5,990 matches
-
de supraveghere fotografică ai unui serviciu de informații sunt secrete, întrucât aceste informații le pot indica inamicilor ce tip de detalii (de echipament militar, facilități ș.a.m.d.) pot vedea sau nu serviciile. Astfel de informații îi sunt utile oricărui strateg militar care dorește să păstreze secretul asupra anumitor detalii ale noilor sisteme de armament. Aceste informații s-ar dovedi utile și în cazul specialiștilor care elaborează strategiile de dezinformare, deoarece le-ar putea indica în ce măsură ar fi posibilă diferențierea între
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
trebuie să dea dovadă de flexibilitate în gândire atunci când emit aceste prognoze în scopul depistării diferitelor soluții pe care adversarul le-ar putea adopta în cazul problemelor militare obișnuite, soluții ce derivă din resursele pe care le dețin. Pe scurt, „strategii au nevoie de informații referitoare la diversitatea tipologiilor militare - informații care să dezvăluie metodele de operare ale inamicului, conflictele interne și modul cum acționează, precum și aspectele conceptuale divergente”35. Un exemplu în acest sens este oferit de către francezi referitor la
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
sovietici, apreciere care se baza, în principal, pe proiectarea unei imagini simetrice - de fapt Statele Unite au ajuns la concluzia că acest obiectiv nu era fezabil din punct de vedere economic. A doua afirmație reflectă o idee larg răspândită în rândul strategilor americani, dar care nu era neapărat împărtășită la momentul respectiv de teoreticienii sovietici din domeniul militar. În cele din urmă, cea de-a treia afirmație le atribuie sovieticilor o viziune mecanicistă, apolitică asupra cursei înarmărilor (de tipul acțiune-reacție), care predomina
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
în pericol obiectivitatea analizei. În principiu, acesta este același argument care a fost adus în favoarea înființării unei agenții centrale de informații - și anume ca aceasta să nu facă parte dintr-un minister sau departament al guvernului care trasează ori implementează strategii. Acțiunile secrete fac parte din activitatea de informații? Lăsând la o parte aspectul organizatoric, rămâne întrebarea teoretică dacă acțiunile secrete trebuie considerate parte integrantă a activității de informații. Incluzând acțiunile secrete în rândul elementelor activității de informații, am subliniat că
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
contradictorii. În general, elaborarea celei mai bune strategii politice necesită ca toate produsele informative relevante să le fie disponibile tuturor celor implicați. Mai mult ca sigur că informațiile și analizele secrete vor sprijini argumente atât pro, cât și contra oricărei strategii politice propuse; toate aceste argumente ar trebui cântărite în luarea deciziei finale. Suprimarea accesului la informații sau opinii ori ascunderea acestora față de anumiți participanți la procesul de luarea a deciziilor va înclina balanța procesului și va reduce posibilitatea obținerii celui
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
fi în alte condiții, deoarece îi reduce relevanța și oportunitatea și, totodată, poate conduce la o subestimare a măsurii în care acțiunile altora anticipează sau sunt o reacție la propriile acțiuni. În special, „tabuul” legat de analiza propriilor capacități sau strategii poate face dificilă conturarea unei imagini clare și utile a „echilibrului de forțe” existent în raport cu partea adversă. În plus, analiștii de informații pot avea tendința de a ignora sursele din afara canalelor secrete obișnuite, deoarece credibilitatea lor ar putea fi mai
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
caracteristicile viziunii americane care a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial. Viziunea „tradițională” își are originea în una dintre cele mai vechi analize pe tema activității de informații, o carte clasică, Arta Războiului, scrisă de Sun-tzu, general și strateg militar chinez din secolul al VI-lea î.Hr. Iată cum a explicat el importanța activității de informații: Motivul pentru care prințul luminat și generalul înțelept își înving dușmanii de fiecare dată, iar izbânzile lor le depășesc pe cele ale oamenilor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
economie rămâne aceeași, iar obiectivul este, în esență, similar - acela de a beneficia de rata ridicată a profitului pe care o implică relația inegală dintre o economie ceva mai dezvoltată și o economie în curs de dezvoltare. Dar toate aceste „strategii” și perspective de viitor devin realiste într-un singur caz, cel în care România, prin intermediul unei a doua tranziții, devine o societate producătoare, în interior, de prosperitate de tip occidental pentru propria populație. Acesta este, de fapt, criteriul de prosperitate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
RDG Conferențiari și profesori Învățământul ideologic privit de studenti 3. Școlile de partid și procesele ideologice ale intelectualilor 4. Biografii exemplare: viețile școlii Fondatori și constructori Diletanți și profesioniști Alte traiectorii Figuri ale noii elite politice 5. Transformări instituționale și strategii de reconversie după 1989 Sfârșitul școlilor de partid și nouă educație politică Podium progressiv și asociațiile apropiate de PDS Organismele de pregătire continuă (“reciclare”) Învățământul superior particular În România și Rusia Reconversiunile foștilor profesori de la școlile din Berlin Strângerea rândurilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
partid după 1989. Istorii de partid și de stat. Dintre științele sociale, istoria a fost probabil cea mai marcată de efectele schimbărilor politice intervenite În 1989: revizuirile istorice, renegarea unor istorici, excluderea unora dintre foștii „istorici de partid”, constrânși la strategii defensive, apariția unor istorii alternative la vechile istorii oficiale (de partid și de stat) arată gradul de politizare a științei istorice. Dezvoltarea istoriilor comparative Între „cele două totalitarisme” din istoria Germaniei sau probleme referitoare la epurările ce au urmat celui
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din anii ’50 și al cenzurii instituționalizate a fost consolidarea dependenței de orice inovație În filosofie și științe sociale față de Împrumuturile venite din Occident, Într-un mod oarecum similar raporturilor de dependență economică și de Îndatorare față de Germania Federală. Aceste „strategii de Împrumut” sunt cele care au permis, În anii 1970-1980, dezvoltarea procesului de profesionalizare În științele sociale din RDG: În știință (teoria) literaturii și artei (Literatur-, Kunstwissenschaft), dar și În filosofie, Îndeosebi În teoria cunoașterii. Acest fenomen explică reparațiile simbolice
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Colaborator cu Dieter Klein la Institutul de Cercetări Interdisciplinare În Civilizație de la Universitatea Humboldt, profesor de filosofie socială În cadrul departamentul de științe sociale, este concediat după dezvăluirea contactelor sale cu MfS, ceea ce a provocat numeroase proteste. 5. Transformări instituționale și strategii de reconversie după 1989 Fugă În masă a cetățenilor RDG În cursul verii anului 1989 și manifestațiile care au urmat până la căderea zidului Berlinului În noiembrie 1989 au contribuit la accelerarea schimbărilor politice În ansamblul țărilor din „comunitatea socialistă”. Un
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de cazuri litigioase legate de redefinirea frontierelor dintre „politic” și „public”: procese privind responsabilitatea membrilor Biroului Politic, spionii Stasi, procesele legate de respectarea dreptului la muncă, punerea În discuție a responsabilității intelectualilor etc. Nouă conjunctură a permis elaborarea de noi strategii individuale și colective În raport cu PDS, partid În care se regăsesc majoritatea foștilor membri ai școlilor de partid, care a făcut din excludere (partidul fusese declarat la un moment dat „anticonstituțional”, Verfassungswidrig, datorită faptului că adăpostea un grup minoritar de extremă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
publică articole ale cercetătorilor din Est; studenții bulgari, În ce-i privește, atunci când realizează lucrări de diplomă În străinătate, nu-și citează profesorii bulgari (contrar a ceea ce-ar fi făcut În Bulgaria), nu se mai simt obligați să aibă strategii de promovare În sânul comunității științifice de origine. În ceea ce-o privește, sociologia română a cunoscut, după 1990, o situație dintre cele mai privilegiate printre științele sociale, În mod esențial datorită anchetelor de opinie și faptului de a fost
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
structurilor axiologice 41 2.2.3. Metode indirecte 42 2.2.4. Aportul și limitele metodelor indirecte 46 2.3. Analiza documentelor de familie 47 2.4. Intervievarea membrilor grupului familial și a grupului ca entitate specifică 50 2.5. Strategii optimale 53 2.5.1. Combinarea metodelor: cercetarea multifazată și studiul de caz 53 2.5.2. Principiul complementarității și suprapunerii perspectivelor. Analiza multiperspectivală 57 2.5.3. Utilizarea și construcția scalelor și inventarelor de studiere a familiei 62 Capitolul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
recurge la o formă mai elaborată a interviului de grup, și anume focus group-ul, care înseamnă centrarea discuției pe o problemă specifică, operaționalizată în 7-8 întrebări dinainte stabilite (vezi, mai pe larg, Iluț, 1997; Băban, 2002; Chelcea, 2004). 2.5. Strategii optimaletc " 2.5. Strategii optimale" 2.5.1. Combinarea metodelor: cercetarea multifazată și studiul de caztc "2.5.1. Combinarea metodelor\: cercetarea multifazată și studiul de caz" Pornind de la observațiile făcute în paragrafele precedente și de la concluziile unor lucrări de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai elaborată a interviului de grup, și anume focus group-ul, care înseamnă centrarea discuției pe o problemă specifică, operaționalizată în 7-8 întrebări dinainte stabilite (vezi, mai pe larg, Iluț, 1997; Băban, 2002; Chelcea, 2004). 2.5. Strategii optimaletc " 2.5. Strategii optimale" 2.5.1. Combinarea metodelor: cercetarea multifazată și studiul de caztc "2.5.1. Combinarea metodelor\: cercetarea multifazată și studiul de caz" Pornind de la observațiile făcute în paragrafele precedente și de la concluziile unor lucrări de metodologie, schițăm în continuare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
date cantitative ce transcriu aspecte mai de suprafață (indicatori ai vieții materiale, opinii etc.). În condițiile în care vrem să accedem la straturile mai de adâncime ale realității familiale (motivații, biografii, relații de intimitate ș.a.m.d.), este nevoie de strategii metodologice complexe. Ele pot fi aplicate însă unui număr relativ mic de subiecți sau familii, ridicându-se astfel problema reprezentativității lotului selectat. Când spunem că nu putem utiliza o metodologie complexă pe o populație lărgită, avem în vedere costurile unei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atare cercetări, costuri în primul rând direct financiare. Demersul de tip multifazat încearcă să găsească soluții optime la restricțiile de reprezentativitate, intensivitate, costuri, pornind de la un eșantion larg, pe care aplică instrumente standardizate, la subeșantioane din ce în ce mai mici, pentru care angajează strategii tot mai complexe. Astfel, la un număr mare de familii (de ordinul miilor) se aplică chestionare și fișe cu întrebări simple și răspunsuri precodificate privitoare la indicatorii sociodemografici (vârstă, sex, stare civilă etc.), dotarea familiei și a gospodăriei (caracteristici ale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
raționalizări temeiul evenimentelor ce nu se înscriu de la început în supozițiile și codurile existente, forțându-le să se subordoneze coerenței de ansamblu. La nivelul cunoașterii comune operează deci reflexivitatea, ceea ce ar reprezenta corespondentul empiric cotidian al raționalității științifice. Reflexivitatea înseamnă strategii cognitive angajate în practicile curente, inclusiv prezumția că, pentru aceleași date, indivizi diferiți acordă aceleași înțelesuri (principiul intersubiectivității). Important este de reținut că pentru etnometodologirealitatea fundamentală este tocmai cea rezultată din desfășurarea supozițiilor, a codurilor și reflexivității. Realul este construit
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ponderea raționalului și a pragmaticului e mai pronunțată când e vorba de căsătorie decât în dragostea în sine, realitatea de toate zilele, ca și studiile sistematice empirice ne arată însă că pentru cei mai mulți tineri prospectarea „pieței”, cunoașterea celuilalt nu sunt strategii deliberate în vederea mariajului. Dragostea nu este o etapă necesară căsătoriei; ei nu se angajează în prietenii și mari iubiri fiindcă vor să se căsătorească. Mai degrabă, se căsătoresc ca urmare a trăirii unor astfel de experiențe. Ca raport cauzal, nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și mai multe și variate dacă ținem seama de conținutul lor concret. Însă atunci când negocierile de rol dintre parteneri au ajuns într-un punct mort, când unul sau amândoi ajung la concluzia că inechitatea nu mai poate fi rezolvată prin strategii de compromis, soluția finală este despărțirea. Teoria echității și a negocierii de roluri susține că disrupția conjugală este - în evaluarea vieții de familie ca inechitabilă de către actorii scenei familiale - un factor de prim ordin. 6.1.3. Complementaritate și conflict
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
situațiile respective.) În dezbaterile febrile pe tema valorilor familiale și a diversificării opțiunilor de viață, în particular în SUA și Europa Occidentală, dar care încep să aibă acoperire în Europa în general și pe alte continente, s-au propus și strategii de intervenție promariaj, unele de factură pur jurnalistică, altele fundamentate pe cercetări și practici de specialitate. Astfel, W. Galston (1996) propune un plan în trei puncte vizând reducerea divorțialității: 1. măsuri premaritale (educația promariaj în școli și biserici) mandatate de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
115 2.2. Alcoolul și drogurile 117 2.3. Violența și mass-media 118 3. Interacțiunea agresor - victimă - context 123 4. Prevenirea și reducerea violenței 128 4.1. Efectul catharsisului 128 4.2. Pedeapsa și amenințarea cu pedeapsa 129 4.3. Strategii cognitive și de învățare 131 Capitolul 4 Procese și comportamente grupale 1. Tipuri și caracteristici 136 1.1. Tipuri de grupuri 136 1.2. Parametri și funcții 140 2. Performanța de grup 143 2.1. Principalele tipuri de acțiuni și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
131 Capitolul 4 Procese și comportamente grupale 1. Tipuri și caracteristici 136 1.1. Tipuri de grupuri 136 1.2. Parametri și funcții 140 2. Performanța de grup 143 2.1. Principalele tipuri de acțiuni și sarcini 143 2.2. Strategii de comparare a performanțelor de grup cu cele individuale 145 2.3. Teorii despre facilitatea și lenevirea socială (social loafing) 148 3. Structuri (rețele) și procese grupale 151 3.1. Comunicarea în grup 151 3.1.1. Caracteristicile comunicării 151
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]