1,237 matches
-
musculatură. Ultimele două tipuri de crupe reduc viteza de fugă, iar la femelele gestante produc dificultăți la fătare(distocii). Coada este formată din vertebrele și mușchii coccigieni. Forma, inserția și poziția cozii este un caracter de rasă. Coada câinelui-lup este stufoasă și lungă până la baza jaretului, având vârful ușor Îndoit. Mișcările și poziția cozii sunt manifestări de comportament și exprimă anumite sentimente pe care le exteriorizează; În repaus este ținută În jos, În mers o poartă În poziție orizontală, iar când
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
zone ale țării. Pentru că noul stil artistic era o noutate ce începea să prindă contur, Arta Naivă intră și în atenția cineaștilor. Regizorul Titus Mesaroș realizează în anul 1972, în studioul „Alexandru Sahia”, filmul de scurt metraj „În pădurea cea stufoasă”, protagoniștii filmului fiind: Ion Măric, Ghiță Mitrăchiță, Alexandrina Lupașcu-Debreczeni și Ion Niță Nicodin. Renumitul film al artiștilor naivi obține trei mari premii: premiul C.C.E.S., premiul pentru regie al A.C.I.N. și un premiu la Festivalul Filmului Vesel de la Viena, 1973
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 65, 68; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 44; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 90, 91, 212. Filmul documentar, Pădurea cea stufoasă, realizat de regizorul Titus Mezaroș la Studioul Al. Sahia, 1972, care a obținut cinci premii internaționale. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „Ea înțelege să comenteze mai mult decât să reconstituie, să
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Ed. ProPlumb, Bacău, 2008; Tradiții culturale botoșănene - editat de Centrul Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74. Despre activitatea sa artistică în anul 1972 studioul cinematografic „Sahia” a realizat filmul documentar „Pădurea cea stufoasă”, regizor Titus Mesaroș; în 1973, cineclubul „Unirea” realizează filmul de scurt metraj „Ion Măric”, , regizor Lucaveschi, iar aceiași echipă în 1977 filmul documentar „Pictorul satului”. Lucrare publicată: Albumul Ioan Măric, Ed. Vicovia, Bacău, 2008. Lucrări în instituții: Galeria de Artă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 82; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 102, 103, 213. Despre activitatea sa artistică în anul 1972 studioul cinematografic „Sahia” a realizat filmul documentar „Pădurea cea stufoasă”, regizor Titus Mesaroș. „Pictura lui Mitrăchiță pleacă de la nevoia de a retrăi emoțiile lecțiilor de istorie din puținii săi ani de școală, de a reînvia imaginea căpătată atunci despre eroismul legendar al unor Mihai Viteazu sau Tudor Vladimirescu, pe care
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 18, 19, 216; Mihai Vintilă - 101 pete de culoare, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2005, pag. 48. Despre activitatea sa artistică în anul 1972 studioul cinematografic „Sahia” a realizat filmul documentar „Pădurea cea stufoasă”, regizor Titus Mesaroș. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; „Dar orice încercare de clasificare ar ignora unitatea de viziune a acestui artist, ce nu se lasă periodizată pentru că nici o influență n-a
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și "Gioconda", împreună cu "Autoportretul", sunt catalogate de specialiști ca monumente ale picturii Renașterii. "Autoportretul", aflat în Biblioteca Națională din Torino, exprimă adâncimea gândirii unuia dintre geniile providențiale pe care le-a cunoscut omenirea. Forma gurii și ochii pătrunzători sub sprâncenele stufoase par a exprima amărăciune. Părul și barba care înconjoară fața redau o fizionomie demnă de omul conștient de limitele cunoașterii sale. În "Cina cea de Taină", aflată pe zidul refectoriului Mănăstirii Santa Maria delle Grazie din Milano, Leonardo imortalizează momentul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
literatura română de abia în perioada dintre cele două conflagrații mondiale. Apariția tardivă a romanului autohton față de literatura europeană este un fenomen explicabil așa cum îl prezintă Garabet Ibrăileanu și Mihai Ralea. Criticul literar, G. Ibrăileanu prevede fenomenul dezvoltării romanului social „stufos, plin de probleme și documente omenești". M. Ralea consideră că romanul continuă firesc epopeea, iar literatura noastră populară care nu cunoaște epopeea, ci doar balada ca amplă specie epică, tinde mai întâi spre nuvelă. În consecință, această tardivă eflorescență a
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
semnificativă a cercetării pure. Modalități și procedee folosite în cercetare:analogia - observarea de asemănări între problema de rezolvat și o altă problemă a cărei soluționare este cunoscută. - alegere de soluții la întâmplare - Thomas Alva Edison - generalizarea - când o problemă este stufoasă, se poate schița o versiune simplificată, care să cuprindă datele ei esențiale - împărțirea - spargerea problemei într-o serie de sub-probleme care pot fi mai abordabile - adunarea - o problemă dificilă poate fi ușurată prin adăugarea unei componente (sub-problemă) - scăderea - îndepărtarea unor
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
câtorva constrângeri: forma de dicționar a acestei sinteze și îndeosebi, lipsa de spațiu. Dar autorii s-au folosit de ele tocmai pentru a privilegia sinteza și pedagogia, în efortul lor de a pune în lumină un subiect foarte complex și stufos în tratarea căruia au trebuit să țină în permanență cont de ce anume făcea unitatea sistemului mondial comunist și să sublinieze ceea ce deosebea diferitele elemente - în particular deosebirea dintre partidele-stat și cele care au ajuns să pună mâna pe putere. Dacă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Mă întreb dacă s-a scris vreun tratat despre viziunea administrației valahe în opera lui I.L. Caragiale, corozivul tip născut pe aici, prin Haimanale. Codruț 20 ianuarie, 2006 Îți scriu la lumina unei lumânări, atent să nu-mi pârlesc sprâncenele stufoase de cuman (un reflex pe care îl credeam pierdut, o dată cu 1989). Ei bine, nu, din cauza unei pene de curent pot beneficia, iarăși, de acest deliciu existențial. Astăzi a trebuit să înfrunt sistemul spitalelor românești. Nu știu dacă ai văzut filmul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
autorul e nevoit să recunoască că are în față o sarcină foarte dificilă. Mult mai ușor e să înfățișezi caracterele de mare calibru: n-ai decât să împrăștii din gros culorile pe pânză, să zugrăvești ochii negri și arzători, sprâncenele stufoase, fruntea brăzdată de zbârcituri, pelerina neagră sau purpurie ca focul, aruncată peste umăr, și portretu-i gata; dar toți acești oameni, de care-i plină lumea, care la prima vedere seamănă foarte bine unii cu alții, însă, după ce insiști cu privirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
mai mult cu cât acest tip de asocieri se pot fixa eronat. Lui Angelo Mitchievici îi reușește un tablou critic unitar, ferit de viciul curent al unei abordări academice standard, în care vocea autorului prim se poate pierde în rețeaua stufoasă (și cel mai adesea sufocantă) a trimiterilor la bibliografia deja "clasică". Coerența perspectivei se păstrează cu atât mai mult cu cât acest periplu se realizează fără a ignora partea obscură, întunecată a interbelicului, marcată de mutații ideologice și deviații naționalist-antisemite
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
când am zărit cuplul prezidențial În situație ordinară: momentul când fostul dictator coboară, incomod, din tanchetă, și-și Îndreaptă ca un țăran căciula, de exemplu! În nici una dintre aparițiile sale ultra-numeroase și obsedante - dar În nici o imagerie din lunga și stufoasa putere comunistă În atâtea țări europene, asiatice și sud-americane! - nu ar fi fost vizibilă o asemenea clipă de gestică simplă, umană, a uneia dintre acele Figuri ce trebuia să impresioneze și să intimideze, până În cele mai ascunse fibre ale subconștientului
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și, am spune, hermeneutic, având drept punct de sosire tot forma, dar o formă care tinde a fi arhi-forma, acea hiperliteralitate despre care vorbea Sollers la Dante" ultimul concept fiind cu totul nepotrivit și superfluu). Remarcabile în această carte foarte stufoasă, în care observații cu totul pătrunzătoare alternează cu efuziuni excentrice sau inocente, de dragul adiționării de "patenturi" eminesciene, cu riscul devierii de la examenul critic remarcabile, așadar, ni s-au părut capitolele consacrate esteticii oglinzii, labirintului de oglinzi și dialecticii Hypnos-Thanatos. Aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
formal. Primejdia pândește, deci, și pe Theodor Codreanu, al cărui nivel metodologic, înalt, valorează mai mult pentru noi, decât rezultatele la care ajunge, totdeauna perfectibile. Ne-a plăcut deci să descoperim și să extragem, pas cu pas, dintr-o carte stufoasă, plină de citate și referințe (nu totdeauna, din păcate, de prima mână), ideile fundamentale cu adevărat fecunde. Dacă opera lui Eminescu are la bază un "arhetip gnoseologic" (p. 54) și un "model cosmologic" (p. 58), iar geniul său tinde să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
însușirea limbajului critic", cât și prin "stăpânirea conceptelor-cheie", totul dublat de remarcabilele sale "însușiri analitico-sintetice". Ei bine, această imagine a criticului, eminescologului și eseistului de excepție care este Th. Codreanu s-a prefigurat, aproape cu exactitate, în acei ani de stufoasă existență care fac obiectul cugetărilor din primele două volume ale lucrării în discuție. Căci substanța Numerelor în labirint este alcătuită de judecata, la rece, a unei întregi problematici a vremii și-a tuturor vremurilor: rostul individului pe pământ, sensul existenței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
despre trecut și pe măsură ce își șlefuiește optica teoretică prin prisma căreia interpretează datele brute ale trecutului. * Aparatul bibliografic este structurat în oglindă cu aparatul conceptual utilizat în corpul teoretic al lucrării. Pentru a maximiza claritatea și a ușura navigarea prin stufosul aparat bibliografic, lucrările menționate au fost împărțite în două mari categorii: a) avangarda reflecției social politice și istorice românești, secțiune în care sunt grupate operele care au pus în circulației idei novatoare în cultura română; b) ariergarda consensului societal, reprezentat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
peisajul era splendid și parcă pustiu ca Sahara. La cele trei decenii și jumătate pe care le parcursesem deja, eram neînfricat, plin de energie și nu mă dădeam în lături de la aventură. Chiar și o foșcoteală într-un boschet mai stufos nu-mi oprea inima. Mă făcea doar să strîng mai tare măciulia ciomagului din dotare. Asta dacă foșcoteala era sigur numai o părere. Dacă însă foșcoteala era reală, dacă nu era nici un dubiu că acolo era o lighioană, atunci pulsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mănăstirea Proboda. Nedumerită, m-am dus și am ciocănit toți pereții bisericii în căutarea lemnului, dar nu găseam decât cărămidă zgrunțuroasă. Bătrânul preot mi-a explicat apoi că biserica a fost reconstruită în 1880, pufnind de râs pe sub barba sa stufoasă. După care mi-a luat mânuță și m-a dus în fața unei icoane vechi, pictată în ulei, cu Maica Domnului. Analizând-o cum știu eu mai bine, am găsit o mâzgălitură pe spatele acesteia. Nici pe aceea n-o înțelegeam
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
întors având posibilitatea să ne delectăm privirile, să ne satisfacem curiozitățile, să dăm frâu liber gândurilor. Ne-a încântat splendoarea leandrilor în floare care străjuiau șoseaua. Uite, ce frumoși sunt!exclamă Janeta oprindu-se din mers. Cât de înalți și stufoși! Cum de rezistă iarna? Aici este altă climă decât la noi. Am admirat palmierii de pe margini și grădinile oamenilor și un soi de flori agățătoare care pe la noi nu cresc. Am văzut cum arată măslinul, arborele chivi. Erau și flori
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
acces, așa cum s-ar fi cuvenit. Nici prea întinsă nu este, era de părere Janeta. Probabil pentru cadrul natural este considerată astfel. După cum observ, mi-am exprimat părerea, pădurea se întinde pînă către nisipul mării. Speciile de brazi cu ramuri stufoase și cu frunze unduitoare,nu ca acele de brad cum sunt la brazii care cresc pe la noi fac o ambianță plăcută alături de apa mării verzuie la mal, mai verde după aceea, urmând toate nuanțele de verde mai închis, tot mai
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
se oglindea într-un lac mare și limpede, ca seninul cerului. În fundul lui se vedea sclipind, de limpede ce era, un nisip de aur; iar în mijlocul lui, pe o insulă de smarand, încunjurat de un crâng de arbori verzi și stufoși, se ridica un mândru palat 193... De-aici înainte funcția de oglindă a lacului o preiau zidurile castelului, construite dintr-o marmură lucie și albă, atât de lucie, încât în ziduri se răsfrângea ca-ntr-o oglindă de argint: dumbravă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și rece ca cugetarea unui filozof. Iar asupra frunței se zburlea cu o genialitate sălbatecă părul său negru-strălucit, ce cădea pe niște umeri compacți și bine făcuți. Ochii săi mari, caprii, ardeau ca un foc negru sub niște mari sprâncene stufoase și îmbinate, iar buzele strâns lipite, vinete, erau de-o asprime rară. Ai fi crezut că e un poet ateu, unul din acei îngeri căzuți, un Satan, nu cum și-l închipuiesc pictorii: zbârcit, hidos, urâcios, ci un Satan frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din urmă n-are să mă ajungă! Ba, încă, întrezăream încă o putință de salvare, acum în ultima clipă: în direcția pe care mă aflam și alergam spre casă era un cacadâr bătrân, înalt de vreo 9-10 metri. Un copăcel rotund, stufos și strașnic de țepos. Un uriaș arici vegetal. Nu știu dacă cineva încercase cândva să se cațere într-un cacadâr. Eu însă eram decis s-o fac! Fiindcă nu voiam să-i fac pe plac lupului! Nu! Cu orice preț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]