3,238 matches
-
adevăruri care dor, a dori să-ți lași tot mai mult sufletul animat de elanuri care ard Înseamnă de fapt să-ți iei În serios existența, să iei În serios atitudinea față de viață. Μ Prin iubire depășim conflictele legate de subiectivitatea noastră egoistă. Μ Stilul de viață interioară al unora este curiozitatea de a Înțelege un fapt de viață până În ultimele lui rădăcini și consecințe, iar al altora, oroarea față de Întrebări, În fapt față de conștiință. Μ Oamenii se Întâlnesc, conversează, râd
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
intuițiile artistice/estetice depășesc logicul, raționalul; sunt, uneori, antilogice). Μ Ca să apreciezi un lucru, fapt, eveniment etc. Într-un mod obiectiv, trebuie să-l percepi dezinteresat, distanțat, lucru extrem de greu de realizat, deoarece nu există raționalizare În sine, detașată de subiectivitatea conștiinței celui care apreciază (poate doar niște „intuiții iraționale” ar putea Îndeplini cerințele unei cunoașteri imparțiale, nealterate, adică ale unei cunoașteri În sine). Μ „N-am venit să aduc pace pe pământ, ci sabie...” (Iisus). Cuvintele acestea pot să trezească
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sine, deoarece știi că nu poți să ți-l explici altfel decât prin contribuția unui fond psihic Înzestrat cu intuiție, fler, rafinament al observației sau flexibilitate În prelucrarea informațiilor și În realizarea asociațiilor de idei. Μ Un aspect interesant al subiectivității declarației martorului, Într-un proces judiciar, constă În faptul că Îi este greu atât judecătorului, cât și martorului Însuși să distingă clar Între ceea ce acesta din urmă a văzut sau auzit cu adevărat În Împrejurarea respectivă și ceea ce el a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
stăpânire sigură a bibliografiei românești și universale, valorificată elegant. Contribuțiile eseistei se remarcă prin deschidere către interdisciplinaritate, mobilizând, selectiv, arsenalul teoriei și istoriei artei, al filosofiei și esteticii (în măsura în care discursul ei teoretic și hermeneutic are în vedere vizualul, tactilul, percepția, subiectivitatea, imaginile și nu neapărat textul în dimensiunea lui narativă sau îngust lingvistică). Sunt citați și „exploatați” inteligent autori ca H. Wölfflin, W. Worringer, G.-R. Hocke, Matila C. Ghyka, Eugenio d’Ors, Henri Focillon, Edgar Papu, Al. Ciorănescu și mulți
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
participativă (aceasta este metoda de lucru prin care cercetătorul se face acceptat În grupul studiat, stabilește un climat de Încredere cu acesta, dar evită să se identifice cu grupul - P. Massé). Este un mijloc de lucru care implică o oarecare subiectivitate din partea observatorului, dar care are avantajul obținerii unor mărturii „sincere” din partea subiecților. De asemenea, pentru a extinde analiza la Întregul rural românesc a fost utilizat un sondaj de opinie reprezentativ pentru populația României, pentru populația rurală și pentru populația județelor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deși refuză „amprenta partizanatului politic sau a comentariului bazat În special pe opinii și judecăți de valoare” și ține să aibă ca fundament „judecăți empirice, factuale, teoria politică și comparativismul politic” („Prefață”, p. 11), stă În mod clar sub semnul subiectivității autorilor, ceea ce nu e neapărat un factor malign. În articolul „O istorie cu miză a Convenției Democratice” din Observator cultural (nr. 171), Gabriel Andreescu observă cu acuratețe: „[cartea] este departe de a juca rolul unui demers pur analitic. Notarea disciplinată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Rio de Janeiro, o Moscova sau o Calcutta. Numai timpul și munca a milioane de locuitori pot transforma un oraș inconsistent Într-unul solid. Marele defect al unui oraș planificat este nu doar acela că nu respectă scopurile independente și subiectivitatea celor care Îl locuiesc, ci că nu reușește să țină seama de arbitrarul interacțiunii Între oameni și de rezultatele acesteia. Jacobs privește cu un fel de respect avizat noile forme de ordine socială ce apar În multe cartiere urbane și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
p. 126. Harvey Îi consideră pe Lenin, Ford, Le Corbusier, Ebenenezer Howard și Robert Moses moderniști. Desigur, În realitate nu există nici o soluție eficientă din punct de vedere rațional la nici o problemă de acest gen care nu ține cont de subiectivitatea umană. Viabilitatea unui proiect de producție eficient depinde de reacția pozitivă a forței de muncă. Lucrătorii din industria automobilelor din Lordsville, Ohio, care detestau munca la banda rulantă, au reacționat muncind atât de superficial, Încât să devină ineficienți. Lenin, State
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
De altfel, sufletul iudaic a dovedit în mod repetat „impudoare” expresivă, valorizantă și capabilă să sintetizeze epoci din perspectiva unui personaj confruntat cu sine. Scrisul lui M. Blecher, al lui Mihail Sebastian, al lui Radu Cosașu reprezintă doar câteva dintre „subiectivitățile” producătoare de panorame obiective și incitante, cărora le pot fi alăturate confesiunile lui I., „fișe de caz”, cum le numește el însuși, ale unui loc și ale unui timp. Personalitatea cărturarului I. impune contemporanilor, care, omagiindu-l, recunosc în pariul
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
narativă, sub cuvânt că funcția ei este îndeplinită cu mai multă eficacitate de reportaj, avangardiștii de orientare constructivisto-integralistă exaltă în schimb poezia, pronunțându-se pentru „poezia agresivă”. Asemenea artelor plastice, menționează Ilarie Voronca, poezia se dezbară, prin constructivism, de orice subiectivitate, încetează a fi o „expresie de suflet”, devenind o „existență materială”. Poemul țipă, vibrează, dizolvă, cristalizează, umbrește și calmează. El nu transmite emoție, ci „senzație crudă”, „sângerândă”, „zvârcolindu-se șopârlă în tăiere”. Respingând „gramatica”, mod al convenției, poetul de avangardă
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
sistemul observat este de natură nonspeculativă, conduce la contopire. Soluția trebuie să introducă În ecuație ficționalizarea, cu mecanismele ei specifice, deoarece ea oferă tocmai modul de a „crede fără credulitate” În universul textului și, În același timp, de a implica subiectivitatea auctorială și pe cea critică Într-o interacțiune nonierarhizată. Criticul În hipertext Contemplând șansele teoriei critice În epoca hipertextului, George P. Landow susține cauza videologiei, utilizând inclusiv argumentul Înlesnirii, prin lectura hipertextuală, a participării observatorului la universul observat. Un experiment
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
selectarea unui anumit registru imaginal, respectiv a unei serii de omologii istorice. Practica omologiei presupune crearea textului istoric ca text ficțional În care metaforele au rolul de a limita și coagula invenția narativă, pentru a o face capabilă să afirme subiectivitatea observatoare, cu sentimentul ei cosmologic. Textul istoric astfel rezultat ipostaziază „ficțiuni utile” (În formula lui Nietzsche, care vedea „trecutul În pericol de deformare, de reinterpretare În conformitate cu criterii estetice, fiind astfel adus În apropierea ficțiunii”) sau În „ficțiuni necesare” (la noii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
primește pe tine În interior. Sanda Cordoș: Cred că faceți o tipologie exclusivistă, după care critica adevărată este numai cea opozițională, Împotriva a ceva. Dar poate exista și o specie de critici care Își asumă o poziție secundară, a cărei subiectivitate nu e atât de nărăvașă, de convulsivă nici cu ea, nici cu restul Încât să se dorească un fel de suveran al textului, și care, dimpotrivă, se așază prin natura ei Într-un raport secundar (de vasalitate, dacă vreți) cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ea se desfășoară dubla mișcare a tensiunii spirituale, care Își găsește calea spre exterior printre buze și se reîntoarce la ureche sub forma a ceea ce a produs. Reprezentarea se vede astfel transpusă În obiectivitate fără a fi, prin aceasta, sustrasă subiectivității. O astfel de operație este privilegiul exclusiv al limbii; și fără această transpunere neîncetată care, manifestă În rostire sau chiar implicită, efectuează trecerea de la subiectivitate la obiectivitate cu reîntoarcere la subiect, e imposibil să dăm socoteală de formarea conceptului și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a produs. Reprezentarea se vede astfel transpusă În obiectivitate fără a fi, prin aceasta, sustrasă subiectivității. O astfel de operație este privilegiul exclusiv al limbii; și fără această transpunere neîncetată care, manifestă În rostire sau chiar implicită, efectuează trecerea de la subiectivitate la obiectivitate cu reîntoarcere la subiect, e imposibil să dăm socoteală de formarea conceptului și, În general, de orice gândire veritabilă. Chiar independent de comunicarea interumană, limba constituie o condiție necesară, ce guvernează gândirea individului singular la nivelul existenței sale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În mediul social; iar omul nu se Înțelege pe sine Însuși decât după ce a verificat În contact cu ceilalți inteligibilitatea cuvintelor sale. Căci obiectivitatea e Întărită prin faptul că alte buze reproduc termenul pe care eu l-am format; iar subiectivitatea nu pierde prin aceasta nimic; omul nu Încetează să simtă faptul că e identic În natură cu omul; subiectivitatea e ea Însăși Întărită, fiindcă reprezentarea, odată transformată În limbaj, Încetează să fie proprietatea exclusivă a unui singur subiect. Deschizându-se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
inteligibilitatea cuvintelor sale. Căci obiectivitatea e Întărită prin faptul că alte buze reproduc termenul pe care eu l-am format; iar subiectivitatea nu pierde prin aceasta nimic; omul nu Încetează să simtă faptul că e identic În natură cu omul; subiectivitatea e ea Însăși Întărită, fiindcă reprezentarea, odată transformată În limbaj, Încetează să fie proprietatea exclusivă a unui singur subiect. Deschizându-se medierii prin alteritate, subiectivitatea se leagă indisolubil de datul comun al speciei umane față de care fiecare individ reprezintă o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceasta nimic; omul nu Încetează să simtă faptul că e identic În natură cu omul; subiectivitatea e ea Însăși Întărită, fiindcă reprezentarea, odată transformată În limbaj, Încetează să fie proprietatea exclusivă a unui singur subiect. Deschizându-se medierii prin alteritate, subiectivitatea se leagă indisolubil de datul comun al speciei umane față de care fiecare individ reprezintă o variație, dar În așa fel Încât ea poartă În sine Însăși dorința de a se Împlini În relația socială cu ceilalți. Acest fragment de o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
instrumentul unei ludici, al divertismentului). Or, spune Humboldt, este evident că funcția cu adevărat originantă a imaginației (care de-abia acum Își merită atributul de productivă) este aceea de a realiza ceva nou, și anume un obiect individual impregnat de subiectivitatea autorului. Ei bine, această acțiune a imaginației nu mai este comensurabilă cu realul, pentru simplul motiv că ea nu ține de ordinul mimeticului, ci este, dimpotrivă, instituire În sensul puternic al cuvântului. Ca urmare, nu contează, pur și simplu, dacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dialecticii, a iluziei transcendentale. Dimpotrivă, pentru Humboldt, numai desfășurarea actuală a imaginației productive este cea care contează. Mai exact (și Îmi rog cititorul probabil obosit de această fastidioasă discuție să fie atent acum, căci urmează partea realmente importantă): pentru Kant, subiectivitatea reală, empirică (cea căreia noi Îi spunem În mod naiv eu), este importantă doar În măsura În care ea reprezintă, În act, matricea apriorică ce procesează/„vede” fenomenele. Răsturnarea subiectivă kantiană nu ne aduce așadar În prezența unui subiect care este el În măsura În care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mod al percepției subiective a obiectelor trece cu necesitate În constituirea și folosirea limbii. De fapt, cuvântul se naște din această percepție și nu este o copie a obiectului În sine, ci a imaginii acestuia născută În sufletul nostru. Cum subiectivitatea este inevitabil amestecată În orice percepție obiectivă, se poate considera, independent de limbă, că orice individualitate umană este ca un punct de vedere propriu În ceea ce privește viziunea despre lume. Dar ea devine și mai mult prin limbă, căci la rândul său
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
felul În care ea este primită În subiect și efectul pe care Îl produce cuvântul ca sunet lingvistic. Acest efect produs de cuvânt este cu necesitate dominat În fiecare limbă de o analogie constantă; și cum, În fiecare națiune, o subiectivitate omogenă Își exercită acțiunea sa asupra limbii, În fiecare limbă există o viziune particulară asupra lumii 1. Pentru cititorul de-acum bine familiarizat cu răsturnarea kantiană (ba chiar cu fenomenologia), textul citat nu mai poate ridica - asta cel puțin până la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trăiesc Într-o lume de lucruri În sine, ne sugerase deja Kant, ci Într-o lume antropocentrică În sens tare. La acest gând, Humboldt avea să-l adauge pe următorul: eu nu trăiesc nici În contact imediat cu ceilalți ca subiectivitate omogenă și inertă - nu cu ei am eu de-a face În primul rând. Dacă ar fi așa, autenticitatea ar Însemna realmente să mă desprind, să fiu revoltat etc. Însă de fapt toată autenticitatea mea se măsoară În onestitatea cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asupra unității pe care timpul și spațiul le asigură vieții, În calitatea lor de dimensiuni esențiale ale existenței. Colorarea intensă are loc prin invocarea memoriei, care trimite la timpi dilatați și timpi condensați, de fiecare dată altminteri, În funcție de filtrul unei subiectivități sau ai alteia, dar și la o Înlocuire a măsurătorilor precise din fizică, prin reflectarea temporală specific umană pe care o presupune chiar și memoria colectivă, un produs al intersubiectivității sociale, deci unul În care reflexele prea intens subiective sunt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu el. Dar tocmai această circumstanță permite viziunii despre trecut să se construiască, lacunar și selectiv, din aproape În aproape sau prin salturi nu lipsite de semnificație, devenind substitutul prin excelență al acestuia. Pe scurt, reflectarea este rezultatul prelucrării unor subiectivități diverse. Este exact ce spune și R. Gildea atunci când observă că nu există o memorie colectivă..., ci memorii colective paralele și competiționale, elaborate de comunități ce au trăit și utilizat trecutul În moduri diferite 2. Or, această gestionare plurală și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]