor, ori prin amplul poem folcloric Șezătoarea. Mai sunt de amintit numeroasele traduceri
LITERATURA SI STIINŢA POPULARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287828_a_289157]
-
poemele ossianice. La producțiile proprii, de inspirație exotică sau națională, ecourile din critică sunt însă cu totul descurajante, ceea ce nu îl va opri să ocupe, la un moment dat, trei fotolii de director, la revistele „Venus” (1921), „Civilizația” (1925) și „Străbunii” (1926-1927), probabil ca să căpete independența de a tipări după gustul propriu. Încearcă să explice Biblia, compune versuri și exersează ca traducător, dezvoltă argumentații vehemente împotriva doctrinei spiritiste. Colaborează cu poezie și mici fragmente de proză la „Biruința”, „Cuvântul nostru”, „Flacăra
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]