1,313 matches
-
popoarelor cărora le aparținea prin naștere. Dar a fi evreu și român era în lumea din vest ca și cum ai avea ciumă și holeră în același timp - erai clasat jos și nu puteai fi considerat decât ca o ființă care produce stupoare și în cel mai bun caz milă. Dar viața veche și limba lui Zaharel se sfârșiseră, acuma trebuia să-și facă familiare niște cuvinte noi care uneori i se păreau minunate și alteori ridicole. Remarcase că erau două feluri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
dansatorii locali, se frecventa biblioteca zilnic. Și era frumos. Foarte frumos. De la revoluție Încoace totul e mort, pustiu. Și vara asta am văzut că se renovează clădirea. M-am bucurat, crezând că este vorba de revigorare culturală, ca să aflu cu stupoare că s-a vândut unui particular care are de gând să facă un en-gros, deci comerț. De la cultură la comerț este un pas uriaș și nu În sus, În nici un caz. Nu știu a cui proprietate era clădirea, dar primăria
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
așa de stupidă ca mecanism, că textul meu de încuviințare a fenomenului devine atac virulent. În ziua cu pricina, mă prezint la antroposofi acasă și citesc glacial textul meu, care era probabil caraghios de stângaci, dar dârz instalat împotriva lor. Stupoare, plec de acolo ușurat, răvășit, dar și cu sentimentul că am scăpat de o povară. Peste puțină vreme, în pauza concertului, în holul filarmonicii, mi se șoptește discret înștiințarea care conținea, amenințător, și o condamnare în absolut: „Marele Maestru a
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ștergeam, deranjat, cu batista ; mi-am amintit în fugă ce ne distra un asemenea incident când eram copii și credeam că de aici ni se va trage norocul. Imediat am fost apucat de un acces înfiorător de tuse și, spre stupoarea și rușinea mea, m-am surprins regretând că m-a apucat aici, singur, și nu sub ochii ei, la dejun, la cină... Deci chiar suferind, dezgustat cât se poate de ea, încă aș mai fi ținut să o șantajez cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
isteț În propoziție. Schimbările demografice În rîndul populației pensionabile explică faptul că... — Ba nu-i adevărat ! spun impacientă. E din cauză că... fiindcă.. O, Doamne, o să mă omoare bunicul dacă aude. E din cauză că... nu le scot dinții falși. Urmează o pauză de stupoare. Apoi Paul Își dă capul pe spate și Începe să se zguduie de rîs. — Dinții falși, zice, ștergîndu-se la ochi. Ești genială, Emma. Auzi, dinții falși ! Pufnește iar În rîs și eu mă uit la el, simțind că mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
francez?") Există o superioritate prostească pe care ți-o dă limita proprie și care face ca evaluarea oricărei alte limite să se miște între condescendență și adversitate. Disprețul nemărturisit al contemporanilor față de oamenii altor vremi ("sărmanii oameni din Evul Mediu!"), stupoarea în fața altor zei, contrarierea pe care o provoacă în noi obiceiurile altei nații, perplexitatea în fața cuvintelor altei limbi, exaltarea în fața peisajului autohton - vin toate din identificarea spontană cu sistemul meu de limite. Pentru că acest sistem captează tot ce e particular
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lua măsura timpului trecut: trebuie să te întorci întotdeauna într-un loc în care ai mai fost și care a rămas neschimbat pentru a putea să îți masori schimbarea ta. Aceste confruntări periodice cu propriul tău trecut te umplu de stupoare la adresa esenței timpului și te aruncă într-o disperare blândă. Iată-mă, deci, șase ani mai târziu urcând aceleași trepte de lemn masiv pentru a ajunge la cel de al treilea nivel al vilei din Ladenburgerstrasse 93 și reamintindu-mi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
călătorim, este neîndoielnic că e vorba de o călătorie, de pătrunderea în cel mai exotic ținut al lumii, de acel "altceva" absolut pe care îl aduce cu sine filozofia și care îi dă celui căruia i se revelează mai întîi stupoarea că ceilalți pot trăi ignorând existența acestui peisaj, iar apoi trufia apartenenței la cercul minuscul al celor care au ajuns să contemple în felul acesta "esența lumii". Este interesant că atunci când ne dedăm, zilnic, acestui exercițiu de contemplare, când în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sânt scrise în cel mai crâncen "cod heideg-gerian"), în vreme ce amorul dă rău într-un discurs filozofic și trebuie, în consecință, ignorat. Dar de ce? 7 noiembrie Am instituit un cod de manifestare pentru soluții deosebite găsite în timp ce revizuim textul. Uimirea și stupoarea încîntată în fața unei soluții inspirate sânt marcate de o lovitură cu palma peste frunte și lăsarea pe speteaza scaunului, paralel cu scoaterea lentă a ochelarilor, pentru a-l fixa pe celălalt și a citi pe fața lui admirația în fața geniului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
implicat direct și în jurul căruia pasiunile intelectualilor s-au dezlănțuit, pentru a afla, opt ani mai târziu, prin ce infern trecuseră populațiile învecinate cu noi. În țările Europei isprăvile lui Miloșevici și ale generalilor lui îi umpleau pe oameni de stupoare, în vreme ce noi brodam pe tema ortodoxiei care ne înfrățea cu ei. Această plasare placidă în mijlocul lumii, în care dezinteresul pentru problemele altora se însoțește cu indignarea uimită că alții nu frisonează la problemele noastre, că nu "vin", nu ne "dau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lui Dylan apropiindu-se, și-a dat seama că decizia era deja luată. Dintr-odată, nu mai era atât de sigură că este pregătită. Ușa dormitorului se deschisese și, deși știa că este Dylan, prezența lui a șocat-o până la stupoare. Fața lui. Expresia de pe chipul lui era mult mai gravă decât își imaginase ea că ar fi. Aproape că era surprinsă de cantitatea de durere pe care o vedea. Iar când a început să vorbească, nu părea a fi vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a împins-o, de parcă era o jucărie cu cheiță, în direcția sufrageriei. —Hai, du-te. Jack stătea pe canapeaua ei albastră, cu mâinile atârnate între genunchi. Era cea mai ciudată imagine. Deprimată cum era, acel gând a lovit-o cu stupoare. El aparținea lumii profesionale, dar, totuși, iată-l aici, făcând ca apartamentul ei să pară chiar mai mic decât era. Costumul închis la culoare, părul răvășit și cravata strâmbă îl făceau să pară un om împovărat de griji și absent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
nu erau Încă Încorporate În Uniune). Tata afirma că toată politica belgiană, atît externă, cît și internă, era dictată de Statele Unite. Hrana era mai abundentă și mai variată decît În Provența, iar biscuiții aveau nume americane. Pe stradă, treceam de la stupoare la stupefacție În fața permanentei defilări de mașini americane care nu semănau cu nimic din ce văzusem eu pînă atunci, mașini Cadillac, Buick, Chevrolet, Oldsmobile, cîte vrei și cîte nu vrei. De asemenea, nu-mi venea a crede ochilor văzînd că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cu batista și care sîngera vara. Nu mă decalotasem niciodată singur. La unsprezece ani era oare un cusur? Am plecat de la acel medic plin de ranchiună. Am vorbit despre acest lucru iarna trecută cu soră-mea Madeleine. Spre marea mea stupoare, Încă Își amintea că mă Întorsesem acasă foarte palid și că o luasem deoparte ca să-i spun că un doctor Îmi Întorsese sexul pe dos ca pe o mănușă. Este sigură, Îi spusesem chiar așa, “l-a Întors pe dos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
licență de transport. Atunci când vine vorba de viața copiilor noștri, îngroziți de accidentele ce au loc zilnic pe șoselele Iadului, ne întrebăm cu strângere de inimă: „Cine sunt oamenii care se urcă la volanul microbuzelor destinate transportului copiilor ?” Constat cu stupoare că planul de măsuri pentru începerea anului școlar este doar pe hârtie. Așteptările părinților și ale cadrelor didactice par să nu se fi intersectat cu agenda ministerială în ceea ce privește începerea anului școlar. Problemele curente cu care se confruntă școala românească astăzi
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
în subordinea Consiliului Județean Suceava. Declarațiile recente ale președintei Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), doamna Corina Martin, referitoare la numărul turiștilor prezenți în Bucovina cu ocazia Sărbătorilor Pascale și a desfășurării Programului Național Paște în Bucovina au stârnit stupoare în rândul multor cetățeni ai Sucevei, al căror purtător de cuvânt sunt, în calitatea mea de deputat în Colegiul nr. 1 Suceava. Faptul că doamna președinte Corina Martin declară cu nonșalanță că Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) nu are
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
sarcasmele ei caustice o ființă neobișnuită și surprinzătoare, care i-a spus de-a dreptul că niciodată, în inima ei, n-a avut altceva pentru el decât dispreț profund, dispreț până la greață, care a survenit imediat după întâia clipă de stupoare. Această nouă femeie i-a declarat că i-ar fi absolut indiferent dacă el s-ar căsători chiar acum, cu oricine, dar că a venit să nu permită această căsătorie, să n-o permită din răutate, doar pentru că așa are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a observat tulburarea, pe care nu o înțelege. Nu știe cum să și-o explice. Se hotărăște să acuze în continuare: — Scrie pagini amoroase... Față de nepoții mei? dă să se încrunte cezarul. Își ia seama și abordează un aer de stupoare candidă: — Da’ nu-i o crimă! Zâmbește cu o falsă bunăvoință. — Și în nici un caz nu-i magie! Trio Fulcinius se dă de ceasul morții. Chiar că nu mai știe cum să întoarcă situația în favoarea sa. Pe neașteptate, îi vine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Ascultător, Scribonius Libo se dă jos și se apropie de patul lui. Asinius Gallus îi face loc lângă el. Se apleacă și începe să-i șoptească încet la ureche. Rând pe rând, fața lui Libo trădează sentimente variate. Mai întâi stupoare. Se încruntă, cască ochii mari, neîncrezători. Pe nesimțite, trăsăturile i se destind și un surâs de beatitudine îi înflorește pe buze. Splendid! exclamă entuziasmat. Asinius Gallus îl bate mulțumit pe umăr: — Ți-am zis că nu te las! Îl reține
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Vittelius murmură: — Tu ai ceva de discutat cu... I-l indică din bărbie pe călăreț. — Iar ăsta? se plânge Rufus. Își proptește picioarele rășchirate în fața germanului: — Ce ai, măi omule, cu mine? Vittelius îi șoptește precipitat: — Din momentul ăsta... Spre stupoarea lui Rufus, îl podidește plânsul. Înghite de câ teva ori în sec și reia cu vocea sugrumată de emoție: — Te dezleg de jurământul pe care mi l-ai făcut... Evreul încremenește, impresionat nu de vorbe, ci de aerul grav al
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se risipi. Pielea de desubt era rozalie, grăsuță și uluitor de netedă. Kay șterse mai mult, apoi duse mîna la maxilarul lui Helen și-l luă În palmă... nedorind să-i dea drumul, de fapt; o privea cu o anumită stupoare, nevenindu-i să creadă cum ceva atît de proaspăt și neatins putea ieși din haosul atotstăpînitor. Mulțumiri Mulțumiri lui Lennie Goodings și celor de la Little, Brown Book Group, M.B., lui Julie Grau și celor de la Penguin Group, lui Judith Murray
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ne vom căsători peste o lună. M-aș fi așteptat să fi extrem de fericit. În punctul ăsta, sînt pe cale să fac o criză de isterie, Însă Dan, dîndu-și clar seama de greșeala comisă, Își revine În sfîrșit din starea de stupoare. Încearcă să mă ia În brațe, Într-un gest de Împăcare (da, sînt rigidă și nu-i răspund la fel - voi n-ați fi?) și mă sărută părintește pe creștet. Îmi pare rău, draga mea, spune el. SÎnt doar foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și orice, că nu ne judecăm una pe alta, ci ne acceptăm așa cum sîntem. Mă consider extrem de norocoasă că am găsit asemenea prietene În acestă etapă din viața mea. Dar, În ciuda sprijinului pe care ni-l acordăm, am descoperit cu stupoare că domeniul În care femeile nu se ajută deloc este acela al creșterii copiilor. Asta dacă nu cumva găsești persoane care aprobă din toată inima filosofia ta, oricare ar fi aceasta. Poate că pe mine și pe Trish ne unește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ca ei să i se ia un interviu la Shamballa, HQ, muntele secret al Frăției. Libertatea politică pentru India înseamnă eliberarea spirituală a întregii omeniri. Vă rugăm lăsați mărunțișul pe care-l aveți, în cutiuța de acolo. Bobby descoperă cu stupoare că deși sunt atât de preocupați de evoluția minții și a spiritului, teosofii au destul timp și pentru trup. La o întrunire, într-o după-amiază, în timp ce unii își beau ceaiul, formidabila doamnă Croft (soția inspectorului adjunct al Lucrărilor) îl atrage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe cei mai duri critici de la academia Bradshaw. Din nefericire, anii de băutură și-au pus amprenta pe sănătatea domnului Bridgeman și după un an de la eliberarea de sub oblăduirea Surorilor, acesta a murit. La citirea testamentului s-a descoperit cu stupoare că-și lăsase jumătate din avere maicii Agnes și restul (o sumă surprinzătoare) fiului său, cu condiția să fie administrată de avocatul familiei Bridgeman din Londra, un oarecare domn Spavin. — Și așa se face că am ajuns aici, zice Jonathan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]