5,777 matches
-
care fac parte dintr-un sistem de ordin superior. Fiecare nivel de organizare al materiei sau al organizării socialumane este alcătuit, deci, dintr-o mulțime de subsisteme. Și, pentru că orice subsistem de ordin superior este compus dintr-o mulțime de subsisteme de ordin inferior, structura sistemică a lumii se realizează prin intermediul unui proces de superizare. Prin intermediul procesului de superizare, subsistemul de ordin superior dobândește proprietăți emergente, adică proprietăți care nu aparțin subsistemelor din care este format, ci derivă din interacțiunea dintre
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
este alcătuit, deci, dintr-o mulțime de subsisteme. Și, pentru că orice subsistem de ordin superior este compus dintr-o mulțime de subsisteme de ordin inferior, structura sistemică a lumii se realizează prin intermediul unui proces de superizare. Prin intermediul procesului de superizare, subsistemul de ordin superior dobândește proprietăți emergente, adică proprietăți care nu aparțin subsistemelor din care este format, ci derivă din interacțiunea dintre ele. Fiecare nivel de organizare a materiei sau comunității umane conține o mulțime de subsisteme, care sunt alcătuite și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de ordin superior este compus dintr-o mulțime de subsisteme de ordin inferior, structura sistemică a lumii se realizează prin intermediul unui proces de superizare. Prin intermediul procesului de superizare, subsistemul de ordin superior dobândește proprietăți emergente, adică proprietăți care nu aparțin subsistemelor din care este format, ci derivă din interacțiunea dintre ele. Fiecare nivel de organizare a materiei sau comunității umane conține o mulțime de subsisteme, care sunt alcătuite și ele, la rândul lor, din niște subsisteme ce aparțin nivelului subiacent. Deoarece
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Prin intermediul procesului de superizare, subsistemul de ordin superior dobândește proprietăți emergente, adică proprietăți care nu aparțin subsistemelor din care este format, ci derivă din interacțiunea dintre ele. Fiecare nivel de organizare a materiei sau comunității umane conține o mulțime de subsisteme, care sunt alcătuite și ele, la rândul lor, din niște subsisteme ce aparțin nivelului subiacent. Deoarece informația este expresia ordinii și a organizării, fiecare sistem care reprezintă o unitate organizatorică cuprinde, pe lângă substanța și energia din care este format, și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
adică proprietăți care nu aparțin subsistemelor din care este format, ci derivă din interacțiunea dintre ele. Fiecare nivel de organizare a materiei sau comunității umane conține o mulțime de subsisteme, care sunt alcătuite și ele, la rândul lor, din niște subsisteme ce aparțin nivelului subiacent. Deoarece informația este expresia ordinii și a organizării, fiecare sistem care reprezintă o unitate organizatorică cuprinde, pe lângă substanța și energia din care este format, și o anumită informație. În opoziție cu analiza componentelor izolate, analiza sistemică
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
prezentă și la nivelul organizării Învățământului, toate instituțiile de Învățământ fiind integrate unui sistem mai general reglementat prin legi (politice, sociale, juridice, culturale, tehnologice etc.). Sistemul instructiv-educativ o abordare economică. În condițiile sistemului social uman, o componentă deosebit de importantă este subsistemul economic. Delimitarea artificială a subsistemului educațional de cel economic nu poate avea ca rezultat decât un eșec al gândirii integratoare, sistemice, a primului. Caracteristicile umane formate de sistemul instructiv-educativ trebuie raportate la cerințele sociale ale momentului. Din alt punct de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Învățământului, toate instituțiile de Învățământ fiind integrate unui sistem mai general reglementat prin legi (politice, sociale, juridice, culturale, tehnologice etc.). Sistemul instructiv-educativ o abordare economică. În condițiile sistemului social uman, o componentă deosebit de importantă este subsistemul economic. Delimitarea artificială a subsistemului educațional de cel economic nu poate avea ca rezultat decât un eșec al gândirii integratoare, sistemice, a primului. Caracteristicile umane formate de sistemul instructiv-educativ trebuie raportate la cerințele sociale ale momentului. Din alt punct de vedere, aceste servicii trebuie oferite
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
proces continuu de perfecționare a activităților de fiecare universitate. Evaluarea se finalizează printr-un raport care prezintă progresele realizate față de etapa precedentă, iar auditarea demersurilor strategice se realizează la solicitarea factorilor de decizie și evidențiază dacă departamentul sau programul ca subsistem strategic realizează standardele la nivel minim impus de organismele naționale de acreditare. În general, criteriile și procedurile de evaluare nu diferă de cele de auditare. Ceea ce diferă sunt nivelele indicatorilor pentru exprimarea criteriilor. În acest context, prezentarea sistemelor de evaluare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și a unui sens clar de acțiune, care să ofere un ghid clar pentru alegerea alternativelor. Aspectele prezentate mai sus generează: ο o anumită confuzie determinând o anumită tendință spre un comportament anarhic, dincolo de nivelele normale; ο descentralizarea puterii În subsisteme asamblate lejer, mai mult decât În alte instituții; ο nu există suficiente criterii de performanță, iar cele care există nu sunt destul de precise pentru a evalua atingerea obiectivelor; ο imposibilitatea de a diferenția și a cuantifica contribuția elementelor și activităților
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
relație cu piața specifică În domeniul universitar (și, extins, a Învățământului de toate gradele din România). Pericolul cel mai mare al implementării unor schimbări radicale (de exemplu, transformarea Învățământului universitar prin introducerea unor sisteme de asigurare a calității) este distrugerea subsistemelor și elementelor care În mod tradițional au produs rezultate Înalt calitative. Introducerea noilor programe strategice nu Își propune distrugerea acestor zone ale sistemului, ci, pornind de la identificarea elementelor pozitive din punct de vedere al asigurării calității, reconfigurarea Întregului sistem pe
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
De aceea se impune o analiză riguroasă a legislației care privește Învățământul pentru ca pe această bază să se ajungă cât mai curând la elaborarea și promovarea unei noi legislații. g) Reformele realizate până În prezent au fost concepute independent pentru fiecare subsistem educațional. Considerate separat, programele sectoriale de reformă educațională au realizat progrese remarcabile În raport cu perioada anterioară. Analiza acestor programe În ansamblul lor pune Însă În evidență o serie de dezarticulări Între componente. De aceea, se impune trecerea la transformări sistemice, În
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
restrânge poziția unei particule afectează impulsul ei și viceversa. Orice sistem fizic este un sistem cuantic Însă, În mod practic, se poate considera că În cazul obiectelor macroscopice proprietățile fizice sunt consecința unei medieri statistice pe un număr imens de subsisteme, ceea ce face ca parametrii care descriu sistemele macroscopice să varieze aparent continuu. Există câteva excepții notabile de la această regulă: supraconductoarele, superfluidele și câmpurile electromagnetice. Apariția mecanicii cuantice, teorie care reprezintă baza fizicii moderne a particulelor, produce o criză de proporții
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
registru de variații propriu, În jurul sentimentului vital fundamental. Temperamentul se referă la dimensiunea energetico dinamică a personalității și se exprimă În particularități ale activității intelectuale și a afectivității, cât și În comportamentul exterior: limbaj și motricitate, În conduită. Temperamentul, ca subsistem al personalității, se referă la o serie de particularități și trăsături Înnăscute care sunt importante În procesul devenirii socio-morale a ființei umane. Trăsăturile temperamentale sunt foarte ușor de observat și identificat și În opinia majorității specialiștilor În domeniu sunt legate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
care se manifestă prin comportament, care pot fi ușor de prevăzut. Pentru a cunoaște caracterul cuiva trebuie să Încercăm să răspundem la Întrebarea fundamentală „De ce”, să ne Întrebăm În legătură cu motivele, și valorile ce fundamentează comportamentul cuiva. Caracterul este deci un subsistem relațional valoric și de autoreglaj al personalității care se exprimă printr-un ansamblu de atitudini-valori. În structura caracterului se disting trei grupe fundamentale de atitudini: atitudinea față de sine Însuși: modestie, orgoliu, demnitate, sentiment de inferioritate, culpabilitate, atitudinea față de ceilalți, față de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
16%,3%} (aproximativ o distribuție binomială cu p = 50%) informația calculată este: . Incertitudinea s-a diminuat față de exemplul precedent. Fiind forma cea mai comunicabilă a realității, informația poate trece foarte ușor de pe un substrat pe altul, putând ajunge la un subsistem la altul sau de la o sursă de emisie la receptor. Sursa de emisie este formată dintr-o mulțime de elemente x1,x2,...,xn, care se pot afla În mai multe stări posibile. Modificarea stării elementelor va duce la emiterea unei
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Într-o anumită ocazie, deși În alte situații am fi avut posibilitatea conștientizării lor. Predicția - deducțiile ce se fac pe baza ipotezelor formulate. Proces psihic (p.p.) concept care denumește o succesiune de faze În funcționarea psihicului; orice p.p. constituie un subsistem de activitate informațională care este dotat cu autoreglaj. Procese psihice și mentale Procesele necesare punerii În joc a percepției, gândirii, planificării, dorințelor și luării de decizii sunt evenimente conștiente. Acest proces de autoobservație este denumit introspecție. Evenimentele trăite se fixează
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cazul primeia accentul se pune pe număr, structură, distribuție teritorială și anumite caracteristici demografice, în timp ce în cazul ultimelor două sunt avute în vedere mai ales caracteristicile sociale, economice, politice, culturale, etnologice etc. footnote> este în același timp unul dintre principalele subsisteme ale economiei naționale; este de neconceput desfășurarea oricărei activități sociale, existența societății în general, făcând abstracție de colectivitatea umană. În funcție de dimensiunea teritoriului de referință, distingem: populația unei localități, populația unei unități administrative dintr-o țară (comună, județ etc.), populația unei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
unitar, productivitatea medie a muncii etc.). Un sistem de indicatori la nivelul întreprinderii<footnote Ghe. Săvoiu, R. Grigorescu, Statistică financiară. Elemente de statistică macro și microfinanciară, Editura Independența Economică, Pitești, 2003, pp. 17-18. footnote> ar putea fi structurat în următoarele subsisteme: A) Subsistemul de indicatori statistici ai forței de muncă: − indicatorii privind asigurarea cu forță de muncă; − indicatorii dinamicii și structurii forței de muncă; − indicatorii mișcării forței de muncă; − indicatorii calificării forței de muncă; − indicatorii utilizării timpului de lucru. B) Subsistemul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
medie a muncii etc.). Un sistem de indicatori la nivelul întreprinderii<footnote Ghe. Săvoiu, R. Grigorescu, Statistică financiară. Elemente de statistică macro și microfinanciară, Editura Independența Economică, Pitești, 2003, pp. 17-18. footnote> ar putea fi structurat în următoarele subsisteme: A) Subsistemul de indicatori statistici ai forței de muncă: − indicatorii privind asigurarea cu forță de muncă; − indicatorii dinamicii și structurii forței de muncă; − indicatorii mișcării forței de muncă; − indicatorii calificării forței de muncă; − indicatorii utilizării timpului de lucru. B) Subsistemul de indicatori
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
subsisteme: A) Subsistemul de indicatori statistici ai forței de muncă: − indicatorii privind asigurarea cu forță de muncă; − indicatorii dinamicii și structurii forței de muncă; − indicatorii mișcării forței de muncă; − indicatorii calificării forței de muncă; − indicatorii utilizării timpului de lucru. B) Subsistemul de indicatori statistici ai capitalului fix și capitalului circulant: − indicatorii volumului și structurii capitalului fix; − indicatorii stării fizice a capitalului fix; − indicatorii mișcării și dinamicii capitalului fix; − indicatorii utilizării extensive a mijloacelor fixe; − indicatorii structurii capitalului circulant; − indicatorii aprovizionării cu
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
a capitalului fix; − indicatorii mișcării și dinamicii capitalului fix; − indicatorii utilizării extensive a mijloacelor fixe; − indicatorii structurii capitalului circulant; − indicatorii aprovizionării cu materii prime și materiale; − indicatorii gradului de utilizare a materiilor prime și materialelor; − indicatorii rotației capitalului circulant. C) Subsistemul de indicatori statistici de măsurare a rezultatelor activității economice: − indicatorii fizici de măsurare a rezultatelor; − indicatorii valorici. D) Subsistemul de indicatori statistici ai eficienței economice și renta bilității: − indicatorii sintetici ai eficienței utilizării forței de muncă; − indicatorii eficienței utilizării mijloacelor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
indicatorii aprovizionării cu materii prime și materiale; − indicatorii gradului de utilizare a materiilor prime și materialelor; − indicatorii rotației capitalului circulant. C) Subsistemul de indicatori statistici de măsurare a rezultatelor activității economice: − indicatorii fizici de măsurare a rezultatelor; − indicatorii valorici. D) Subsistemul de indicatori statistici ai eficienței economice și renta bilității: − indicatorii sintetici ai eficienței utilizării forței de muncă; − indicatorii eficienței utilizării mijloacelor fixe; − indicatorii eficienței folosirii mijloacelor circulante materiale; − indicatorii performanței financiare; − indicatorii financiari ai rentabilității. E) Subsistemul de indicatori statistici
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
indicatorii valorici. D) Subsistemul de indicatori statistici ai eficienței economice și renta bilității: − indicatorii sintetici ai eficienței utilizării forței de muncă; − indicatorii eficienței utilizării mijloacelor fixe; − indicatorii eficienței folosirii mijloacelor circulante materiale; − indicatorii performanței financiare; − indicatorii financiari ai rentabilității. E) Subsistemul de indicatori statistici ai veniturilor și cheltuielilor: − indicatorii statistici ai veniturilor; − indicatorii statistici ai cheltuielilor. În condițiile creșterii complexității și diversității activităților economice, sistemul de indicatori statistici la nivel de întreprindere trebuie să fie flexibil și să admită extinderea și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
DIAGRAMA (sin-semn iconic) schemă funcțională reprezentare topologică (+ dinamic) a elementelor ce compun un obiect (schemă electrică, tehnologică) 5 hartă hartă geologică, cartodiagramă 4 histogramă reprezentare geometrică (prin dreptunghiuri proporționale) a variației unei mărimi 3 organigramă reprezentare a conexiunilor logice între subsistemele unei instalații, întreprinderi etc. grafic reprezentare lineară a variației temporale a unei mărimi (graficul temperaturii, productivității etc.) tablou ansamblu de valori numerice, termeni sau simboluri dispuse într-o anumită ordine în vederea unei clasificări 2 reprezentare arborescentă reprezentare a relațiilor ierarhice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se conturează ca un sistem de elemente (obiective, resurse, programe, mijloace, contexte, realizare, strategii, evaluare, reglare), acte, fapte, procese care susțin formarea, dezvoltarea în timp. Iar un dicționar relativ recent la noi (Cristea, 2000, pp. 9-10) o consideră ca principalul subsistem al activității pedagogice, care definește structura ei de funcționare și de organizare, în care pot fi implicate diferitele elemente componente și conexiunile lor reciproce, mai ales pe linia relației subiect-obiect al educației. Desigur că și astăzi, conceptul de acțiune face
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]