7,291 matches
-
politică ar fi absolut necesară pentru că actuala clasă politică ar fi expirată, evaluează autorul, iar partidele devin tot mai mult „societăți private”, „cluburi de interese particulare în jurul cărora roiește și căpușează o veșnic nesătulă păducherniță clientelară”. E greu să nu subscrii la o asemenea evaluare. Ambițiile politice ale Deoumanismului vizează ținte mari. Condamnând inițiativele politice ale Bă-Bocilor, deoumaniștii își propun să creeze „erupții concentrate de atitudine civică” prin care să controleze „diabolicele țesături subterane, oculte ale masoneriei” vinovată pentru inițiativa „globalizării
DEOUMANISMUL SAU CALEA SALVĂRII de VICTOR GAIDAMUT în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344994_a_346323]
-
porți deschise, privind către lume sau chiar dincolo de lume. Ana Maria Gîbu este, fără îndoială, unul dintre copiii înzestrați cu talent și putere de muncă, dovedind o vitalitate creatoare deosebită și o maturitate literară specială. Nu ne rămâne decât să subscriem ideii că, în pofida vremurilor de restriște - de ce nu - pentru literatura și cultura română, în speță - încă mai rodesc mlădițe, încă mai zărim ramuri în floare, încă mai cresc spre cer copaci încărcați cu roade împletite în cântec și poezie. Ana
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
124 de poeți contemporani - 2012, MERIDIANE LIRICE (ARIPI DE VIS) - 113 poeți contemporani - 2013, seria proiectelor antologice continuă, prin apariția acestui volum de proză scurtă contemporană românească. Prozatori de pe 5 continente (Pornind din Europa și ajungând până în îndepărtata Australie) au subscris acestui inedit eveniment cultural, ce se va continua și prin realizarea altor proiecte importante. Cu satisfacția lucrului bine făcut, opinăm că EPOSS MERIDIANE reprezintă o nouă pagină din istoria contemporană a literaturii române. Fără să-și propună să stabilească ierarhii
78 PROZATORI CONTEMPORANI, COORD. GHEORGHE A. STROIA (ADJUD), ILUSTRAŢII PICTOR RADU BERCEA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347289_a_348618]
-
Dacă într-adevăr Mesia trebuia să vină ca să mântuiască întreaga omenire, el nu putea veni decât după ce Israil suferise tot ce suferise. Tot, dar absolut tot, fusese necesar, TREBUIA să se întâmple așa...” (n.n: prin “Legea, Profeții și Scrierile”, subscriu, la cele spuse de Eliade în ‘52). Pentru alte detali, vă recomand să citiți articolul în întregime, în cartea “Profetism românesc” de Mircea Eliade, Volumul 1, Editura “Roza Vânturilor”, București 1990 - cu o prefață de Dan Zamfirescu. Prefață din care
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
folosite ulterior de legionari a trecut din mâna evreilor în cea a sindicatuui cadrelor didactice din Soroca. În felul acesta, Gusti recomanda metoda ca fiind modernă și capitalistă, care nu are nimic de-a face cu politica, idee la care subscriu și o consider justă și fără partipriuri! (din vol. “Convorbiri, mărturisiri și corespondență cu Gheorghe Pârnuță” de George Nicolae Podișor, în curs de elaborare) Referință Bibliografică: Peregrinările unui suplinitor ! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 221, Anul
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
dispreț. Socotesc pasiunea ca un fel de catalizator, un condiment sine qua non, care pune în valoare și dă sens tuturor acțiunile noastre, ba le și înnobilează. Sincer vorbind, nu-mi permit să-l comentez pe Goethe, dar n-aș subscrie la enunțul său. Mărturie stau bibliotecile lumii, ca să nu mai vorbim despre băncile de date de care dispunem în prezent, uluitoare prin capacitățile lor de stocare. Și cred că nici Goethe nu avea motive să se plângă, la timpul său
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
prezențe intelectuale de acest nivel sufletesc! Sunt mândră și onorată să știu că avem un astfel de reprezentant, al culturii, în Canada! Închei, cu urările exprimate în cuvintele atât de frumos alese de către doamna Cezarina Adamescu - critic literar, pentru care subscriu din toată inima: „Îi dorim multă putere de muncă, agerime de spirit, inspirație, și perseverență în împlinirea acestei meniri pe care Dumnezeu i-a dat-o în locul și în timpul în care a așezat-o cu bunătate și milostivire”. PS. Din
TĂRÂMUL MIRIFIC AL ÎNTÂLNIRILOR ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376752_a_378081]
-
pimpanta și planturoasa Simona Stoicescu, o actriță foarte talentată pe care am admirat-o pe canalele românești internaționale în multe emisiuni de comedie. Menționez reușita decorului (Puiu Antemir), costumelor (Anca Răduță) și a muzicii (Gabriel Basarabescu).Nu pot decât să subscriu declarației lui George Mihăiță „Poker este o foarte bună comedie românească, ancorată în realitatea imediată, în circul care ne înconjoară". La care adaug, foarte bine regizată și interpretată! ----------------------------- Magdalena BRĂTESCU București octombrie 2016 Referință Bibliografică: Magdalena BRĂTESCU - „POKER” DE ADRIAN
„POKER” DE ADRIAN LUSTIG LA TEATRUL DE COMEDIE DIN BUCUREŞTI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375247_a_376576]
-
vor chema” sau, altfel spus, “fericiți cei ce caută pacea și o urmează pe ea!..”. Biroul de Presă al Patriarhiei Române (Cf. http://basilica.ro/sa-pastram-pacea-si-unitatea-bisericii/ - 07.09.2016/ 15.09.2016). https://steliangombos.wordpress.com/ Text asumat, redactat și subscris de Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: “Să stăm cu frică, să stăm cu credință, să luăm aminte, cu pace a aduce!...” - Câteva considerații, analize, discuții, indicii și referințe cu privire la Sinodul din Creta... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
am cam săturat să ni se spună că vizitele în țara noastră sunt ca niște călătorii înapoi în timp, într-o Europă dulceagă, de acum cinzeci de ani, dar poate că merită să facem o excepție în ce privește educația. Eu nu subscriu tezei exaltate a „poporului ales”, pe care unii o propagă printre conaționalii mai slabi de înger, dar poate totuși mai avem o șansă să ne salvăm așa cum suntem, cât timp exact astfel de rămășițe de modestie cuminte trezesc invidia altora
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]
-
întâlnite, precum și abordarea unor teme capabile să emoționeze pe cel care ascultă sau lecturează poeziile incluse în cartea la care facem referire, ne fac să credem, cu sinceritate, în reușitele viitoare ale poetei Camelia Ardelean. În încheierea acestei scurte recenzii, subscriu la sublinerea pe care o face poetul Eugen Evu pe ultima copertă a acestui volum: „Camelia Ardelean se limpezește prin scrisul ei melodic, remarcabil, al talentului autentic, și nu manierist. Emoția primează, este „motorul“ suav, gingaș, înrourat, înduioșător, al gesticulației
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
forței și exploziei patriotice, a unității în diversitate, a bucuriei, a purității gândurilor desveșmântate de lupte și încrâncenări de tot felul. Presa liberă, pluralistă și independentă ipostaziază la aceste ocazii, fără nicio cădere în patimă și răutate, doar oglinda etic-estetică subscrisă la nivelul umanului. Ia doar marea de culoare, cerul muzicii, catifeaua inimii unui moment de unitate a românilor, de încărcare intensă a sentimentelor de patriotism. Ele semnifică real-obiectiv sărbătoarea pe care oamenii politici actuali au ocolit-o obstinant până în 2015
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
și nepotolit de angajantă, angajată și atrăgătoare, emoționantă, fermecătoare și o adevarată reușită. » Și , cu autoritatea sa overpowering (atotputernică, n.trad) academicianul, criticul și istoricul literar binecunoscutul Constantin Ciopraga scrie : « O scriitoare talentată, strălucitoare, cu har, inovativă , originală( ... =) la care subscriu cu respect și reverență. Zice acad. Ciopraga: « O scriitoare foarte talentată, originală, o voce autentică, plăcută, adevărată, o persoană cu stil, creator de frumos ... o prezență remarcabilă, amestec de intelectualism, carismă, talent, puritate, putere, echilibru...poetă excepțională...într-o permanentă
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
creator de frumos ... o prezență remarcabilă, amestec de intelectualism, carismă, talent, puritate, putere, echilibru...poetă excepțională...într-o permanentă stare poetică ... emoții și sentimente puternice, autentice ... sensibilitate aparte, potențată de rațiune, un echilibru perfect între gravitate și ironie, ” la care subscriu din aceleași considerente. Deschidem volumul și, după paginile “ de titluri și gardă” citesc “Author's Preface”, adică Prefața autoarei. Ștind că cititorul, fie el român sau “de limbă engleză” CED face (o scurtă explicație a selecțiilor deliberate ale autoarei) “ scurtă
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
ale poluării naturii și a societății umane și morale, în societatea globalizată. Lirica poeziilor doamnei profesor Catinca Agache este, sui generis, emoționantă, captivantă, ideile „curgând fluent și muzical”, după cum remarcă și reputatul scriitor ieșan Daniel Corbu, care este redactorul lucrării. Subscriem la cele mai multe dintre aprecierile domniei sale, din Prefața intitulată „Catinca Agache sau neliniștile neîmpăcatului cu lumea”. Într-adevăr, Catinca Agache este o „neîmpăcată cu lumea”, dar nu cu orice lume, ci cu o parte din lumea societății contemporane, aflate într-un
GÂNDURI DE NISIP-POEZII DE CATINCA AGACHI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362162_a_363491]
-
naționale îl arată ca unit este refuzată de Constantinopol. În septembrie 1859, puterile ajung totuși la un acord în privința recunoașterii dublei alegeri a lui Cuza ca un dat și ca formulă de guvernămînt excepțională și temporară, acord la care Poarta subscrie în decembrie. Acordul lui Napoleon III pentru revizuirea Convenției de la Londra nu vine; pentru Paris, problema nu este aceea a unei relații privilegiate, bilaterale, cu Moldo-Valahia, ci a unei strategii globale de lungă durată, de pătrundere spre marginile imperiilor. Pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Bismarck realizează legătura dintre problema evreiască și afacerea căilor ferate. El vrea ca, negociind cu Bucureștiul recunoașterea independenței, cu respectarea articolului 44 al Tratatului de la Berlin care mijlocea re-cumpărarea căilor ferate de către români, să salveze pe deținătorii prusaci ce au subscris și să devină protectorul evreilor români în schimbul celui mai mare profit de pe urma influenței germane în România. El notează pe 27 februarie 1879: "Mă sinchisesc de români ca de paharul meu cînd este gol. Independența românească nu are importanță decît pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Pacea de la București este nedreaptă și dezonorantă. Pe 19 octombrie, el amendează punctul 10 al principiilor anunțate în ianuarie 1918 și recunoaște că naționalitățile imperiului pot să decidă asupra propriilor destine. Pe 5 noiembrie, ei adresează Iașilor o notă care subscrie la principiul unității naționale române. De partea sa, Clemenceau îl presează pe Ferdinand să intre în război și să lichideze guvernul Marghiloman, Pe 28 octombrie, regele dă un ordin secret de pregătire a unei invazii în Transilvania. Generalul Berthelot ordonă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asemenea, articolul 5: "România, pe de o parte, și Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia, pe de altă parte, se angajează să nu încheie pace separată sau pace generală decît împreună și simultan". Dacă francezii și italienii sînt de acord să subscrie la promisiunile din august 1916, englezii și americanii înțeleg să le stabilească validitatea. Experții conduși de colonelul House supun astfel Conferinței de pace propuneri care privesc trasarea frontierelor prevăzută în august 1916. Românilor li se încredințează regiunile Austro-Ungariei populate de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1925, aproape toți secretarii organizațiilor regionale ale PCR sînt arestați. Indiferent dacă militează în Basarabia, în Transilvania sau în Vechiul Regat, comuniștii din România se află într-o poziție marginală: fractura dintre socialiștii care, în primăvara anului 1921, refuză să subscrie la condițiile celei de-a III-a Internaționale și cei care decid, la 11 mai, să le accepte, s-a adîncit. Socialiștii cred că sînt manipulați de Moscova și de grupurile de imigranți veniți în Rusia încă din 1917-1918, favorabili
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Sigmaringen și se oprește la Berchtesgarden, în vederea unei întîlniri cu Hitler: tratativele economice de aici sînt importante. La reîntoarcere, regele îl numește pe Grigore Gafencu la Afaceri Externe, acesta fiind fidel alianței cu democrațiile occidentale. Însă în 1939, el subscrie la un acord economic cu Reich-ul. Acest acord este rezultatul negocierilor care s-au intensificat începînd din decembrie 1937, în timp ce Berlinul se felicita să vadă că noile condiții politice facilitează contactele. Acordul recunoaște dominația Germaniei în economia românească, prevede un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu conține nimic ca drapel al unei partide. Seamănă mai mult cu o prefață de editor al unei cărți de doctrine politice și economie socială. Cuprinde numai generalități abstracte, teoreme sociale, acceptabile pentru toți, inofensive către toți. Oricine îl poate subscrie, precum și oricine poate fi în drept a nu-l subscrie. Îl poate subscrie oricine să ocupă numai cu doctrinele sociale, cu teoriele constituționale, fără să-i pese de cutare ori cutare partid. Tot așa va fi în drept a nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mult cu o prefață de editor al unei cărți de doctrine politice și economie socială. Cuprinde numai generalități abstracte, teoreme sociale, acceptabile pentru toți, inofensive către toți. Oricine îl poate subscrie, precum și oricine poate fi în drept a nu-l subscrie. Îl poate subscrie oricine să ocupă numai cu doctrinele sociale, cu teoriele constituționale, fără să-i pese de cutare ori cutare partid. Tot așa va fi în drept a nu-l subscrie acela care, voind a face parte dintr-un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prefață de editor al unei cărți de doctrine politice și economie socială. Cuprinde numai generalități abstracte, teoreme sociale, acceptabile pentru toți, inofensive către toți. Oricine îl poate subscrie, precum și oricine poate fi în drept a nu-l subscrie. Îl poate subscrie oricine să ocupă numai cu doctrinele sociale, cu teoriele constituționale, fără să-i pese de cutare ori cutare partid. Tot așa va fi în drept a nu-l subscrie acela care, voind a face parte dintr-un partid, voiește a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oricine poate fi în drept a nu-l subscrie. Îl poate subscrie oricine să ocupă numai cu doctrinele sociale, cu teoriele constituționale, fără să-i pese de cutare ori cutare partid. Tot așa va fi în drept a nu-l subscrie acela care, voind a face parte dintr-un partid, voiește a ști cari sânt actele ce-i propune acel partid, care este scopul real și practic ce voiește a ajunge. "Fără să-i pese de cutare ori cutare partid" - zice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]