40,154 matches
-
luptă-i viața, deci te luptă, cu dragoste de ea, cu dor”, ce simplu ne spune Coșbuc un adevăr covârșitor - iubim viața pentru că ea ne dăruie sentimentul că existăm între semenii noștri, fie ca prieteni, fie ca neprieteni, fie ca străini, dar suntem printre ei. Luptăm să fim printre ei. În momentul când murim sau nu mai comunicăm defel, ceea ce este echivalent morții, viața devine altceva, în orice caz nu se pulverizează în NIMIC. Latinii spuneau bine - ex nihilo nihil, ceea ce
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
pentru mic dejun sau cină, m-am descurcat, nu am murit de foame. Nu se vede că m-am mai îngrășat? - Da, nu arați așa de rău cum mă așteptam. Eram disperată că nu știam cum te vei descurca printre străini. Soarele a început să devină din ce în ce mai supărător. Veronica se simțea obosită, așa că au hotărât să se întoarcă în centru, pentru a merge la magazinul universal. La etajul doi, mama sa s-a îndreptat direct la raionul de sport. Privirile îi
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
înregistrat pe bandă magnetică. Acestea sunt însușiri indubitabile, sunt semnele unei înzestrări estetice. Bărbații sunt văzuți în chipul unuia trecut de vârsta pubertății, doritor de aventuri sexuale și revoltat, șovăielnic, având ceva din neutralitatea lui Meursault, amintindu-mi de romanul Străinul de Albert Camus. Plutind deasupra lor ca Sabia lui Damocles, sicerea lui Dante Alighieri,”Lumea nu e a celor modești, ci a celor energici. “ Umanitatea autoarei este în chip izbitor virilă, de tipul androcentristului, și de aceea femeia are rolul
UNITATEA ÎN DIVERSITATEA NOPȚII SAU ILUZIA CA BAROC AL AMINTIRILOR, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382150_a_383479]
-
să ne bucurăm că avem semne bune, moștenire valoroasă și în acest domeniu. Sper să nu fie privatizată ori irosită prin vreuna din metodele „postmoderniste de retrocedare”! Căci, vorba aceea, la români totul este posibil, mai ales dacă își bagă străinii coada ori doar cozile de topor... Trilogia, pe înțelesul tuturor, este un set (ori o serie) de trei opere literare (dramatice ori epice) sau muzicale, create de același autor și care formează o unitate, având personaje comune, de regulă, cu
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
știi că nu vrei să le-ntorci De unde au venit, din larg. Aș vrea să fiu deasupra ta Ca soarele, să te-ncălzesc Pe tine când se-ntinde lumea; Că toți și toate te iubesc. Că-n fiecare vară, an Străinii vin pe grea valută, Tu pentru ei ești talisman, Iar noi - o Nație pierdută. Și eu de ani și ani de zile Nu știu răspunsul întrebării: De ce în zilele senine Toți te iubesc ‘n marginea mării? Aș vrea să vin
NU TE LAS... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382211_a_383540]
-
le ostoia trupurile fierbinți. Prilej de visare, de suspin surd, acoperit de nisipul fin. Avea vreo 5 ani când mergea cu părinții pe litoralul Mării Negre, la Mamaia. Stâteau la hotel. Mirosul proaspăt și curat din incinta hotelului o încânta. Văzuse străini la bar, stând pe scaunele acelea înalte, rotative. O fascinau luminile colorate, ambientul, clinchetul paharelor cu cocktail-uri. I se părea o lume paralelă. O lume la care nu avea acces. Sorbea însă fiecare gest al celor din încăpere și
LITORAL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382207_a_383536]
-
probabil, toată admirația i se citea pe chip. Se apropiase prea mult de cuplul străin. Domnul acela, îmbrăcat în haine albe, de in, o întrebă cum o cheamă,surprinzând-o cu gura căscată. O întrebase în limba engleză, dar înțelesese. Străinul îi pronunță numele stâlcit și o făcu să râdă. Imediat, apăru în spatele ei tatăl său. Schimbară câteva cuvinte și apoi se îndepărtară cu zâmbetul pe buze, iar Mira le făcu semn cu mâna fericită. Se simțise atunci cineva. Sentimentul o
LITORAL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382207_a_383536]
-
ducând cu ea un cărucior pentru cărat lemne. Rățoiul o ajută să îl scoată pe Petruș din dulap, să îl pună în cărucior și să-l ducă la casa pădurarului. Mare fu mirarea omului când își văzu fata aducând un străin lipsit de simțire. Nu puse însă întrebări. O ajută să îl întindă într-un pat și o chemă pe soția lui. Tocmai când mama ielelor se pregătea să spună descântecul de dezlegare, în fața casei pădurarului se stârni o furtună fără
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
Acasă > Poeme > Emoție > DOAR PENTRU O CLIPĂ Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Doar pentru o clipă Doar pentru o clipă mai rătăcim că doi străini după frumuseți trecute , cu amintirile pe care le păstrăm...fără să știm că de la inceput erau pierdute. Imaginea ta ratacita-n infinit cu greu o mai regăsesc , ca o cenușă s-a risipt spre asfințit , nici în inima speranțele nu
DOAR PENTRU O CLIPA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382241_a_383570]
-
neîmpăcat al gândirii sistematice („Sistemele filosofice nu sunt nici posibile și nici de dorit”, se apăra el), după unii filosof existențialist, după alții un mistic și cam după toți un romantic, dacă nu cu totul indecent (sic!), atunci cu totul străin de discursul filosofic impersonal. Căci în Spirit și Realitate el este de părere că spiritul nu trebuie confundat cu sufletul, întrucât spiritul aparține unui plan diferit, mai bine spus unei alte realități. Spiritul nu doar că „se unește interior cu
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
destui despre asta. Nu am lăsat să se scrie absolut nimic rău despre români! E plină istoria de români împotriva românilor, de trădări. Ne-am hulit și ne-am omorât conducătorii! (n.m. Câtă dreptate aveți, domnule Roca! „Nu mai acuzați străinii/ Că ne taie domnitorii”...) Și...da, s-a întâmplat nenorocirea! A murit Păunescu. Jale mare! Pentru noi, el a fost și rămâne, și după moarte, un mare poet, un om care a făcut ceva pentru cultura română, și în comunism
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
periculos cu destinul României și al întregii Europe. Guvernul de tehnocrați nu ne va face pe noi din săraci, pricopsiții Europei. Pentru că premierul este inginer agronom, îl întreb dacă știe cumva că 40% din terenul agricol românesc este cumpărat de străini. Dacă guvernul de la București are viziune europeană, atunci să facă pe naiba în patru să alinieze salariul românului și nivelul de trai la standarde europene! În programul lui Cioloș, nimic despre eradicarea sărăciei, electrificarea satelor, protecția socială a categoriilor fără
COMISARI IDEOLOGICI DE EXTREMĂ PERICULOASĂ [Corola-blog/BlogPost/93077_a_94369]
-
urmă, când îmi trece prin față imaginea României de-atunci și când privesc ruinele înșirate de-a lungul șoselelor, ce întristează și îndurerează privirea, când văd pământurile nemuncite și pădurile distruse, când bogățiile și pământul Țării sunt date pe nimic străinilor, pentru comisioane grase, întreb ce a adus românilor capitalismul și „darul divin” al domnului Petcu? Fabrici închise, milioane de oameni „disponibilizați”, agricultura adusă la sapă de lemn, la propriu... Statul român nu investește, nu creează locuri de muncă, ci le
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
în lighean sau în butoi, și au pe post de toaletă o groapă săpată în pămînt, pentru că fondurile destinate modernizării satelor s-au evaporat la primării. Iar agricultura?, în mod sigur merge și mai bine odată cu vînzarea de terenuri agricole străinilor. De aceea și Ministerul agriculturii are un sediu luxos, cu badiguarzi (sic!) unu și unu la porți, de nu trec nici muștele țăranilor și unde fotografiatul este interzis. Dacă tot le-am dat străinilor, mai mult pe degeaba, o mare
ORAŞELE-FANTOMĂ, PUTIN ŞI VÎNĂTORUL-ŞEF [Corola-blog/BlogPost/93163_a_94455]
-
bine odată cu vînzarea de terenuri agricole străinilor. De aceea și Ministerul agriculturii are un sediu luxos, cu badiguarzi (sic!) unu și unu la porți, de nu trec nici muștele țăranilor și unde fotografiatul este interzis. Dacă tot le-am dat străinilor, mai mult pe degeaba, o mare parte a terenurilor agricole, de ce n-ar fi potrivit un ministru polonez, ungur, israelian, englez sau din spiță regală. Și așa bieții români au ajuns hăitașii asasinilor economici ai Țării. Au ajuns gonacii marilor
ORAŞELE-FANTOMĂ, PUTIN ŞI VÎNĂTORUL-ŞEF [Corola-blog/BlogPost/93163_a_94455]
-
comunei Voinești). Mai întâi de toate, studentul țărănist TRAIAN GH. MARINESCU zis GEAGU, cel care l-a obligat pe prefectul comunist Gogu Popescu, prin arderea urnelor de vot în timpul alegerilor din 19 noiembrie 1946, să le repete în prezența observatorilor străini. Ulterior, devine adjunctul Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU (nume conspirativ “Tarzan”) și este executat demonstrativ, fără judecată, pe 2 februarie 1950, în apropierea locurilor natale, la intersecția șoselei Câmpulung-Târgoviște. Cadavrul tânărului a fost păzit de Securitate timp de 48 de ore
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
lină,/ Ca-n visul meu ceresc d-odinioară;/ O, Maică Sfântă Pururea Fecioară,/ În noaptea gândurilor mele vină./ Speranța mea tu n-o lăsa să moară/ Din inima-mi-adânc noian de vină;/ Privirea ta de milă caldă, plină,/ Îndurătoare-asupra mea coboară./ Străin de toți, pierdut în suferința/ Adâncă a nimicniciei mele,/ Eu nu mai cred nimic și n-am tărie./ Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința / Și reapari din ceriul tău de stele:/ Că te ador de-acum pe veci, Marie
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Pe orizonturi de ocean deschis. Oprită-i nava de singurătate. Văzduhul stă ca-n pleoapa unui vis. Carne și lemn așteaptă galeș zorii. Sirenele de nicăieri nu vin. Adorm pe vâsle lungi navigatorii. Legat sunt de catarg ca de-un străin. În sonetul ŤHomo magicusť, fac un salt în preistorie, spre homo sapiens sapiens - strămoșul nostru direct de după omul din Neanderthal - asumându-mi identitatea de conducător magic al clanului meu, priceput în vrăji pictate pe pereții grotei pentru ca vânătorii să-și
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
cărora li s-au luat cu japca pămîntul, plugul, caii și bucuriile/ lăsîn-du-li-se - proprietate privată - doar lacrimile / speranțele și munca lor de ocnă mereu pentru alții / domiciliat într-o rană sîngerîndă / întinsă între două rîuri înstrăinate / studii superioare făcute printre străini / ajuns uricar la curtea Dorului de țară" ( Proces verbal). Versurile bucovineanului mișună de "gînduri subversive", reverberînd "ani de suferință", o "durere comună", "dorinți seculare". Prin forța lucrurilor, ele se întorc către anul 1940 și chiar mai adînc în vremuri, înaintea
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
aflat într-o situație limită. Am putea spune că scriitorul iubește în egală măsură universul și omul care-și propune să cucerească acest univers. E o iubire ancestrală și purificatoare, aceea care-l mântuie, de exemplu, pe Meursault, eroul romanului Străinul. Putem spune că iubirea este singura care-i conservă coordonatele umane în contextul unui proces al convențiilor, străine ele însele de umanism." IOANA REVNIC (născută la 23 aprilie 1978, profesoară la Școala cu clasele I-VIII "Oltea Doamna" din Oradea
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
a mai copilări odată.// Iată, acest înger sălbatic se preumblă,/ Așteaptă clipe în șir dragostea maternă/ Pierdută la o vârstă, când se schimbă învelișul celebral, (sic!)/ și clipele frumoase se adună/ ca un ecou al frumuseții.// Ochi fugit între oceane, străin între anotimpuri/ înger sălbatic rătăcit în alfabetul zăpezii,/ Caută un loc, litera de gheață/ care să-i cresteze timpul,/ căldura trupului care se preumblă în mintea ta/ Ca o negație implorând esențele".
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
se fac ochii rubinii de zburător, unde toate senzațiile se-mpletesc într-o frânghie cosmică de care poți să tragi apa. Și furișându-mă ca o mâță curată, cu carnea de vată, o să trag după mine numele calde. Ai încredere, străinule, în Fiul Risipitor! N-o să ajungă prea departe, da, despre el vorbesc, despre cel care face răni și le lasă mustind să se dezvolte în culoarea roșie. In general societatea ucide artistul ca să vadă din ce e făcut și abia
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
temă ce va reveni stăruitor și la alți prozatori, configurând clișeul soldatului hitlerist ca personaj negativ și al soldatului sovietic ca personaj pozitiv. Pe tema războiului și a eliberării, cel mai bun roman de epocă, dar impregnat de clișee, rămâne Străinul (1955) de Titus Popovici. Tot Titus Popovici dă în 1958 Setea, unul dintre cele mai interesante romane axate pe atmosfera vieții rurale, cu portrete memorabile de țărani și pictură de epocă, în contextul reformei agrare din 1945. Marile teme ale
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
după o piesă foarte nouă a lui Dumitru Lupu, care semnează de altfel 7 din cele 17 titluri. Din prima perioadă mai face parte „Sunt fericit” de același Lupu, din perioada de mijloc, să-i spunem, „Clipe” de Raul Pădurean, „Străinul” de Eugen Mihăescu și „Atât de cald” de Dan Teodorescu, majoritatea înregistrărilor fiind de dată recentă. Cinci melodii aparțin tânărului autor Mihai Onilă, în timp ce refrenelor de altădată li se face o reverență prin „Când felinarele se-aprind” de Petre Andreescu
Apostol, nedreptățitul by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83148_a_84473]
-
toți merituoșii. Aici drumul poate să rămână pentru multă vreme înfundat, plus descurajarea care se lasă și golul din suflet care apasă. Trimitețând acum câteva din poemele unui volum în pregătire, Conservare, Cum am plecat eu de acasă, Ai încredere, străinule, în Fiul Risipitor!, Există o noapte și Te salvez în poezie, drumul se poate și trebuie să se deschidă cu alt noroc la bord. într-un număr viitor al Post-restantului ele vor apărea, dense și pline de un miez dulce-amar
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]