2,376 matches
-
pe larg de H. Poincaré, ilustru matematician de la începutul secolului nostru. El a subliniat că soluțiile i-au apărut în mod surprinzător în momente de relaxare, când nu se gândea deloc la problemele respective. De exemplu, după câteva luni de strădanii în legătură cu o temă foarte complexă, neajungând la nici un rezultat, a abandonat-o. Într-o seară plecase la operă și, în momentul când a pus piciorul pe scara trăsurii, dintr-o dată i-a venit în minte soluția: o viziune de ansamblu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
metodă asociativă este și sinectica creată de W. Gordon. Acesta era convins de valoarea psihanalizei și deci de rolul hotărâtor al inconștientului. Cum, după această doctrină, inconștientul se exprimă, apare în conștient indirect, prin metafore, în centrul metodei se află strădania de a găsi metafore în relație cu problema prezentată. Și aici fac parte din grup 6-8 persoane de diferite profesii. Mai întâi se face „străinul familiar”, adică se clarifică bine dificultățile problemei. Apoi se transformă „familiarul în ceva străin”, adică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
foarte dificilă, nu e posibil ca elevii să o rezolve singuri (mai ales într-un timp limitat) și atunci profesorul intervine cu întrebări sau indicații ajutătoare. La ele trebuie să se gândească înainte de lecție, pentru a nu simplifica prea mult strădania copiilor sau... să nu o complice mai tare! Această metodă poate fi utilizată aproape la toate obiectele. La matematică, elevii să fie îndemnați să imagineze probleme cu mai multe soluții. La geografie sunt foarte interesante „călătoriile pe hartă”, când școlarul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
efort nu satisfac. Dificultatea e mult mai atractivă. Exigența ridicată e foarte importantă. În primul rând pentru că numai prin eforturi serioase e posibilă realizarea unui progres intelectual și fiindcă atunci activitatea din școală e privită ca importantă, devenind sursă de strădanii zilnice, dar și de adevărate satisfacții. Profesorul trebuie să aibă grijă să gradeze exigențele. El trebuie să propună sarcini pe care majoritatea școlarilor să le poată realiza în cadrul unui studiu concentrat. După familiarizarea cu o problemă vor fi ridicate altele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lucru și persoană) delimitate de matricea celor 48 de celule. Însă „persoana” redusă la patru celule dintre cele 48 poate fi amplasată atât în context geografic, cât și conceptual fără a-i știrbi din realismul ei. Iar în ceea ce privește misterul, în ciuda strădaniei nostre de a demistifica procesul creativ, el continuă încă să persiste. Rolul cercetătorului Problema obiectivității este una semnificativă. În studiul de caz, cercetătorul deține două roluri majore: fenomenologic și critic sau, cu ale cuvinte, un rol intern și unul extern
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o necesitate, trebuie să fie și o posibilitate”. * „Nu ne simțim legați trainic de ceva decît pe măsura grijilor muncii și dorințelor care ne-au costat.” (H. de Balzac) Poate de aceea A. de S.-Exupéry a spus: „Fericirea este strădania de a o obține”. * „Noi socotim un lucru bun, nu prin judecată, ci pentru că Îl dorim.” (B. Sinoza) Faptul acesta nu trebuie să ne mire, deoarece „rațiunea” se hrănește cu evaluările noastre afective: „Nu e frumos ce e frumos, ci
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ar fi trebuit.” (Laberius) SÎnt, Într-adevăr, situații cînd reputația Întregii vieți este dată de ultima scenă a existenței trăite: ex. unii Își salvează o viață mediocră sau ticăloșită printr-o moarte demnă; alții, dimpotrivă, Își compromit o viață de strădanii printr-un mod laș sau josnic de Întîmpinare a „morții”. * „Pentru Lev Tolstoi, secretul sporirii binelui vieții este munca lăuntrică a fiecăruia, este lucrul oamenilor asupra lor Înșiși, pentru o maturizare continuă a conștiinței: „Nu spun că orînduirea statală e
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
încercări, el face față cu seninătate supărărilor care apar în viața lui căci ele nu înseamnă nimic în comparație cu ceea ce-l așteaptă după moarte pe creștinul care a trăit în spiritul lui Hristos. întărit de speranța unei voluptăți eterne dobândite prin strădania de a-l imita, creștinul se bucură de privilegiul unei vieți terestre, condiție pentru a o obține. Recursul la plăcerile vieții terestre presupune moderație. Odată îndepărtate voluptățile triviale, celelalte trebuie gustate cu măsură. Abuzul de plăceri, fie ele și licite
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dorim pentru satisfacția pe care ne-o procură, în măsura în care aceasta nu scade capitalul de pace și de seninătate acumulat. Plăcerea interzisă coincide cu jubilația care zdruncină starea de tihnă mentală, fizică și psihică la care se ajunge printr-o neîncetată strădanie asupra propriei ființe. Ruptura în raport cu Epicur pare mai clară pe terenul politic. Magistrul îndemna la un fel de secesiune față de lume. El propunea despărțirea de cetate, nu violent, brutal, ostentativ, ci lăsând pur și simplu în urmă viața trivială și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se va naște un biet șoricel - Parturiunt montes, nascetur ridiculus mus. (Acest proverb, cu origini latine, ridiculizează promisiunile pompoase sau acțiunile nechibzuite ale trufașilor, ale căror rezultate se dovedesc a fi, În final, disproporționat de mici În raport cu energia sau cu strădaniile depuse.) Fiecăruia Îi place ce-a făcut el. (Poate pentru că fiecare are gusturile lui și, În plus, credința că ceea ce face cu mâna lui este mai bun, mai sigur, mai trainic.) Găina, când prea mult cotcodăcește, nu prea clocește. (Lăudărosul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
asigura umplerea „traistei vieții” pe care o purtăm cu toții „pe umăr”. Numai că această traistă a vieții la unii oameni este mereu plină, la alții doar pe jumătate, iar la alții este goală, de „șuieră vântul” prin ea.) „Fericirea este strădania de a o obține.” (A. de Saint-Exupéry) Pară mălăiață În gură de nătăfleață. (Cei care, dintr-o comoditate extremă, cred că totul le-ar putea veni de-a gata nu vor putea evita surpriza unor mari dezamăgiri: „Fructul copt cade
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Prodan, București, 1935; Amintirile din teatru ale lui Const. I. Nottara (în colaborare cu Tatiana Nottara), București, 1936; Istoria Teatrului Național din București. 1877-1937, București, 1937; Davicion Bally - revoluționarul de la ’48, București, 1938; Matei Millo și timpul său, București, 1939; Strădania a cinci generații. Monografia familiei Șaraga, București, 1941; Viața lui Tănase, București, 1947; Viața lui Tony Bulandra, București, 1949; Teatrul românesc. Privire istorică, I-VIII, București, 1961-1981; Constantin Tănase (în colaborare cu Radu Tănase), București, 1964; Eminescu și teatrul, București
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
intensitate mai redusă decât în țara vecină, confruntarea n-a angajat masiv orașele, care se vor poloniza doar către secolul XVI. Efortul de individualizare a entităților etnice din Europa, neexceptându-le pe cele din centrul continentului, s-a exprimat în strădania autorilor medievali de a scoate în relief ascendența veche și nobilă a propriului popor și dreptul de stăpânire al suveranului asupra teritoriului statal 44. Cărturarii maghiari au plasat începuturile „națiunii huno-ungare“ în timpul potopului biblic, atribuindu-i origine scitică și victorii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
limbajului 152. Așa descoperise gândirea modernă reculul continuu al originii noastre 153 și își propunea să înainteze tocmai în direcția în care acest recul avea loc154. Astfel, o dată cu secolul XIX părea că omul era prea expus evenimentului 155. De unde și strădania de a găsi niște legi care să ne facă inteligibil acest haos de întâmplări, de personalități, de coincidențe 156. În spatele obiectelor venerabile dar neînsuflețite, începea să prolifereze o istorie a vieții umane, a economiei, a convențiilor sociale etc.157. Secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
superioară, prin rigoarea cu care controlează elementele formale ale versului și prin multiplicitatea ritmului”. Vianu mai semnează și câteva cronici dramatice. Un spațiu important este dedicat cronicilor dramatice, de artă plastică și muzicală, în cadrul cărora G. Marius, de exemplu, laudă strădaniile lui George Enescu pentru promovarea Operei Române (10/1916). În afara traducerilor din lirica germană (Lenau, Theodor Fontane) semnate de Mihai Pricopie, se inserează o versiune în proză a poemului byronian Piratul și fragmente din lucrarea Despre stil de Buffon. M.
FACLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286934_a_288263]
-
creatorilor de idei și frumos este urmărit pe un traiect care are drept limite Renașterea și anii de după al doilea război mondial. Cercetătoarea afirmă că aportul făuritorilor de cultură italieni crește în volum și importanță de-a lungul istoriei, dar strădania lor rămâne mereu deficitară în registrele progresului socio-spiritual. În temeiul legăturilor istorice, problema este lărgită comparatist, acoperind și spațiul francez. Preferința pentru individualitățile proeminente este evidentă și în expunerea monografică Blaise Pascal (1969). Polemistul din Les Provinciales și gânditorul din
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
scrisorile schimbate între Iași și Moscova în 1679, Milescu, deși „despărțit prin spațiu”, se dovedește a fi rămas legat sufletește de înfăptuirile din țară, iar patriarhul Ioachim elogiază acum „mintea aleasă”, „înțeleapta ocârmuire” și îndrăznețele proiecte culturale ale mitropolitului. Prin strădaniile lui, susținute de Duca, în capitala Moldovei (unde, în 1680, va fi instalată și o tipografie grecească, patronată de patriarhul Dositei al Ierusalimului), vor continua să se editeze Psaltirea de-nțăles a svântului împărat proroc David (Psaltirea slavo-română) în 1680, un
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
FOAIA ILUSTRATĂ, revistă literară care a apărut, săptămânal, la Sibiu între 6 ianuarie și 15 decembrie 1891. F.i. este una dintre publicațiile (calendare, periodice, cărți) editate la Sibiu în urma inițiativelor și strădaniilor materiale depuse de cercul din jurul ziarului „Tribuna”, în al cărui Institut Tipografic se și imprimau. Redactor responsabil a fost D. Popovici-Barcianu. Bună parte din articolele politice sau culturale, precum și din scrierile literare se retipăreau și în „Tribuna”. Conținutul este mult
FOAIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287042_a_288371]
-
cea a lui Vladimir Streinu și a lui Șerban Cioculescu au fost înlesnite de modelul lovinescian. Timpul probează că L. rămâne una dintre personalitățile tutelare ale criticii literare române. Cariera sa a străbătut toate etapele unei mari vocațiuni, cu o strădanie elaborată în forme diverse; de la cronică a trecut la portret, de la studiu s-a îndreptat spre monografie și construcția de sinteză. Între primii săi Pași pe nisip și Istoria civilizației și Istoria literaturii contemporane și-a creat o metodă, o
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
aici în 1906 și prezentat în „Mercure de France” și „Le Thyrse”. Încearcă să impună piesa Le Fou? pe scena franceză. Frecventează boema pariziană, cafenelele Vachette, Closerie des Lilas. Prezintă Institutului Franței un memoriu despre propagarea luminii în vid. Prin strădaniile discipolilor M. începe să fie recunoscut. Volumul Flori sacre (1912) este prezentat de E. Lovinescu în „Convorbiri literare”. Cenaclul macedonskian va fi frecventat de tânăra generație de scriitori impusă în preajma primului război mondial sau imediat după: Ștefan Petică, Ion Pillat
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
au lovit zona Mediteranei occidentale în ultimele decenii ale secolului al șaselea, așteaptă o transformare care se va produce datorită germenilor sădiți cu clarviziune de Grigore cel Mare, grație a ceea ce s-a păstrat cu grijă în mănăstiri ori prin strădania celor câțiva reprezentanți ai culturii laice din regatele barbare. Odată cu Beda - nu întâmplător un creștin din neamul anglilor - și cu civilizația carolingiană se va realiza această renaștere. CAPITOLUL XVI PERIOADA CONCILIULUI DIN EFES TEOFIL ȘI CHIRIL DIN ALEXANDRIA - NESTORIOS 1
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
aici Nestorios vrea să demonstreze, reluând întreaga dezbatere din anii precedenți, că propria sa cristologie n-a fost niciodată în contradicție cu cea formulată acum în Tomul scris de papa Leon. Confruntarea sa cu Chiril se concentrează în special asupra strădaniei de a defini ce anume constituie unitatea subiectului în Cristos; potrivit lui Chiril, aceasta e asigurată de unica physis, pentru el sinonimă cu hypostasis. Însă „unica physis a Logosului întrupată” este inacceptabilă pentru Nestorios pentru care termenul Logos desemnează natura divină
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tabloului comparativ înăuntrul artelor românești. Ideea unui sistem al artelor moderne reverberând în spațiul filosofiei culturii relevă coerența și orizontul unui proiect pe care G. îl susține prin cuprinzătoare, temerare itinerarii. Formulările, mai totdeauna prudente și sobre, evită tonul apodictic. Strădania îndreptată spre acuratețe și eleganță definește și traducerile anglistului. Cu o biografie culturală impecabilă - a fost redactor și apoi director de prestigioase edituri, muzeograf într-un important lăcaș al artelor, diriguitor al unei Biblioteci Române de peste Ocean, dascăl la Universitatea
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
au marcat dezvoltarea creației poetice românești de după cel de-al doilea război mondial. Tabloul de ansamblu, alcătuit din șaizeci și cinci de poeți, avansează o propunere viabilă, sugestivă. Toate generațiile și direcțiile poetice sunt ilustrate în versiunile polone realizate de H., la strădania meritorie a selecției adăugându-se aceea a translației. Traduceri: Noce bez snu. Powieșć. Opowiadania [Nopți fără somn. Roman. Povestiri], Varșovia, 1969; Marin Sorescu, Punkt widzenia [Unghi], pref. trad., Varșovia, 1970; Șmierć Ipu. Opowiadania rumunskie [Moartea lui Ipu. Povestiri românești], Varșovia
HARASIMOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
din partea unui fost proscris care-și permitea un act de „dogmatism” din alte vremuri a dat ocazia elitei literare să-și demonstreze solidaritatea: de la Hermann Kant, presedintele Uniuniii Scriitorilor, care deplângea contestarea de către Harich a „pozițiilor culturale câștigate cu atâta strădanie”, la Stephan Hermlin, decanul poeților, care-l acuză pe Harich că practica „o Întoarcere reacționara către trecut” și că ofensează victimele nazismului, această unitate a obținut susținerea câtorva filosofi de apărat, dintre care doar Manfred Buhr a Inteles să-și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]