6,023 matches
-
mi-ar păsa deloc, dar mi-ar părea rău să te fac să beneficiezi și d[umnea]ta de ea. Femeile sunt mai slabe de înger. N-am uitat că în fragmentul celălalt e vorba de Dora. Dar Magda, în subtitlu, mi s-a părut mai bun. De altfel, mai târziu vom unifica și poate vom schimba peste tot. Ar fi bine ca jurnalul să-l pui pe socoteala unui personaj feminin pe care l-ai prezentat deja cititorilor în Căi
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
ca decupaj dintr-un flux, după o logică internă dificil de aproximat. Cu puține excepții care strălucesc prin concizie (din păcate, nu și prin altceva), textele „imnice” sunt ample, stufoase, cele mai ample și mai stufoase fiind și singurele cu subtitlu: cel final (anterior menționat), alături de imnul 160 (studiu de caz 1) și de imnul 162 (studiu de caz 2). Restul poemelor au drept titluri, trecute între paranteze, primul vers. Insolitul formulei frapează, iar lectura, nu tocmai ușoară, solicită din plin
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
Virgil Mihaiu Down Beat, revista-pivot a jazzului mondial (în al cărei colegiu redacțional am onoarea să reprezint România) poartă subtitlul Jazz, Blues &Beyond. Acest slogan e inspirat din modul cum își prezenta Duke Ellington membrii orchestrei pe scenă, drept „beyond category” - adică, în sens larg, dincolo de categorisiri sau etichetări prestabilite. Judecând după evoluția Festivalului de Jazz de la Sibiu din ultimii
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
Panait Istrati, expuse și argumentate într-un volum aparte, apărut în anul 2002. Strădaniile sale s-au concretizat în trei masive volume, intitulate Trei decenii de publicistică, apărute la Editura Humanitas, însumând peste 1300 de pagini, fiecare volum având ca subtitlu o sintagmă sugestivă extrasă dintr-un semnificativ articol. Primul volum, intitulat Scăpare de condei, reia și întregește Publicistica de tinerețe. 1906-1916. Al doilea, între banchet și ciomăgeală, cuprinde articolele, interviurile, scrisorile cu caracter declarativ și polemic, confesiunile dintre anii 1919-1929
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
și istoric literar, lucrarea cea mai substanțială de până azi consacrată renașterii criticii noastre, reînființării acesteia, după ce practic fusese desființată în anii proletcultismului. În vorbe i se atribuiseră criticii rosturi îndrumătoare, dar în fapt fusese scoasă din joc. Încă în subtitlu (De la realismul socialist la autonomia esteticului) Alex Goldiș enunță datele procesului pe care îl va urmări în carte, bornele între care acest proces se desfășoară, punctul din care pleacă și acela în care ajunge. Toată literatura postbelică va fi implicată
Luptele criticii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3779_a_5104]
-
numește Victor Neaga), totul la el e parcă făcut să fie de-a-ndoaselea. Pierzând un concurs de manuscrise, i se părea rezonabil să dedice cartea (scoasă în cele din urmă la o altă editură) tocmai juriului care-l respinsese. În plus, subtitlul plachetei („volum funerar pt generația 2000”) reprezenta un afront cu atât mai de impact cu cât venea din partea unui (aproape) adolescent cu o înfățișare amintind de poeții englezi ai secolului al nouăsprezecelea și cu un discurs, sintactic vorbind, foarte apropiat
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
care mi le inspiră ultimele capitole ale cărții și pe care ți le supun frățește, ca și până acum. Cartea III, cap[itolul] 5 - Meșterul Manole este, cred, adevăratul titlu al baladei lui Alecsandri - să se adauge în paranteze, ca subtitlu la Mănăstirea Argeșului. În loc de Legenda Sf[ântului] Nicodim (Vlahuță) să se pună ca titlu: Nicodim, ctitorul Tismanei, ca să se răspundă mai direct la obiectul capitolului (Sanctuare). Să se așeze înainte de Tismana lui Iorga. Mă întorc la cap[itolul] 4, de
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
încă o dată, în necesitatea cronologiei. Nu văd nicăieri pe Păcală! E mare nevoie de el, aici! Bocete - Izvorul? Acest cap[itol], prea amestecat, trebuie scindat, ca și precedentele. Sau, mai bine, rămâne așa cu titlul Traiul țăranului (iar restul în subtitlu), dar se scot din el, pentru a se așeza în alte cap[itole], anumite bucăți, de pildă: Mama (Coșbuc), Herdelea (cu noi note portretice extrase din roman), Bunica lui Delavr[ancea] și, poate, și alte bucăți ar merge mult mai
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
ceva despre Balcic, din Pillat. Ocnele de sare de Cantemir n-au rost aici. Drum nou de Dan ar merge mai bine Dealuri. Drum rucărean de Iorga, tot cam pe acolo. Ultimul cap[itol] - propun titlul - Recapitulări și Învățăminte. În subtitlu - Judecăți etc. Cap[itolul] ar rămâne așa cum e, cu excluderea lui Petrovici 6. Poate s-ar mai afla ceva de adăugat, cu mare relief și semnificare? Exprim din nou, pentru întregul volum, preferința mea pentru maximum de grupare, de organizare
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
Cristina Alexandrescu Un articol de presă în care un parlamentar este omagiat prezintă încă din subtitlu o exprimare nefericită. Site-ul informatorulbt.ro a publicat vineri un articol în care scrie despre ajutorul pe care deputatul botoșănean Liliana Mincă l-a acordat unui participant la concursul "România dansează". Doar că, din subtitlu aflăm că "Iepurașul parlamentar
Gafă într-un articol omagiu pentru un parlamentar by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/36231_a_37556]
-
omagiat prezintă încă din subtitlu o exprimare nefericită. Site-ul informatorulbt.ro a publicat vineri un articol în care scrie despre ajutorul pe care deputatul botoșănean Liliana Mincă l-a acordat unui participant la concursul "România dansează". Doar că, din subtitlu aflăm că "Iepurașul parlamentar a trecut și prin județ". Or, este binecunoscut că drept "iepurași" sunt catalogate fetele care pozează goale în celebra revistă Playboy. De asemenea, din articolul respectiv mai aflăm că "Astăzi, cu 2 zile înainte de marea sărbătoare
Gafă într-un articol omagiu pentru un parlamentar by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/36231_a_37556]
-
1919-1940) a tipărit trei cărți: Dor și jale, 1920,Viața și opera lui Ion Creangă (studiu), 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei,1926. Dor și jale, Tipografia Diecezană, Gherla, 1920, este o carte de „poezii culese din război”, cu un subtitlu aproape sinonimic, „patimi și suferințe”. Sunt creații cvasifolclorice pentru că autorii acestor poezii au plecat și ei, „ din câmp, de-acasă, de la plug” în Primul Război Mondial, război de întregire a neamului, și, trăind în mijlocul ororilor războiului, departe de cei dragi
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
lui de vedere are dreptate. Ca să eviți măcar în mică parte acest inconvenient, pune pe socoteala unei eroine închipuite: Jurnalul Magdei Sterian, de exemplu, sau alt nume. În Ad[evărul]lit[erar] ai da fiecărui fragment alt titlu, punând în subtitlu pe cel general. Când, după cum îți scrisesem, am început să transcriu un fragment din Visul pentru Ad[evărul] lit [erar], gândurile de mai sus m-au făcut să mă opresc, ca să te întreb. Căci poate d[umnea]ta te-ai
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
pur și simplu "șparlită" din Maurice Druon, la care Dumitriu a contribuit numai cu incestul și cu descripția accesoriilor anatomice. Cum se scrie în limba franceză Ar mai fi un cuvânt de spus și despre afirmația lui Dumitriu, afișată în subtitlu pe copertă, cum că și-ar fi tălmăcit singur lucrările în franțuzește. E o tentativă de a se strecura ca virtual și posibil scriitor francez. E încă o minciună și care de la primele pagini sare în ochi. Acea "version française
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
tentă de ostentație livrescă. E aceasta proză feminină? Da, sub unghiul visceral al zvîrcolirii continue. Nu, dacă îi judecăm rangul elevat la care e ridicată zvîrcolirea. Paginile de aici nu conțin urmă de ficțiune, ci doar contorsiuni intime, de aceea subtitlul de „roman“ pe care editorul l-a adăugat nu poate decît să contrarieze. Volumul n-a fost scris din ambiție culturală, ci din nevoia de a supraviețui psihic. Rețeta i-a fost de folos Mihaelei Stănișor, dovadă că Lucrare de
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
Joyce, pe de altă parte, cărți ale amintirilor. Și benzile desenate și Marlowe aparțin unui timp paradisiac al întâlnirilor în care Mircea Mihăieș crede cum nimeni din generația sa.. Ultima carte a lui Mircea Mihăieș se numește Ce rămâne. Cu subtitlul: Wiliam Faulkner și misterele ținutului Yoknapatawpha. E,desigur, o carte despre marele prozator, despre un ținut, o lume. Despre misterele acelei lumi. Dar titlul, dar verticala studiului este întrebarea: Ce rămâne. Ce rămâne din lumea lui Faulkner. O întrebare de
Mircea Mihăieș și devenirea optzecistă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2903_a_4228]
-
Yoknapatawpha. E,desigur, o carte despre marele prozator, despre un ținut, o lume. Despre misterele acelei lumi. Dar titlul, dar verticala studiului este întrebarea: Ce rămâne. Ce rămâne din lumea lui Faulkner. O întrebare de o șocantă ambiguitate, îmblânzită de subtitlul care ne atrage atenția că despre Faulkner este vorba. Și, așa cum știm cu toții, opera lui Faulkner rămâne. Ar trebui să mai scriem că Mircea Mihăieș lucrează la cartea despre Faulkner încă din anii în care se entuziasma, cu talent, cu
Mircea Mihăieș și devenirea optzecistă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2903_a_4228]
-
a gândi sau de a imagina limita, în spațiile brăzdate de frontiere ale Mitteleuropei și ale Balcanilor, problemele sunt, în esență, aceleași (identitatea, alteritatea, călătoria, exilul), dar privite din unghi diferit. Tema seducției (frumos anunțată de jocul de cuvinte al subtitlului) reprezintă, cum se va vedea, atât ingredientul de coagulare a unei materii literare diverse, cât și punctul de fugă de pe „frontiera“ frontierei. Deși vede în literatură un barometru destul de fidel al aspirațiilor, temerilor, traumelor și visurilor mângâietoare, cu alte cuvinte
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
ipocrizie. Nu fără tristețe meditează asupra maladiilor epocii sale, asupra pericolelor pe care le aduce un climat al libertății nelimitate. Cu un patetism mereu supravegheat, cu o admirabilă rigoare speculativă, eseistul abordează o problematică vastă, nelimitânduse doar la enunțata, în subtitlul cărții, temă a iubirii. Vorbește despre dragoste și trădare, comunicare și solitudine, despre emoții și irațional, despre caracter și experiențe de viață, despre ezitare și refuz, despre părinți și familie etc. Scrisul său îmbină divagația savantă cu anecdoticul sau cu
Un eseist neliniștit by Ion Cristofor () [Corola-journal/Journalistic/3030_a_4355]
-
și își anulează vizita în România, un gest de repudiere politică a lui Ceaușescu de mare răsunet. Cartea lui Virgil Tănase, în a doua parte mai ales, reconstituie aceste evenimente și nu fără rost Leapșa pe murite se autodefinește, în subtitlu, drept „document polițist și literar“. Este și una și alta, document polițist mai ales când istorisește avatarurile „mortului fără moarte“, dispariția lui Virgil Tănase din viața publică și ecourile din ziare, supozițiile care se fac; document literar cînd evocă anii
Roman biografic și de senzație by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3049_a_4374]
-
contra, să-i trimiți și să-i scrii tot ce crezi că este în interesul d[umi]tale. Mă îndoiesc numai de rezultat. Ce titlu să dau fragmentului? Găsește-l singură de data asta. Nu uita însă să-i adaogi subtitlul, ca de obicei: „Din jurnalul...” etc. Am schimbat începutul. În ansamblul romanului, începutul capitolului ar fi mers așa cum l-ai pus d[umnea]ta. Dar publicând fragmentul izolat, e mai bine să-l începi cum am spus eu. Ar fi
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
un viitor încă cețos, m-am uitat odată în fișierul cel mare dacă e vreo carte scrisă de Balotă. Am descoperit atunci unul care avea același nume cu mine, ba mai mult, același pronume. Titlul cărții: Din spuma mărilor... și subtitlul versuri. Cartea apăruse cu vreo șase-șapte ani în urmă, în 1929. Ceea ce mă tulbura era, desigur, potrivirea numelor, dar mai era gongul acela care răsuna îndepărtat, adânc în mine, când auzeam, citeam ori îmi aminteam doar ceva despre mare. Trăind
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
lucruri care ar trebui să sufoce pagina - dar ea rămîne aerisită, netă, plină de viață!". Sau: ,Asupra poemelor Constanței Buzea, comentariul critic, oricît de abundent, pare mereu abia început" sau: ,Unul dintre poemele lui Cezar Ivănescu, Jeu d^amour (cu subtitlul: Amintirea Paradisului) îmi apare ca o capodoperă de o armonie unică". Cu adevărat magnanim se arată criticul în raport cu Victor Felea, al cărui Jurnal publicat postum conține mai multe pasaje ce-i dau acestuia impresia că-l ,detestă din toată inima
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
pe universitate, de către responsabilii de partid din partea organizațiilor studențești, de către Direcției Presei și Tipăriturilor, de către cadrele de partid din partea organizațiilor județene de partid, de către secretari de partid responsabili cu propagandă, de către Securitate; cenzură se exercită asupra conținutului și titlurilor și subtitlurilor prin intermediul unor registre de nume și de cuvinte și asupra unor domenii precum sexualitatea, religia, starea reală a economiei și vieții sociale și asupra oricărei idei politice neagreate de către regim..." Prefață volumului este realizată tot de către un om de presă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de Iași are o problemă estetică: dă impresia de înghesuială, de haos, de sufocare, ca un magazin mic, în care trebuie să suporți ghionturile involuntare și coatele celorlalți. Prea multe rubricuțe, care se încurcă unele pe altele, articolașe ușurele, titluri, subtitluri, intertitluri și supratitluri, pozișoare și chenărașe, aldinuțe și reclămuțe, mici păreri și mici accese de autoadulare sau de autocompătimire, micuțe și drăguțe răsfățuri și lamentări, veșnice acuze la adresa criticilor care sunt marii vinovați (bine că mai există și ceva mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11221_a_12546]