1,107 matches
-
săgeți. O studentă se așezase chiar în fața mea. Pînă atunci nici măcar nu știusem că există, cînd, în suflul unei clipite, sufletul mi s-a umplut de chipul fetei. O izolai de roiul celorlalte și, pe măsură ce umbra din privirea ei mă subjuga, mă scufundam în neant. Îmi stăpînii cu greu pornirea de a-i atinge părul înfoiat. Simțind fluidul, pleoapele tinerei începură să se zbată. Întoarse fața. Sfioasă, obrajii i se împurpurară iar în ochi îi clipiră scîntei. Mă privea uimită. Schimbul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
-sa i le aranjase forțat în sanatoriul de la Măgura. Apoi, dacă Leo ar fi fost un sadic patentat, s-ar mai fi căsătorit cu Sabina doar pentru a-i conferi statutul de femeie măritată? Și asta la momentul când era subjugat fără drept de apel de tinerețea iresponsabilă a Adelinei, de entuziasmele ei împrăștiate de la poezie, până la croitorie și ritualuri exorciste? Nu, nu, pur și simplu cineva băga strâmbe. Cu ce scop, numai Dumnezeu știa. Chestia era că nu mai puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
lungul pereților lipiți cu pământ și cu atât mai puțin șoferul de ambulanță care sforăia sub șopronul de la intrare, nici unul dintre aceștia nu a avut puterea să Întrebe cum e țuica sau să se ridice s-o guste. Erau cu toții subjugați de povestitor. Când el vorbise de sete și răscolise jarul, tuturor li se uscaseră buzele, când amintise de furtuna salvatoare și se ridicase de pe scăunel, lovise cu piciorul un vas de tablă cu care se scotea de obicei cenușa, crezuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și Începe zgomotul specific al recreației. Traversez terenul de fotbal (ce a mai rămas din el), o minge deja Își face apariția, iar din spărturi de cărămizi și căciuli se fac porțile. Aprinzându-mi țigara mă apropii de micul grup subjugat de oratorul ce stă pe ciuci. Și-a reluat Între timp mișcările sugestive ale mâinilor lui butucănoase, desene prin aer și pe pământ, continuă să povestească. Procedeele prin care se trece de la imaginea povestitorului la aducerea pe ecran a timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ierarhice, sfîrșitul a fost la Canal, unde am fost trimis «pe cale administrativă», adică ocolind justiția, să execut doi ani de detenție. Dumneata știi... Oricărei dictaturi i-e teamă de justiție. - «Vă Înșelați, vorbii, va veni o vreme În care vor subjuga și justiția, fără să Înțeleg nici azi de ce a fost nevoie de așa ceva, iar judecătorii, bieți oameni trecători și ei, fără să aibă măcar posibilitatea să se spele pe mîini În fața mulțimii, asemeni lui Pilat din Pont. Nu e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
a intrat „În gura leului”. A avut un moment de oprire a respirației și palpit de inimă. A răsuflat adânc de câteva ori și deodată i s-a părut că a pășit pe alt tărâm... „Uite cum poate să te subjuge o anumită stare emoțională! Te face să te rupi de realitate, plutind doar Într-o lume iluzorie, unde nimic nu pare stabil. Totul va curge după Întrebările care se vor pune și răspunsurile care se vor da”... Profesorul i-a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
genele în ceașca albastră de Sèvres, asortată cu ochii. Madeline rîdea gîlgîit și mă săruta cu buzele ei în cupă. Poate din pricina asta, în primul meu roman, Poveste din cartierul de sud-est, eroina e o adolescentă întîrziată, pe care o subjugă farmecul discret al detaliului. Viața o vede ca prin geam. Nimic despre patimă, nimic despre sex. "Îmbrățișare activă", cum îl numea Noica, aluziv. Și veneau verile, cînd intram în lumea cealaltă, a părinților de la Iași. Zilele înaintau monoton. Buna-dispoziție forțată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
șansă. Și uite-l: s-a înălțat strîmb, cu grilajul demisolului intrat în trunchi. A rezistat așa, schilodit, în timp ce mărul sădit la loc bun a crăpat pînă la jumătate. Eu n-am rezistat decenii fără bărbatul meu? Iordan m-a subjugat total. A doua oară într-o singură viață n-are cum să se mai întîmple. N-am putut să renunț la el, nici după căsnicia a patra. Prea era palpabilă absența lui Iordan. Prea erau lungi nopțile în care voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
motivare firească. Cuvântul just este chiar acesta: pierd contactul firesc cu realul și mă clatin ca de o amenințare metafizică. Deformarea exterioară se extinde asupra simțurilor și percepțiilor mele nemediate: Începe să mă prindă amețeala. Nu mai pot gândi, sunt subjugat de o spaimă nefirească, mi se pare că depind de un ce pe care nu-l Înțeleg. Pentru mine, lumea nu poate fi văzută decât nemijlocit. Purtătorii de ochelari mi se par niște extratereștri.. (astăzi) Orice alt lucru este mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-l Întâlnesc pe Casanova: „Signora, questo è Ponte Rialto! Questo è il palazzo dove si fermava lord Byron! Signora, vuole andare alle isole?“. Da, vreau să merg oriunde, numai să scap de obsesia ta. Eu Mon amour, Doar Parisul mă subjugă total. Ce n-aș da să-ți arăt locurile secrete cu care m-am Împrietenit; nu poți iubi Parisul așa printr-un coup de foudre, trebuie să-i faci curte, să-l iei cu multe galanterii ca pe madame Bovary
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și țărani. Ce le pasă lor dacă astfel se dă foc țării? Pentru ei nu există interesul țării, ci numai interesul partidului lor. Sunt stăpânii orașelor, care ne exploatează cum vor. Nu le ajunge. Pe noi nu ne-au putut subjuga nici prin băncile și creditele lor, nici prin industria lor. Numai noi le mai rezistăm. Și, pentru că n-au izbutit să ne doboare altfel, iată-i apărătorii țăranilor împotriva noastră, ei care n-au trecut bariera orașelor lor de frică
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
greu să vorbesc despre durerea pe care mi-a cauzat-o acest lucru. E ca o înecare lentă: aerul îmi iese din plămâni și nu pot decât să-mi aștept moartea. — Picioarele lor micuțe în formă de lotus l-au subjugat pe Majestatea Sa, mi-a raportat An-te-hai. Doamnele au fost un dar de la guvernatorul din Soochow. Bănuiesc că lui Nuharoo nu i-a fost greu să-i sugereze guvernatorului că sosise momentul ca acesta să-i facă o plăcere conducătorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
i-a strămutat în alt loc pe călugării "greci" (ortodocși) din mănăstirea voievodului Ahtum, aflată în orașul Morisena, iar în locul lor au fost aduși călugări de lege apuseană. Însă, dincolo de toate, motivul de căpătâi al dorinței regelui Ștefan de a subjuga Ultrasilvania era faptul că aceasta "era o țară foarte mare și foarte bogată cu râuri din care se culegea aur, iar aurul era foarte bun". Aurul, sarea și celelalte bogății ale țării au atras irezistibil pe regele Ungariei, care și-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și-a justificat inițiativa printr-o afirmație generală, care a devenit cunoscută ulterior sub numele de Doctrina Truman: Cred că este necesar ca politica Statelor Unite să fie cea de sprijinire a popoarelor libere care se opun încercărilor de a fi subjugate de către unele minorități înarmate sau presiunilor externe."9 Implicarea aceasta directă într-o zonă în care influența americană nu se exercitase pînă atunci a marcat un punct major de plecare în politica externă a Statelor Unite. Ea era o completare a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ceea ce Churchill numea "Cortina de Fier." Așa cum am văzut, Statele Unite veniseră în 1947 în ajutorul guvernului grec confruntat cu o revoltă comunistă. Doctrina Truman conferise acestei acțiuni baza ideologică a apărării "popoarelor libere care se opun încercărilor de a fi subjugate de către unele minorități înarmate sau presiunilor externe." Dat fiind că Tito declarase clar că nu intenționa să-și schimbe obiectivele sau metodele de pînă atunci, s-a pus firesc problema dacă Statele Unite și aliații lor vor fi dispuse să ajute
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
facă înțeles și prin limpezirea conceptelor. Bunăoară, observa el în cuprinsul altui studiu de aceeași factură, „esența «chestiunii orientale» apare cu o deosebită claritate atunci când se iau în considerare, ca un întreg, trei aspecte capitale: decăderea Imperiului Otoman, lupta popoarelor subjugate pentru emancipare națională și implicarea marilor puteri, care ținteau la preponderență în zona Orientului european. (subl. ns. D. V.). Aceste trăsături definitorii dezvăluie complexitatea și interdependența fenomenelor conexe. Totodată, ele indică și limitele cronologice ale chestiunii orientale de vreme ce este vorba
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de Tudor Vladimirescu și de războiul încheiat în 1829, în conștiința contemporanilor a dobândit un contur tot mai limpede ideea că “treburile” sau “afacerile” Orientului se confundă cu soarta Imperiului Otoman; determinată de cauze interne ale decăderii, de lupta popoarelor subjugate pentru emancipare națională și de imixtiunea ori intervenția inevitabilă a marilor puteri europene. Termenul este folosit în această accepțiune și de țar; și de Metternich (de pildă, cu prilejul întrevederii de la Münchengrätz - 1833), apoi de toți diplomații angajați în negocierea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru desăvârșirea unității lor statale”. După opinia sa, chestiunea orientală apare mult mai devreme la români decât la puterile europene; este vorba deci de perioade diferite, ceea ce presupune că în definirea esenței chestiunii orientale istoricul român detașează, rupe lupta popoarelor subjugate de implicarea marilor Puteri. Fiecare din istoricii citați se sprijină, în tălmăcirea esenței chestiunii orientale, pe un număr mai mare sau mai mic de factori sau aspecte. Este însă de observat că esența chestiunii orientale apare cu o deosebită claritate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un număr mai mare sau mai mic de factori sau aspecte. Este însă de observat că esența chestiunii orientale apare cu o deosebită claritate atunci când se iau în considerare, ca un întreg, trei aspecte capitale: decăderea Imperiului Otoman, lupta popoarelor subjugate pentru emancipare națională și implicarea marilor puteri, care ținteau la preponderență în zona Orientului european. Aceste trăsături dezvăluie și esența chestiunii orientale. Totodată, ele indică și limitele cronologice ale chestiunii orientale, de vreme ce este vorba de reculul puterii otomane, dezagregarea și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
plină expansiune, Anglia, Franța) și a implicării directe a popoarelor în lupta pentru emancipare națională, toate fiind circumscrise problemei moștenirii posesiunilor Imperiului Otoman. Acestea sunt laturile fundamentale (care formează un tot unitar) ale chestiunii orientale. Se știe că răscoalele popoarelor subjugate de către otomani au dus la redeschiderea chestiunii orientale numai când lor li s-a asociat intervenția marilor Puteri europene. Aceste laturi fundamentale constituie forma de manifestare, de exprimare a esenței chestiunii orientale, care-și are rădăcinile în motive de ordin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cei mai mulți istorici într-un fenomen general caracteristic estului european. În felul acesta, istoricul L. V. Zaborovski încadrează războiul ruso-polonez din anii 1653-1655 în chestiunea orientală. Rămânând atașați definiției chestiunii orientale sub cele două aspecte ale ei fundamentale, adică lupta popoarelor subjugate pentru emancipare națională și străduințele politice, economice și militare ale marilor puteri europene de a controla, domina și supune zona aflată în stăpânirea sau dominația otomană, socotim că se cuvine să facem observația că afirmația istoricului mai sus citat elimină
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Albert Cahuet, 1821. 5. Așa după cum am mai spus, pornind de la cei mai autorizați istorici ai chestiunii orientale, această problemă nu poate fi corect înțeleasă dacă nu se iau în considerare cele două aspecte fundamentale ale ei, adică lupta popoarelor subjugate pentru emancipare națională și implicarea masivă a marilor Puteri în zonele aflate sub dominația sau stăpânirea sultanului. În cunoscuta sa operă, Considerații asupra cauzelor grandorii și decăderii romanilor (1734), Montesquieu spunea, referindu-se la epoca sa, că „Imperiul turcilor este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la Carlowitz (1699), când începe reculul ireversibil al Puterii otomane și când partenerii acestui proces sunt stabiliți până la atingerea chestiunii orientale, odată cu prăbușirea Imperiului Otoman și formarea Turciei moderne, sub conducerea lui Kemal Atatürk. Este adevărat că numeroase popoare fuseseră subjugate de turci înainte de sfârșitul secolului al XVII-lea și că ele duceau, deci, o luptă de eliberare înainte de această epocă. Noi am subliniat însă în lucrare că chestiunea orientală nu poate fi înțeleasă decât dacă se iau în considerare ambele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
am mai spus, ca înseși noțiunile de problemă, chestiune și criză orientală apar în limbajul politic și istoriografic în perioada când a devenit vizibil procesul decăderii Imperiului Otoman, a cărui soartă depindea în cea mai mare măsură de lupta popoarelor subjugate pentru emancipare și de desfășurarea contradicțiilor între marile Puteri, care urmăreau să impună hegemonia în zona geografică și politică care s-a aflat secole de-a rândul sub stăpânirea sau dominația otomană. Istoria ca lectură a lumii. coord. G. Bădărău
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Stein și anume cel potrivit căruia cucerirea economică a țărilor române avea să se producă ca urmare a unor acțiuni, a unor legi economice obiective, ceea ce este foarte adevărat, căci potrivit acestor legi în orânduirea capitalistă micile țări sunt subjugate de cele mai puternice și, cel de al doilea element, potrivit căruia Principatelor Române li se rezerva soarta unui hinterland al Mitteleuropei. De ce mijloace trebuia să uzeze însă Austria și pe cei căi trebuia ea să pășească pentru a îndeplini
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]