7,161 matches
-
sau în afara ei. Este atitudinea de recunoștință firească față de înaintașii noștri: părinți, bunici, strămoși, cei care ne-au transmis dreapta-credință și valorile românești: omenia, cuviința, umorul, dorul, folclorul, dreapta-socoteală sau înțelepciunea. Aceste valori ne-au venit de la niște oameni, de la strămoși, n-au căzut direct din Cer; noi nu suntem fără rădăcini pe pământ, ci rădăcinile noastre sunt în ei și e firesc să ne cultivăm și arătăm din generație în generație iubirea și recunoștința față de ei, preluând și îmbogățind, la
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Într-o Epocă de Aur, cu seceră și ciocan Circula din gură-n gură cel mai veridic slogan: ”Carte multă nu se cere dacă n-ai strămoș chiabur Prost să fii să ai putere și izmana ruptă-n c...r.„(bip) După-atât amar de vreme cu un mic amendament La izmene și putere, s-a întors sloganu-n trend. Carte multă nu se cere să ajungi în
SLOGAN de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385028_a_386357]
-
înconjur satului, rostită fiind la sfârșitul predicii de însuși preotul. Acesta grăise despre o minune întâmplată la o casă de unde tricolorul se făcuse nevăzut tocmai în ajunul zilei Unirii celei Mari și unde reapăruse datorită credinței și smereniei în fața icoanelor strămoșilor, ce nu și-au risipit în vânt trecerea prin viață. Pomenise cele aflate de la bătrâna păgubită. Auzind Nenea cum se făcuse Povestitorul cu tricolor chiar de 1 Decembrie, pentru întâia oară își recunoscu nimicnicia și în sine se legă să
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
oricine, Olimpia Sava își dezvăluie sufletul în aceste poeme pentru copii, un suflet scăldat în inocența eternă a vârstei de aur a copilăriei. Din acest substrat ancestral al ființei sale în care s-a retras, blagian, ca un val, sângele strămoșilor, Olimpia Sava scoate nestemate pentru a îmbogăți viața interioară a celor mici și acelor mari. ANA DOBRE 12 octombrie 2014 Referință Bibliografică: Simfonia naturii și a cuvintelor - de Ana Dobre / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1413, Anul
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
Un altar de brazi, cu vârful spre cer Și un ceas de taină, când încă mai sper. Lacrimi am cusut, când mi-a fost mai greu Și-un pumn de țărână chiar din trupul meu, Sângele vărsat de ai mei strămoși, Anii tinereții calzi și luminoși! Am cusut icoana Sfintelor Fecioare, Când primeau Lumină parcă-n calendare, Smirna parfumată din teii înfloriți Mâinile trudite pentru cei munciți... Sufletul și ruga în genunchiul minții Cum ne-au învățat de mici și Părinții
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
așteptat magia Crăciunului, să văd copii la colindat, cu Nașterea Domnului. Începeau cu „Moș-Ajunul", după mere, nuci, covrigi... Alai duceau pe tot drumul, cu obrajii rumeniți. „O, ce veste minunată!" cântau feciorii voioși, prin tradiție păstrată. Pe când trăiau ai mei strămoși. Vuia satul de buhaie în cete de „Plugușor"! Tradiționale straie completau mesajul lor. Tineri se grăbeau la horă sau la bal de Anul Nou! Flăcăul să-i ducă noră mamei sale, drept cadou! Timpul a trecut în grabă. Obiceiuri s-
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
Wagner Publicat în: Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cu forța! Ferește-mă Doamne de prieteni și cei ce-mi vor binele căci de dușmani și oameni de rău mă pot feri și singur. Dictonul din strămoși a trebuit să fie completat cu ceea ce se numesc astăzi „oameni buni” care, cu voie sau de nevoie mă alimentează cu agheasmă. Apa nu e bună că ruginești. Dar parcă vinul ar fi mai bun! Da! Îmi vor binele dar
A FACE BINE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384643_a_385972]
-
FAMILIE se înțelege ” Forma socială de bază, realizată prin căsătorie, care unește pe soți (părinți) și pe descendenții acestora (copii necăsătoriți).” Pe de altă parte, se poate afirma, potrivit DEX, că FAMILIE înseamnă ” Totalitatea persoanelor care se trag dintr-un strămoș comun.” Este asimiliată familiei și noțiunea de neam. Originea latină a termenului este familia care provine de la „famulus - sclav de casă”, potrivit precizării oferite de wikipedia, care subliniază în continuare: ”înțelesul cuvântului s-a schimbat în decursul timpului. In trecut
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
cele văzute, este un învingător punct, o surprindere, dar și un "vincolo". 80. Reperaj: pietrele sfinte-ale dacilor, sunt din lemn-esență tare, dispuse în concentrice cercuri, formând un altar, e o așezare plină de dor și de energii singulare, sunt pietrele strămoșilor din cercul angular. 81. Reperaj: observarea zidurilor dintre goluri și a pădurilor dintre copaci, nu e un mod de a vedea prin aburi de-alcooluri ci, o moștenire sfântă primită de la daci. 82. Reperaj: pe malurile vieții e un labirint
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
o mică pauză. M-au impresionat în mod deosebit amintirile legate de aceste acte care cuprindea între altele și obținerea în Germania a noului certificat de naștere intitulat „Certificat târziu de revenire în patrie.” Da! Născut sas în Transilvania din strămoși care cu sute de ani înainte si-au părăsit pământul natal, eu, cam a opta generație în noua lor patrie, reveneam pe pământ strămoșesc și eram primit cu brațele deschise deși anale nu păstrau evidențele celor plecați. Am fot impresionat
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
Articolele Autorului Țăran român Nu-i vina ta că te-ai născut țăran Cum nici părinții tăi n-au fost de vină, Dar sărăcești în fiecare an Și glia-ți este astăzi ,măi străină . Cu sânge au plătit pentru pământ Strămoșii tăi pe timp de iobăgie , Si pentru ei nimic n-a fost mai sfânt Că țarina ce ți-au lăsat-o ție . Țăran din tată-n fiu dar pleci “afară” Să le muncești ogorul la străini, Te odihnești o săptămănă-n
TARAN ROMAN de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382592_a_383921]
-
partea a doua rezolvă enigma: „Sastisit de ofrandele zilnice,/ Adam sări în pântecul altei femei,/ care-l zămisli,/ la rându -i,/ după visul și asemănarea ei.” În versurile următoare rezolvă enigma: „Resemnat,/ și de-aici se mută,/ definitiv,/ în rama strămoșilor,/ zilnic ștearsă de praf („Tristeți convenabile”). Limbajul acestei poezii are o funcție poetică, pentru că deplasează atenția de la referință la mesajul însuși: „Biciul lui Dumnezeu/ s-a vrut șarpele acesta,/ strivit în aurul risipit/ de propriul car alegoric./ Fire subțiri de
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
afluenților săi, îndemnându-i la pace și armonie, însă Oltul îi arată mamei sale cauza zbuciumului său: „Nu de asta-s tulburat. Tu pe unde-alergi prin lume, / Vezi și țări și munți frumoși, / Neamuri ce-și vorbesc ferice / Graiul din strămoși. Și ți-e dragă țara asta / De români, căci te iubesc / Dar tu nu cunoști de-a-ntregul / Neamul românesc. Eu de unde vin mâhnitul, / Jugul este pus / Sfânta libertate este / Nume gol pe-a lor pământ.“ Folclorul în poeziile și cântecele
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
însă ascendența dinspre tată este totalmente fabulată: “Prin tată, neîntrecutul poet coboară dintr-o familie polonă care a domnit în Lituania și care își găsește originea din familia princiară din Biberstein, una dintre cele mai puternice de pe Rhin”. În realitate, strămoșii poetului veniseră din sudul Dunării, pe la 1806. Bunicul poetului, Dimitrie, luase parte la mișcarea lui Tudor Vladimirescu și va fi, mai târziu, în 1841, condamnat în legătură cu conspirația lui Mitică Filipescu. Tatăl, Alexandru, ajuns general și ministru de război în Țara
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI, DE PROF.UNIV.DR.FLORENTIN SMARANDACHE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383858_a_385187]
-
Numele său vine, probabil, de la faptul că se află, pozițional, la marginea pădurii, ori că s-a aflat, în adâncul vremii, la o margine geografică sau politică, adică la o graniță ori hotar de țară. Este atestată documentar în lucrarea „Strămoșii” de Radu Teodoru, în anul 1466. A nu se înțelege că la Marginea, obiectiv turistic din Bucovina, locuitorii se ocupă doar de acest meșteșug vechi, încă de pe vremea dacilor. Vă poate contrazice inclusiv Muzeul etnografic de aici, așezat la stânga atelierului
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
lină în vers armonios Poporul român e plin intens de prinos. Iile, aripi de fluturi neimaivăzute În lumea întreagă de pictori cunoscute Poartă scrierea de la Tărtăria Cu horoscopul nemurindu-ne glia Zalmoxis se sărbătorește de moși Suntem vechiul popor din strămoși În era lui Hristos ne-nchinăm pios Spiritele ne ajută să visăm glorios DIAMANTUL ȘLEFUIT - LIMBA ROMÂNĂ Tezaur în inima generoasă de țară Piatră de hotar a limbilor dară Vine pe fir prin iarbă argintiu Din pământul giuvaier nicicând pustiu
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
curând ucise De ignoranță, de aprig cuvânt! Șters-am o lacrimă din fila vieții, Din negura trecutului ce moare, Că nu vom da nicicând identității Un nume care mult ne doare... Celor ce astăzi de noi nu le pasă De strămoșii ce ne-au dat ștafeta, Parc-ar fi cuprinși de-angoasă Și-n gât li s-ar înfige baioneta... Vor să distrugă ce aveam mai sfânt Libertatea cuvântului și istoria, Să ne pună lacăt la gură, la cuvânt Și să
VISE DESTRĂMATE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384039_a_385368]
-
a poetului Mihai Eminescu. El își apără sărăcia și neamul. E mulțumit cu ceea ce are, cu locul lui, patra lui, cu țărișoara sa frumoasă și bogată. Orele de istorie sunt din ce în ce mai puține în școli. Tinerele vlăstare nu-și mai cunosc strămoșii și importanța noțiunii de patrie, de libertate. „Patria ne-a fost pământul [...] / Unde-a vitejit strămoșii.“ Ei sunt ținuți departe de importanța vetrei strămoșești. Sunt îndemnați de acțiunile celor din jur să urmeze drumul păianjenului spre țări străine, si fie
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
locul lui, patra lui, cu țărișoara sa frumoasă și bogată. Orele de istorie sunt din ce în ce mai puține în școli. Tinerele vlăstare nu-și mai cunosc strămoșii și importanța noțiunii de patrie, de libertate. „Patria ne-a fost pământul [...] / Unde-a vitejit strămoșii.“ Ei sunt ținuți departe de importanța vetrei strămoșești. Sunt îndemnați de acțiunile celor din jur să urmeze drumul păianjenului spre țări străine, si fie robi în patria altora orbiți de argintul trecător. Prezentul vlăstarilor e patria lor „Patria ne e
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
suntem obligați să ținem pasul cu ea. - Am auzit de la domnul inginer, care coordonează lucrările, că în zonă se vor deschide noi șantiere pentru mulți ani. Spunea că vor fi elaborate proiecte pe care nu l-au visat din moși strămoși locuitorii acestor meleaguri. - Dar cu Pădurea Blestemată ce au de gând? - Nimeni nu vorbește despre ea...ca și când n-ar exista. Oficialitățile înspăimântate de cele petrecute în satul nostru nu vor să se aventureze în acea zonă misterioasă. Totuși, cred că
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
le interpretează (Vlad Nicolau). • Inflația de cuvinte maschează sărăcia de idei. M-au lăsat fără vorbe, dar cuvinte mai am... Dacă nu ești prea deștept de tânăr, nu se poate spune că te-ai prostit la bătrânețe. De câte ori vorbim de strămoși, rămânem rude cu cine nu ne place (Getta Berghoff). • Chiar dacă ți-ai pus ouăle în cuib de vultur, din ele nu vor ieși vulturi. UN LOC CIUDAT • Prietenul la nevoie te cunoaște. • Nu renunța la pantofi când ai de mers
ZICERI (233/234) – CUIB DE VULTUR & UN LOC CIUDAT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383328_a_384657]
-
aproape un an. Ajuns la maturitate, animalul mare și puternic are trei caracteristici importante: ține multe femele, de obicei masculul adună șase femele în jurul lui - un adevărat harem - și le protejează, urcă pe stânci și... scuipă când se enervează. Despre strămoșii Lamei de azi se spune că au trăit în sălbăticie pe coastele munților, cu mii de ani în urmă. Mai târziu, această creatură de doi metri înălțime, cu o greutate de aproape o jumătate de tonă, colorată, blândă și cu
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
în straie negre ori vreun copil netemător de ger, scăpat la neaua așternută. Îți pare că-i la capăt de suflare cătunul de rudari pitit sub munte, alături de mina sărăcită în care-au trudit cu-atâta râvnă și moșii, și strămoșii lor, nedezlipiți de tuciuriul vintre... La adăpost, mulțumesc sfios Cerului pentru anii trecuți în tihna leagănului străbun. Însă oamenii aceștia își poartă de-a lungul vremii o cruce grea, primind an de an dinspre munte duium de ninsoare, siliți sub
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
Strofe > Valori > AI GRIJĂ Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1195 din 09 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului De limba ce-ți lăsară Ai tăi înaintași, De limbă și de țară, Ai grijă cum le lași. Demni, cu vitejie, Strămoșii tăi luptară Ca să-ți lase ție O limbă și o țară. Dar lumea azi se schimbă Ca-mpinsă de-un resort, Ai grijă deci, de limbă, De datini și de port. Când limbile se plimbă Ca păsările-n zbor, Ai grijă
AI GRIJĂ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383436_a_384765]
-
stei Își frânge durerea în tulnice arsă... Mă simt de-o tristețe amară cuprins, Parcă și Cerul pe gânduri m-apasă, Pleacă pădurile, de freamătul stins Mai marilor vremii nici nu le pasă! Pleacă pădurile și-n urmă rămâne Setea strămoșilor plânsă-n izvoare, Pleacă pădurile Țării, Stăpâne, Prea-târziului nostru pune-i hotare! Referință Bibliografică: Pleacă pădurile... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1186, Anul IV, 31 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate
PLEACĂ PĂDURILE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383447_a_384776]