15,167 matches
-
O asemenea vizită a fost efectuată de Gh. Gheorghiu-Dej, însoțit de Chivu Stoica, prim-ministru și Gheorghe Apostol, cu familiile, în vara anului 1961, la invitația lui Hrușciov, în Crimeia, la Soci-Ialta. Oficialii români au fost însoțiși din partea ambasadei de subsemnatul. Traducerea din limba rusă în limba română și invers la întâlnirile neoficiale avute cu acest prilej a fost asigurată de un activist al C.C. al P.C.U.S., cunoscător al limbii române, iar eu m-am ocupat de revista presei și de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
privind modalitatea de angajare, precum și drepturile și obligațiile pe care le au asistenții personali. Pe această temă, în data de 29.03.2004, la ANPH s-a înregistrat scrisoarea cu nr. 8204, din partea domnului B.G. din localitatea Cârlogani, județul Vâlcea. „Subsemnatul B.G. (...Ă etatea 73 de ani, bolnav gradul I cu însoțitor, examinat de comisia medicală Vâlcea (...Ă, am un ajutor social foarte mic. Acum am 560 000 de lei și de la Colectiv [CAP] 540 000 de lei.” Autorul cererii se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
ordinii; căci ce ordine poate să existe în sânul unei societăți în care fiecare industrie, ajutată în acest scop de lege și de forța publică, își caută succesele în oprimarea succeselor tuturor celorlalți? Plasam chestiunea mult deasupra tarifelor încât adăugam: Subsemnații nu contestă societății dreptul de a stabili, asupra mărfurilor care trec frontiera, taxe destinate cheltuielilor comune, cu condiția ca ele să fie determinate de nevoile Trezoreriei. Dar imediat ce taxa, pierzându-și caracterul fiscal, are ca scop de a respinge produsul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
semnalăm scopul printr-un cuvânt; trebuia să îl mai și definim. Este ceea ce am făcut și transcriu aici, ca piesă de sprijin, primul act sau manifestul acestei asociații. În momentul în care s-au unit pentru apărarea unei mari cauze, subsemnații simt nevoia să își expună credința; să proclame scopul, limita, mijloacele și spiritul asociației lor. Schimbul este un drept natural, ca și Proprietatea. Orice cetățean care a creat sau a achiziționat un produs trebuie să aibă opțiunea, fie de a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pe care natura i-a pus la dispoziția sa. În sfârșit, înseamnă a compromite pacea între popoare, căci presupune spargerea relațiilor care îi unesc și care fac războaiele imposibile din pricină că sunt prea costisitoare. Asociația are deci ca scop Libertatea Schimburilor. Subsemnații nu contestă dreptul societății de a stabili taxe destinate cheltuielilor comune pe mărfurile care trec frontiera, cu condiția ca ele să fie determinate doar de considerații privind nevoile Trezoreriei. Dar imediat ce taxa, pierzându-și caracterul fiscal, are ca scop să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mai bune, cari, astăzi cel puțin, dau tact și ton întregei Europe dramatice. Theatre francais, Odeon, Gymnase - iată nume a căror zgomot trece departe afară din marginile Franței, însoțit de prejudițiul frumos a unei valori atât estetice cât și etice. Subsemnatul nu are înaintea ochilor săi decât teatrul de curte al Vienii, care și el, de când cu demisiunea lui Laube, e într-o decadență vădită, și cu toate astea aerul cel curat, poetic, plin de minte și inimă care-l respiri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
indirect din sudoarea claselor pozitive, fără să li deie nici o compenzație prin măg... ulirile ei. De aceea vom face un serviciu nației arătând adevăratul teren pe care d-rul este mare. Cu acest scop publicăm din nou următoarea mulțămită publică: Târgoviște Subsemnatul suferind de constipație, după o căutare de (8) zile cu medicamente, eram amenințat cu pierderea vieței. Din întîmplare d-nul doctor Alexandru I. Vlădescu, trecând prin acest oraș la băile Pucioasa, m-a reîntors la viață după o căutare de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Viena "Romînia Jună", care are de scop: 1) perfecționarea reciprocă a membrilor săi pe teren literar - național, 2) dezvoltarea și alimentarea spiritului soțial, își alese în ședința din... noiemvrie biuroul său prin aclamațiune unanimă. Sub pretest că unul din biurou (subsemnatul) se ține de direcția literară societății Junimea (Maiorescu), d-nul prezident ales declară că nu va putea ședea alături cu mine din cauză de divergență a principiilor. Repet că asta a fost pretestul, cauza adevărată a declarațiunii d-sale nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu bună credință pot fi tratate într-un mod brutal de oameni cari până azi nu pot să se fălească cu v-un merit, pentru de [a] avea dreptul ca să se esprime atât de vehement, să cercetăm numai cazul dacă subsemnatul, {EminescuOpIX 457} contra căruia au fost îndreptate loviturile, este într-adevăr cosmopolit, plătit de străini, prost și dacă direcțiunea literară de care se ține el merită a fi scuipată etc. etc. Am susținut întotdeauna că cestiunea consmopolitismului e una ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
urmând a se achita în timp „de 50 de ani, cu începere de la 1 ianuarie 1912 și 1 ianuarie 1913”; locuitorii cumpărători au semnat și un Act de împrumut ipotecar, în conformitate cu prevederile Legii Casei Rurale, în care, printre altele, scria: „subsemnații debitori afectăm și ipotecăm Casei Rurale fiecare loturile noastre cumpărate prin osebitu act de vânzare încheiat astăzi...”. Cumpărătorii conveneau și acceptau „numirea de către Casa Rurală încă de acum a unui agronom plătit de noi cu retribuțiunea ce se va fixa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
autorități cap al răsculaților, solicitând de la autoritatea supremă a statului, regele și regina, eliberarea din închisoare, cerere în care se dezvinovățește în mod cât se poate de naiv, așa cum se va putea constata din cele ce urmează: „Să trăiți Sire, Subsemnatul consilier comunal Costache Hagiu, comuna Umbrărești, cătuna Salcia, ducându-mă la un cumnat al meu, am văzut mulți oameni venindu (la) boerul din satul Umbrărești la care au devastat tot ce au fost acolo, luându-mă și pe mine, amenințându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trimestrial 1 leu, 10 ba ni numărul. Numărul doi al ziarului din 9 iulie 1906 își sp une „organ ocazional”, iar proprietarul tipografiei C.S. Lețcae afirmă că ziarul din 3 august 1903 „era scris, redactat și imprimat de însuși mâna subsemnatului”. Deviza ziarului Meseriașul era: „Lupta responsabilă pe cale pașnică plină de răbdare”, gândindu‐se la pâinea muncitorilor, gând pe care‐l înscrie chiar sub titlul ziarului, în manșetă: „Lupta pentru pâine; Pâinea prin luptă .” Număr unic sau săptămânal? - se întreba redacția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acestora din urmă care n‐au servicii asigurate să cunoască piața publicisticii și să o ceară este Boala veche nu numai a anilor 1937‐ 40, ci și astăzi. La care se adaugă alta: Bloca rea fondului de documentare. La comenzile subsemnatului am primit comunicarea: „Fond blocat” în cazul a multor publicații: Ardeiul (1929); „Alegeri libere (1899); Anuarul orașului Bârlad și a județului Tutova (1925) ; Bârladul (1887‐ 1914), Curierul bârlădean (1997); Dialog (1997); Conservatorul (1896); Intransigentul (1914); Informatorul teatrului cinematografic (1931); Lumina
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
jurnalul fără dată despre care vorbește numai din memorie C.D. Aricescu în Columna lui Traian din 1873 nr.9, și după el A. Pop în bibliografia publicațiilor periodicelor românești 116 numindu-l greșit „Gazeta de la Bârlad", informație preluată și de subsemnatul din ziarul Românul din 17 august 1873, p.721 și folosită în volumul Vaslui Capitala Tării de Jos în presa vremii 18752005, p.170 -l, TipoMoldova Iași, 2005. Biblioteca din Bârlad are pentru cititori păstrate 2 numere din 1871. * In
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bătrânii, puțin la număr, judecând rece și nepărtinitor, vor vedea că nau pentru ce să se supere. Dreptul la statui poate avea numai un Alexandru Cuza, un Alecsandri, un Demetrie Sturza, un G. Codreanu și un Ioan Popescu. În fața acestora, subsemnatul depune pe mormântul lui Ioan Popescu, o lacrimă de durere și regret, făcându-mă interpretul tuturor celor sinceri, și liberalilor adevărați, care o știu cât de mult s-a jertfit Ioan Popescu, pentru cauza liberalismului, pentru binele orașului Bârlad și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
actualitate, ceea ce nu e la îndemâna oricărei publicații. Medalionul “C.D.Zeletin” - cu “Nu-i mai ajunge sufletului” este un benefic îndemn de a parcurge conținutul volumului, ceea ce nu prea mai fac revistele, fie și cu scriitori de notorietate. Surpriză plăcută pentru subsemnatul de a întîlni înserată la un loc corespunzător și într-un spațiu generos cu redarea în extensie a eseului “Măria sa Conștiința.” O notă bună și pentru “Lumea în care trăim” de Cătălina Mărmureanu și pagina Valeriu Valegui cu Poesis. În
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lecturi. Deci este loc de cercetare, de căutări. Lucru realizabil și în condițiile în care un eventual sponsor, om cu aceeași dragoste ca a mea pentru Bârlad și oamenii săi, va consimți să‐ și pună calitatea de investitor alături de eforturile subsemnatului pentru o nouă, nece sară și meritată reeditare... Oare ce ar zice, în acest sens, Primăria Bârlad, Consiliul Local ori Prefectura județului Vaslui ? Cele de mai sus le scriam în ediția trecută a c ărții - 2004. Astăzi, după cum se vede
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unui asemenea demers care poate stârni cele mai vehemente reacții. Cartea "MERIDIANUL - axa Curentului Cultural Informațional" este menită să rămână, prin urmare, orice precizare a cuiva este de mare utilitate. Precizez că cele ce urmează se bazează și pe percepțiile subsemnatului actant în evoluția presei locale, ca importantă componentă a mișcării culturale locale, prin urmare pot fi și subiectiv. Tocmai, mulțumesc pentru orice fel de reacții ... comunicate. Când Pracsiu și ai lui i-au găsit numele de "Adevărul" pentru fostul "Vremea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
că lirica lui Grigore "Izvorul și clipa" era bine primită la București, ca și filmul muzical "Maria Mirabela". Ne am întâlnit mai apoi pe diverse "paliere sociale" cu o zgomotoasă revedere și cu Nicolae Dabija la proclamarea independenței Moldovei unde subsemnatul i-a luat primul interviu (înaintea BBC) lui Mircea Snegur iar apoi pe estrada din centru stăteau colaboratorii TVV. GRIGORE VIERU era un tip plăpând, cam străin de lume dar mereu arătat mulțimii pentru valoarea sa: POETUL cel dintâi al
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
adevăr aproape de necrezut în condițiile sărăciei și izolării noastre suverane. De data aceasta însă întâmplarea chiar trebuie crezută. În lunile martie-aprilie curent un grup de tineri poeți basarabeni (Grigore Chiper, Irina Nechit, Emilian Galaicu-Păun, Arcadie Suceveanu și, cu voia dvs., subsemnatul) împreună cu mereu tânărul Spiridon Vangheli și regizorul de film Alecu Deleu au fost invitați la Literarisches Colloquium Berlin (director de program - Ulrich Janetzki), ca să participe la niște lecturi cu public sub genericul „Vocile literaturii moldovenești”. Titulatura dată manifestării de către colegii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
întâmplător, așadar, faptul că literatura de specialitate a înregistrat, după numai 20 ani, rezultate deosebite, concretizate în contribuții de substanță și extrem de numeroase. Sub acest aspect, netăgăduit, lucrarea d-lui Cezar Mâță, susținută inițial ca teză de doctorat sub coordonarea subsemnatului, reprezintă, în același timp, un reflex al tendințelor istoriografice semnalate, iar, prin bogăția și valoarea informațiilor puse în circuitul științific, și un impuls spre aprofundarea studiilor de specialitate în domeniu. Autorul, aprofundând și dezvoltând investigațiile unor reputați istorici (acad. Florin
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de sinteze pentru limba română și testele naționale pentru istorie-geografie. Adresa mea de acasă este: Ana Maria Bucescu Strada Toamnei nr. 12 Sector I, București Aștept cu nerăbdare răspunsul dumneavoastră. Ana Maria Bucescu Scrisoare către Domnul Primar: Stimate Domnule Director, Subsemnatul Ionescu Virgil, elev în clasa a VI-a la Școala Specială „Constantin Păunescu” din Iași, domiciliat în str. C.A. Rosseti nr. 11-13 din Iași, vă rog să amenajați un parc de joacă în incinta Școlii Speciale. Precizez că vă
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
ziar cernăuțean - Dreptatea din 17 februarie 1922 se făcea și el ecoul evenimentului gazetăresc: „Marți 19 februarie va apare la Cernăuți un nou ziar săptămânal Cuvântul Țărănimii, organ al Partidului Țărănesc din B ucov inaʺ. Făcând cronica presei din Cernăuți, subsemnat ul a veam să prezint în cartea „Bucovina în presa vremii - Cernăuți 18112004ʺ, apărută la Editura Edict, Iași, p. 41 55, gazeta citată: „Cuvântul Țărănimii, gazetă săptămânală a partidului țărănesc, iar apoi, după fuziunea din 22 iunie 1924, a celor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a localității, în calitate și de dorohoian invitat Augustin Eden - Valerian Țopa le-a comunicat participanților cvadropoemele sale, omagiu adus localității natale al cărei cetățean de onoare se numește. Printre cei care i le-au solicitat s-a numărat și subsemnatul. Expediindu-mi-le mi-a comunicat: „Mă bucur că v-au plăcut cvadropoemele mele.” Dar cui nu-i place „joaca” cu caleidoscopul copilăriei, cu imaginistica matură, creatoare de opere de artă? Adevărul cel mare din cartea scrisă de Adrian Butnaru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
păstor în eparhia Hușilor: „Cartea este comoara unde s-a strâns voia Domnului, înțelepciunea înțelepților, știința învățaților, meșteșugul meș terilor.ʺ Și ne mai îndeamnă Sfinția Sa: „Deschideți o, sor biți-o și vă veți înviora.ʺ Ceea ce a făcut și subsemnatul. Cronicar și poet din Porcișăni - Boțești Vaslui La vârsta de aproape 90 de ani (născut la 16 octombrie 1919), Ioan Costache Enache, departe de a și face bilanțul vieții, creează. După ce și-a adus contribuția ca autor la volumele „Memorii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]