36,705 matches
-
parvenit de la cineva. Mijloacele lingvistice respective fac parte din categoria "evidențialelor" (termen nu tocmai transparent în română, copiind de fapt engl. evidentials); acestea indică în general tipul de sursă al unei informații: percepție directă, inferență, comunicare din afară. "Evidențialele" sînt studiate mai sistematic de destul de puțină vreme, dar rezultatele obținute pînă acum permit deja comparații între limbi. De exemplu, la nivelul standard, româna folosește, ca și alte limbi, condiționalul, pentru a marca dubiul, nesiguranța, neasumarea unei informații primite: "în fapt, ar
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
Memoriile de călătorie ale danezului către această margine de Europă și de lume, Grecia și țările dunărene, datează de la jumătatea veacului trecut. Ele par însă mai degrabă anistorice, pentru că sensibilitatea în primul rînd artistică a autorului lor îi dictează să studieze mai întîi de toate natura umană, profilul psihologic al locuitorilor ținuturilor vizitate, precum și o geografie spirituală a locurilor, în care se regăsesc datele concrete (relief, climă, elemente de etnografie) dar și notații mai subtile asupra însemnătății lor. Călătoria lui Andersen
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
Ați înțeles, ingineri dvs., cum stă devălmășia" (AC 23, 2000, 3). Supraviețuirea în uz și revalorificarea stilistică a acestor construcții se produc probabil sub influența "stilului înalt" propus de textele (mai vechi sau cu intenție arhaizante) pe care vorbitorii le studiază în școală.
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
ultimului deceniu de Editura Humanitas, Cunoașterea inutilă. Matthieu Ricard este fiul lui Revel, deși numele nu trădează legătura de rudenie. Născut în 1946, format într-un mediu intelectual și artistic (ca fiu al unei pictorițe) ultrarafinat și sofisticat, Ricard a studiat biologie moleculară, obținînd un doctorat în domeniu din partea unei comisii entuziasmate conduse de însuși François Jacob, cîștigătorul premiului Nobel pentru biologie. După cîțiva ani de cercetare alături de somități precum Jacob ori Jacques Monod, Ricard a abandonat profesia de biolog, spre
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
de pedeapsă, un nou tabel statistic cu scop financiar (și nu numai!). Pe acest tabel din 1763/1764 Stephan Kranka apare ca militar și, apoi, cu mențiunea expresă "auft in mold.", prescurtare de la "Aufugitivus in Moldaviam", adică "fugit în Moldova". Studiind bine această tabelă, cercetătorul nostru constată existența mai multor familii din Ilva Mare fugiți în Moldova, aproape o treime din populația satului. "Era, conchide dl Tanco, cel mai răscolitor eveniment trăit de populația acestui ținut, adăugîndu-se represaliilor pentru jurămîntul refuzat
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
Cu un sfert de veac în urmă, Darnton aterizase pe pămînt european, mai întîi la Oxford, apoi în Franța. Universitatea engleză propunea în anii '60 un ansamblu de cercetări asupra Secolului Luminilor, în Italia, dar și în Franța. Darnton a studiat inițial raporturile pe care Jefferson, unul din părinții fondatori ai Americii, le-a avut în 1787 cu Societatea galo-americană din Parisul de la sfîrșitul Vechiului Regim. Așa a căzut peste figura unui jurnalist strălucit și poligraf plin de datorii, înghesuit de
Un american la Paris by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16834_a_18159]
-
Londrei și o mamă căruțașă. Fiul lor - Maurice Joseph Micklewhite - era, încă de la 12 ani, un spectator împătimit de teatru, în galeria faimosului Old Vic; la 16 ani a abandonat școală; a luptat în războiul din Coreea; la întoarcere a studiat actoria la seral; și-a ales pseudonimul inspirîndu-se dintr-un titlu de film (Revoltă de pe Caine); soarta a vrut ca el să devină un mare actor (și, în ultimul timp, un prosper proprietar de restaurante). "Tot ce se întîmplă în
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
Alex. Ștefănescu Z. Ornea (născut la 27 august 1930 în comuna Frumușica din județul Botoșani) a studiat Filosofia, la Universitatea din București, între 1951-1995. După absolvirea facultății, devine redactor la ESPLA. în 1956 debutează, în Gazeta literară. Având probleme "de dosar", își pierde postul, în 1959, și lucrează ca librar, până în 1962, când se transferă, ca bibliotecar
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
și expresii românești care și-au restrâns de multă vreme circulația sau au fost abandonate cu totul, în combinație cu neologisme de ultimă oră. Textele sale sunt nu numai studii, ci și narațiuni pline de farmec. Unele, antologice, ar merita studiate în școală. Iată, ca eșantion, fragmentul din Junimea și junimismul în care este evocată dușmănia la care ajunseseră în 1917 doi foști lideri junimiști, Titu Maiorescu și Petre Carp: " Nu vrem să spunem că atitudinea lui Carp a fost a
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
dacă îl cîntă o soprană e alta. Nu e vorba de o diferență valorică, să fie limpede. Prietenii români Aveți prieteni între colegii din România? Cel mai bun prieten al meu era Marian Papahagi, o prietenie veche, de cînd a studiat el la Roma. Pierderea lui m-a lovit teribil și încă nu pot să o accept, cîteodată mă trezesc gîndindu-mă "asta trebuie să i-o spun lui Marian", și abia apoi îmi dau seama că nu mai am cui. E
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
așa cum fac toți postmoderniștii propriu-ziși, Ioan Groșan scrie, ca și ei, o literatură agreabilă, dar minoră.) Ioan Groșan seamănă prin preocupări cu scriitorii ruși, în vogă în perioada afirmării sale (Vasili Șukșin, Valentin Rasputin, Cinghiz Aitmatov). Asemenea lor, scriitorul român studiază cu atenție și cu o duioșie sobră ființa umană. Planeta misterioasă către care stă îndreptat necontenit telescopul inteligenței lui artistice este sufletul omenesc. Cele mai banale gesturi și replici ale unui copil, ale unei femei de la țară sau ale unui
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
barbiană, a întrepătrunderilor celor două "fețe" ale poetului Ion Pillat, linia eroticii voiculesciene și unitatea operei sale poetice). Caracteristică demersului critic al lui Șt. Aug. Doinaș este căutarea legăturilor între volume, refacerea unui portret și a unei viziuni a celui studiat din cioburile poemelor (cu rare, totuși, inserții biografice), identificarea, normal, a temelor și a esteticii în care se înscrie combinîndu-se cu prinderea alunecărilor spre rigoarea clasică, spre puritatea muzicală a versului, aversiunea pentru suprarealism (de așteptat de la un apărător al
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
de îmbrăcăminte Levi's), chiar dacă atmosfera e de natură să suscite bănuieli. O plajă pustie. Un tînăr înaintează pe nisipul umed, oprindu-se în fața unui apetisant ecler apărut ca din senin. Tînărul - nimeni altul decît Ewan McGregor - îl ridică, îl studiază cu atenție, după care mușcă din el. Nici nu apuci să-ți amintești una dintre regulile nescrise ale unui film horror ("Primul personaj care apare pe ecran - oricît de faimos ar fi actorul care îl interpretează - trebuie să moară"; vezi
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
și 1753, cît s-a aflat în funcție, însoțindu-le de fișe sintetice, asemănătoare celor de la cadre, de pe timpul comunismului. Dosarele s-au pierdut, dar cele cinci sute și unu raporte s-au păstrat la Bibliothèque Nationale, unde le-a studiat Darnton. Avem de-a face cu o veritabilă "anatomie a lumii literare" franceze de la mijlocul veacului luminist. Sigur, întrebarea este de ce atîta zel din partea unui om care nu bănuia că peste cincizeci de ani avea să se producă o mare
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
Apuseni, de pildă) în care civilizația a întîrziat să se înstăpînească în toate drepturile, constituind oaze fericite pentru etnografi. Dar, în rest, satul românesc de astăzi e cu totul altul decît cel din vechime (chiar cel din interbelic, cînd era studiat monografic de echipele studențești, vestite, coordonate de prof. Dim. Gusti) și vechile obiceiuri mai pot fi detectate, cu greu, de la bătrînii supraviețuitori și cu memoria nealterată. Am ținut să menționez toate astea pentru a preveni cititorul că obiceiurile surprinse în
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
de sfinții străromâni a avut darul de statornicire într-un spațiu dăruit de Dumnezeu, iar pe calea crediinței, a iluminării spiritului, dincolo de bucoavna cărților. Știam îndestule despre sfinții Niceta de Remesiana, Ioan Cassian, Dionisie Exiguul, atât din literatura română veche, studiată la facultate, dar și din cărțile mitropolitului Nestor Vornicescu, din convorbirile teologale cu poetul Ioan Alexandru. Revendicarea originii unor sfinți străromâni s-a făcut cu greu, și în timp, apelându-se la surse străine din întreaga Europă, accesul la limbile
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
de paternalism exagerat - Oki se opune ca fiul său să se ocupe, ca tînăr universitar, de o anume perioadă din literatura japoneză. Există și kimono-uri, dar femeile poartă pantaloni ca să se miște mai ușor, Otoko merge la universitate și-l studiază pe Chagall. Există, de asemenea, numeroase indicii ale nivelului de trai: confortul incredibil al trenurilor, mesele la restaurant pe care și le permite oricine, taxi-uri la tot pasul, hoteluri oricînd la îndemîna unui tînăr universitar. Nici conflictele domestice nu
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
unei făpturi delicate, fragile, cu privirea verde și extrem de limpede, cu fața de culoarea porțelanului aureolată de un păr roșu, nesupus. Aveam cîteva sumare repere biografice (scriitoarea s-a născut în 1941 într-o foarte numeroasă familie de profesori, a studiat pianul și a urmat cursuri de canto, a avut o carieră muzicală, s-a căsătorit cu sculptorul Heppe de Moor, decedat în 1991, are două fiice ajunse la vîrsta maturității, a studiat tîrziu arhitectura și istoria artelor și a debutat
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
într-o foarte numeroasă familie de profesori, a studiat pianul și a urmat cursuri de canto, a avut o carieră muzicală, s-a căsătorit cu sculptorul Heppe de Moor, decedat în 1991, are două fiice ajunse la vîrsta maturității, a studiat tîrziu arhitectura și istoria artelor și a debutat literar în 1991) și un mănunchi de ecouri critice (favorabile toate) la cărțile apărute și traduse în germană - ceea ce a facilitat considerabil dialogul nostru. Știam că Margriet de Moor practică o anume
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
din Bietul Ioanide (celelalte împrumutate, se pare, de la profesorul Ion Petrovici). Cafeneaua literară a epocii știa că, la o vreme de la apariția romanului, invitat imperios și de urgență acasă la G. Călinescu, Ralea șovăise, bănuind că romancierul voia să-i studieze și alte trăsături pentru o operă viitoare. În realitate, gazda fusese informată de o iminentă arestare a lui Ralea și intenționa să-l ascundă la ea în casă, sub o trapă! Șerban Cioculescu, la o teză de doctorat despre lirica
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
socialiștii, pe toți monarhii aveau să-i aștepte aceeași soartă. El nu era convins de asta. Și nu-l interesa nici starea materială. Ai lui aveau o moșie destul de mare în Oltenia, de se putea descurca întreaga familie, chiar dacă el studia peste granițe. Iar dacă-ntr-o zi n-avea să mai aibă nimic, nu-l durea de loc... Liniștit parcă de propriile-i gânduri, nici nu-și dădu seama că a ajuns pe malul apei Moldovei. Un zăvoi des se
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
unei culturi... Dintr-o stepă goală nu iese niciodată un geniu. Există în jurul lui niște oameni care îl creează, îl sprijină, îl provoacă... Revenind, deci, la o veche poveste, am luat niște gramatici, niște dicționare și m-am apucat să studiez, de bine de rău, acele poeme românești ale lui Tzara, ca să văd de unde provenea. Am văzut că ieșea dintr-un fel de simbolism și, pe de altă parte, dintr-o formă foarte aparte de destructurare a sensului și a limbajului
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
spiritele cele mai ascuțite ale epocii, este vorba de cu totul altceva decât despre un biet "țăran de la Dunăre"... Să nu uităm că Brâncuși a făcut îndelungate studii în România, chiar dacă au fost oarecum neobișnuite, iar de unul singur a studiat numeroase cărți...Când ne uităm, în biblioteca lui Brâncuși, cam rămânem cu gura căscată: un biet "țăran" care citea latinește... Prin urmare, toate aceste lucruri trebuie puțin revizuite... Era un om în stare să se orienteze perfect în epoca lui
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
Rodica Zafiu Jargonul producătorilor și cel al consumatorilor de programe de televiziune au mai fost studiate (în special prin inventarierea formațiilor lexicale cu tele-, dar și în legătură cu unele împrumuturi, calcuri, jocuri de cuvinte etc.). Într-o sferă de comunicare și de activitate foarte prezentă în lumea contemporană, în viața cotidiană, e însă firesc să se producă
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
renașterea a ceea ce s-a numit tradițional România. Va fi o altă țară sau o altă regiune dintr-o Europă structurată și ea altfel. Dar în orice caz, o altă entitate, al cărei profil este încă incert." Sanda Stolojan îi studiază cu aviditate pe românii care vin la Paris, fie ei intelectuali străluciți, ca Nicolae Steinhardt și C. Bălăceanu-Stolnici, sau impostori ai istoriei ca Ion Iliescu, Corneliu Mănescu și Alexandru Bârlădeanu. Ea valorifică în acest sens și imaginile văzute la televizor
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]