7,897 matches
-
literele, cu structura celor mai simple particule; ne izbește asemănarea dintre substantive și nuclee; dintre electroni și verbe; dintre adjective, adverbe, pro- nume și quante; ne uluiește faptul că aidoma atomilor diferiți, care au un număr anumit de valențe, și substantivele, fiecare luat în parte, au un număr anumit de posibilități sintactice de a se combina cu verbele; am putea spune, fără să aproximăm prea mult, că limbajul, cuvintele sunt umbra mărită a materiei în conștiință; ne vine să dăm crezare
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
cum este atomul, așa mi se înfățișau și propozițiile simple. Nucleul și electronii se oglindeau în propoziții prin subiect și predicat; un fel de echivalent sonor al materiei, trecut însă și prin ecranul conștiinței. Nucleul se mărea mult într-un substantiv care devenea subiect; electronii, care dau ocol nucleului, deveneau verbe. Cuvintele reproduceau în conștiință structura materiei.» (SFiz, 23). Dacă filosofii au lansat conceptul de antimaterie, dacă fizicienii au descoperit particulele și antiparticulele, Nichita Stănescu a făcut să se ivească în
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
uitat într-un dulap, în vacanta de vară, erau toate părțile de vorbire cu valorile lor morfologice. Într-o pagina de început, scrisă în culori de evidențiat, cu alineate, observații, steluțe și sublinieri câtă frunză și câtă iarbă, era casa Substantivului. În casa Substantivului era mare plictiseală, iar Substantivul se gândi ce sa facă, brusc venindu-i o idee. -Articolule! strigă dansul. -Da, prietene! răspunse Articolul. -Mai știi toate părțile de vorbire? -Da' cum sa nu! Le-am întâlnit pe toate
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
dulap, în vacanta de vară, erau toate părțile de vorbire cu valorile lor morfologice. Într-o pagina de început, scrisă în culori de evidențiat, cu alineate, observații, steluțe și sublinieri câtă frunză și câtă iarbă, era casa Substantivului. În casa Substantivului era mare plictiseală, iar Substantivul se gândi ce sa facă, brusc venindu-i o idee. -Articolule! strigă dansul. -Da, prietene! răspunse Articolul. -Mai știi toate părțile de vorbire? -Da' cum sa nu! Le-am întâlnit pe toate la BAC. Tare
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
erau toate părțile de vorbire cu valorile lor morfologice. Într-o pagina de început, scrisă în culori de evidențiat, cu alineate, observații, steluțe și sublinieri câtă frunză și câtă iarbă, era casa Substantivului. În casa Substantivului era mare plictiseală, iar Substantivul se gândi ce sa facă, brusc venindu-i o idee. -Articolule! strigă dansul. -Da, prietene! răspunse Articolul. -Mai știi toate părțile de vorbire? -Da' cum sa nu! Le-am întâlnit pe toate la BAC. Tare greu a mai fost...Ce
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
Ce-i cu ele? -Poți...știi tu...să le inviți la mine acasă pentru o petrecere? Dar, așa, cu invitații frumoase, personalizate, înțelegi? -Sigur, chiar acum! Și Articolul plecă spre computer. -La computer nu m-am gândit, bună idee! exclama Substantivul. Și plecă sa pregătească cheful. Își chemă toate funcțiile sintactice din vacanță și le explică fiecăreia ce și cum sa facă. Aranjă semnele de punctuație cum crezu dânsul de cuviință, coloră ce coloră, mai făcu puțină curățenie, când se auzi
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
punctuație cum crezu dânsul de cuviință, coloră ce coloră, mai făcu puțină curățenie, când se auzi un ciocănit. -Intră! Dar nu o singura parte de vorbire intră, ci toate deodată, înghesuindu-se și chiuind. Mai intâi Adjectivul îl abordă pe Substantiv, fiindu-i vechi prieten. Îl complimentă și-l critică, îmbrățișându-l tare. -De ce n-ai venit la BAC? îl întrebă Adjectivul. -Nu m-au chemat profesorii. Cum a fost? -Greu, tare greu, bine ca ai stat acasă. Pronumele îi
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
i-am adus aici. -Chiar deloc, prietene! Atunci prin ușă izbucnesc Numeralul, Verbul și Adverbul, urmăriți de Prepoziție și Conjuncție, ținând-o în brațe pe Interjecție, toți strigând: -Petrecere! -Ce surpriză plăcută! Dar de când vă cunoașteți toți așa bine? întrebă Substantivul. -Ne-am întâlnit la BAC, luă cuvântul Verbul. Tu de ce n-ai venit? -N-am fost chemat de profesori. Dar data viitoare merg, ca prea interesant văd ca a fost. Toată lumea numai: "BAC, BAC!". Chiar așa de nostim a fost? -Nu nostim
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
interesant văd ca a fost. Toată lumea numai: "BAC, BAC!". Chiar așa de nostim a fost? -Nu nostim, ci greu! izbucni Interjecția , ținând un pahar cu șampanie în mână, tot ținută de Prepoziție și Conjuncție. -OK...Dar unde e Articolul? întreba Substantivul. -Aici! strigă Articolul, înghesuindu-se printre toată lumea. Hai să petrecem! Și toată lumea petrecu, ascultară propoziții, povestiseră despre BAC și dansară și se jucaseră, poate și acum neopriți de școală. Referință Bibliografică: Petrecere morfologică / Emanuel Enache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
Tendințe, p. 262, Th. Hristea, Probleme de etimologie, B., 1968, p. 26 precizând că se adaugă la verbe. Așadar, explicația că vorba călător trebuie analizată din cale + ător nu poate fi acceptată, deoarece sufixul în discuție nu se adaugă la substantive. Pe bună dreptate acad. Ion Coteanu nu e de acord cu încercarea lui Candrea de a aduce în discuție un arom. drumător, necunoscut autorului DDA. E limpede că trebuie să căutăm un verb dar nu *caballare ori *caballitare propuse de
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
cu ipohondriile lui, d-l Lefter schimbă din nou registrul lingvistic. Mânia lui se revarsă într-o avalanșă de acuzații și de invective la adresa autorității „compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii”. Li se adresează cu pronumele „dv” și substantivul „domnule” care nu mai exprimă politețea, ci devin termeni generici ce creează o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Furia lui înregistrează un crescendo, exprimat la nivelul frazei în propoziții interogative și exclamative din ce în ce mai scurte: „Prin urmare, care va să zică, dacă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
un coate-goale”, „mațe-fripte”, „moftangiu”, „pungaș”. Sunt cuvinte de origini diferite și cu o vechime diferită în limba română. Cele mai multe sunt formate în limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin adăugarea sufixului de origine turcă -angiu la substantivul moft tot de origine turcă, atât sufixul cât și baza având o conotație negativă foarte puternică, iar pungaș de la pungă și sufixul de origine slavă cu o valoare negativă -aș. Prăpădit este un substantiv format prin conversiune de la verbul a
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
sufixului de origine turcă -angiu la substantivul moft tot de origine turcă, atât sufixul cât și baza având o conotație negativă foarte puternică, iar pungaș de la pungă și sufixul de origine slavă cu o valoare negativă -aș. Prăpădit este un substantiv format prin conversiune de la verbul a prăpădi provenit din bulgărescul propadam. Substantivul un ăla s-a format prin articulare cu articolul nehotărât un de la pronumele demonstrativ de depărtare forma populară ăla. Conversiunea nu face altceva decât să sporească valoarea depreciativă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
atât sufixul cât și baza având o conotație negativă foarte puternică, iar pungaș de la pungă și sufixul de origine slavă cu o valoare negativă -aș. Prăpădit este un substantiv format prin conversiune de la verbul a prăpădi provenit din bulgărescul propadam. Substantivul un ăla s-a format prin articulare cu articolul nehotărât un de la pronumele demonstrativ de depărtare forma populară ăla. Conversiunea nu face altceva decât să sporească valoarea depreciativă a cuvântului de bază. Compusele sunt formate prin alăturare într-un mod
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
și cu Spiridon „Bravos, musiu Spiridoane! zice, nu te-ai culcat pân-acum;” Apoi parcă ne-a fost vorba musiu Spiridoane băiete, să nu te mai găsesc dormind când vin acasă!” Absența oricărei valori de reverență este susținută de asocierea substantivului musiu cu interjecția mă: „mă musiu” sau cu substantivul băiete: „musiu Spiridoane băiete”. Tot la adresa lui Rică Venturiano apelativul musiu mai este folosit de către Veta și de către Spiridon, ambii atribuindu-i o valoare de reverență, dovadă faptul că fie din grabă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
ai culcat pân-acum;” Apoi parcă ne-a fost vorba musiu Spiridoane băiete, să nu te mai găsesc dormind când vin acasă!” Absența oricărei valori de reverență este susținută de asocierea substantivului musiu cu interjecția mă: „mă musiu” sau cu substantivul băiete: „musiu Spiridoane băiete”. Tot la adresa lui Rică Venturiano apelativul musiu mai este folosit de către Veta și de către Spiridon, ambii atribuindu-i o valoare de reverență, dovadă faptul că fie din grabă, fie din ignoranță îl asociază cu domnule: „Domnule, musiu
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
amorezat de Zița, ci nu de Veta, Jupân Dumitrache își schimbă total atitudinea și exprimarea față de Rică Venturiano. El este tratat acum cu respect maxim prin folosirea pronumelui de politețe dumneavoastră, a persoanei a II-a plural a verbelor, a substantivului în vocativ onorabile „împrumutat din vorbirea parlamentară la începutul epocii liberale” (Vianu 1968: 255) „Da, tocmai astă-seară citeam cu nenea Nae, în gazeta dumneavoastră, cum scriți despre ciocoi [ ... ].”; „Mă rog, onorabile, eu îmi cer iertare, știți că poate, adineauri, cum
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
interlocutori sunt inspectorul, elevii și părinții acestora. În relație cu inspectorul are o exprimare reverențioasă. Atât în adresarea directă, cât și atunci când se referă la persoana lui folosește formula „onorat domnul inșpectore” alcătuită din adjectivul la modă în epocă „onorat”, substantivul „domnul” și funcția acestuia. În relație cu elevii exprimarea profesorului înregistrează nuanțări de-a lungul secvențelor ce alcătuiesc schița. El are plăcerea de a le adresa cuvinte injurioase pe care le vom enumera în ordinea frecvenței cu care sunt folosite
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
directă, cât și în referirile pe care le face la madam Ftiriadi, folosește cuvintele cele mai elogioase din epocă, fie repetat, fie într-o înșiruire de formule de reverență: adjectivul onorat apare de trei ori: de două ori asociat cu substantivul doamnă și o dată cu substantivul mamă, iar ilustru de două ori: o dată asociat cu substantivul matroană și o dată cu doamnă: „Onorată doamnă, eu încă mă recomând!”, „Binevoiască numai onorata doamnă numai să ieie loc.”, „Spune-ne s-audă și ilustra matroană, onorata
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
referirile pe care le face la madam Ftiriadi, folosește cuvintele cele mai elogioase din epocă, fie repetat, fie într-o înșiruire de formule de reverență: adjectivul onorat apare de trei ori: de două ori asociat cu substantivul doamnă și o dată cu substantivul mamă, iar ilustru de două ori: o dată asociat cu substantivul matroană și o dată cu doamnă: „Onorată doamnă, eu încă mă recomând!”, „Binevoiască numai onorata doamnă numai să ieie loc.”, „Spune-ne s-audă și ilustra matroană, onorata ta mamă;” „Ilustră doamnă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
cele mai elogioase din epocă, fie repetat, fie într-o înșiruire de formule de reverență: adjectivul onorat apare de trei ori: de două ori asociat cu substantivul doamnă și o dată cu substantivul mamă, iar ilustru de două ori: o dată asociat cu substantivul matroană și o dată cu doamnă: „Onorată doamnă, eu încă mă recomând!”, „Binevoiască numai onorata doamnă numai să ieie loc.”, „Spune-ne s-audă și ilustra matroană, onorata ta mamă;” „Ilustră doamnă [ ... ].” Efectul asupra doamnei Ftiriadi este cel dorit de către profesor. Aceasta
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
domnule director”, iar după alți vreo douăzeci de ani „nene Iancule”. Recunoaștem în această schiță modalitățile de exprimare a diferitelor grade de reverență față de o persoană. Interjecția „mă” urmată sau nu de prenumele personajului, nu exprimă nici un fel de respect. Substantivul „domnule” urmat de prenumele personajului exprimă un grad mediu de respect, datorat unui om ajuns la vârsta maturității, care are o condiție socială bună și care se află într-o relație de amiciție cu emițătorul. Formula „stimate domnule director”, specifică
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
află într-o relație de amiciție cu emițătorul. Formula „stimate domnule director”, specifică stilului administrativ exprimă un grad maxim de respect, datorat atât vârstei cât și statutului social al referentului, creând totodată o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Substantivul „nene” urmat de prenumele personajului exprimă respectul față de vârsta personajului și o anumită notă de familiaritate glumeață între emițător și receptor. Concluzii Personajele lui I.L. Caragiale dovedesc o mare flexibilitate de a-și schimba modul de exprimare de-a lungul
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
s-auadăugaut, pe lângăfaptele de eroism, pioșenia și curtoazia. Cuvântul cavaler desemna un titlu nobiliar,conferit celui care se remarca prin fapte mărețe de arme și credință.Moștenit în lumea medievalăoccidentalădin limba latină, eques,-itis, mult mai apropiat fonetic de caballaricius, substantiv adjectivat, folosit atât în Apusul cât și în Centrul Europei Medievale. În limba franceză, nobilul act de vitejie va deveni chevalier, în italiană, cavaliere, în limba spaniolăcaballero. În limba română, în acea perioadă, conceptul va fi preluat cu înțelesul de
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
au simțit bine când un tanar student român și-a arătat interes pentru cultura lor. Zi de zi, după o muncă istovitoare, le căutăm compania și le foloseam ‘secretul’: vorbeam fără să-mi pun deloc probleme de gramatică, punând toate substantivele la nominativ și verbele la infintiv. Turuiam, și spre mulțumirea lor, cu încetul îmi îmbunătățeam germană. Conștienți însă că mă învățau un dialect, îmi atrăgeau ades atenția că în ‘Hoch Deutsch’ se spune altfel, dar la nivelul la care eram
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]