1,856 matches
-
la migrări; - încheierea și aplicarea înțelegerilor departamentale cu alte țari privind revenirea în țară a migranților români, respectiv retrimiterea în țările de origine sau în alte țari a migranților aflați în România; - asigurarea în caz de nevoie, a mijloacelor de subzistență și sprijinirea reintegrării în societate a migranților români reveniți în țară, în afară programelor de cooperare cu alte state sau organisme internaționale; - adoptarea măsurilor necesare pentru acordarea unor ajutoare umanitare de urgență migranților străini aflați pe teritoriul României; - asigurarea participării
HOTĂRÎRE Nr. 417 din 14 iunie 1991 *** Republicată privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107874_a_109203]
-
de Migrări, precum și unitățile lor de subordonare județeană și a municipiului București răspund de îndeplinirea sarcinilor specifice comitetului, ce le revin conform competențelor și atribuțiilor lor generale, inclusiv de aspectele care implică cheltuieli bănești sau asigurarea unor condiții materiale de subzistență pentru migranți. Articolul 5 Prefecturile județene, precum și a municipiului București și sectorului agricol Ilfov vor constitui comitete locale pentru probleme de migrări, incluzind reprezentanți locali ai instituțiilor care fac parte din Comitetul Român pentru Probleme de Migrări, care vor soluționa
HOTĂRÎRE Nr. 417 din 14 iunie 1991 *** Republicată privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107874_a_109203]
-
curs de un an; 4. salariile oamenilor de serviciu pentru un an trecut și restul datoriei din anul curent; salariul de 6 luni al calfelor de prăvălie și salariul pe o lună al lucrătorilor cu ziua; 5. prețul obiectelor de subzistență date debitorului și familiei sale în curs de șase luni. Cand valoarea imobilelor n-a fost absorbita de creanțele privilegiate și ipotecare, parte din prețul lor ce mai rămâne se va afecta cu preferință la plata creanțelor arătate din prezentul
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
i se achite cheltuielile locale și serviciile de mai jos, pînă la concurență sumelor indicate în documentul referitor la proiect sau stabilite în alt mod de către P.N.U.D., conform deciziilor pertinente ale organelor sale directoare: a) cheltuielile locale de subzistență ale experților-consilieri și ale consultanților afectați proiectului în țară; ... b) serviciile personalului local administrativ și de birou, inclusiv personalul de secretariat, interpreți-traducatori și alt personal auxiliar asemănător, ale căror servicii se vor dovedi necesare; ... c) transportul personalului în interiorul țării; și
HOTĂRÎREA nr. 113 din 15 februarie 1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107665_a_108994]
-
depune la Oficiul pentru refugiați din cadrul Direcției generale a poliției de frontieră, străini, probleme de migrări și pașapoarte. ... Cererea va fi însoțită de o declarație, data pe propria răspundere, din care să rezulte că solicitantul nu dispune de mijloace de subzistență. Declarația va fi certificata în acest sens de reprezentantul Oficiului pentru refugiați care primește cererea." Articolul 2 Hotărârea Guvernului nr. 417/1991 , republicata, cu modificările și completările aduse prin prezența hotărâre, se va republică în Monitorul Oficial al României, dându
HOTĂRÂRE nr. 419 din 24 iulie 1998 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121328_a_122657]
-
în mîinile marilor proprietari funciari greci. Ele erau lucrate de țărani mai ales în sistemul dijmei care cedau de la o treime pînă la jumătate din produsele lor. Celelalte regiuni ale Greciei dispuneau în primul rînd de gospodării mici care asigurau subzistența familiilor respective, dar nimic mai mult. Lipsa de pămînt bun forța Grecia să importe grîu pentru a-și hrăni locuitorii. Problema producerii de recolte destinate exportului rămînea nerezolvată. La sfîrșitul secolului al XIX-lea, unicul articol abundent la export erau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
erau foarte ridicate. De exemplu, s-a apreciat că țăranul bulgar plătea între 1879 și 1911 sub formă de taxe între 15 și 20% din cîștigul lui, ceea ce constituia o povară extrem de mare pentru o populație care trăia aproape de nivelul subzistenței. Contribuabilul rural primea în schimb foarte puțin de la guvernul central. Se poate firește argumenta că o armată puternică constituia un avantaj, de serviciile ei beneficiind fiecare cetățean. În ciuda acestui fapt, dincolo de asigurarea funcționarilor din administrația locală și din poliție, regimurile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
circa 62 % din gospodăriile bulgărești, 68 % din cele iugoslave și 80 % din cele românești aveau sub 12,5 acri (5 hectare) de pămînt.34 O suprafață de 5 acri de fiecare membru al unei familii era considerată drept strict necesară subzistenței. Situația era înrăutățită de faptul că de multe ori țăranii nu lucrau o proprietate compactă, deținînd fîșii dispersate. Deși pămînturile acestea erau greu de cultivat, sistemul fusese preferat ca formă de asigurare a recoltei și mod de împărțire destul de echitabilă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
erau acceptate de membrii lor. Întrucît trăiau într-o epocă cînd nu era de așteptat ca guvernele centrale să asigure servicii sociale, ei depindeau de unitățile reprezentate de sat și familie, care ofereau protecție unei populații cu o economie de subzistență și care îi adăpostea pe bătrîni, bolnavi, tineri și pe cei care nu puteau rezolva altfel problemele acestor vremuri zbuciumate. În împrejurări normale, autoritățile locale și cele bisericești aveau putere de decizie asupra celei mai mari părți a problemelor legate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
șef militar a cărui putere nu face nici un fel de distincție între stat, persoana sa și bunurile sale. Iată de ce, la moartea sa, regatul se vede împărțit între copii, conform legii salice. Pentru a-și asigura sieși și curții sale subzistența, regele trece de la o villa la alta, însoțit de garda sa personală și de aceia dintre fideli care au în grijă palatul: funcționarii și înalții ofițeri între care nu există încă o diferență clară. Cei mai importanți pentru merovingieni sînt
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
vamă de orice fel. Criza și reînnoirea Bisericii creștine În timpul perioadelor tulburi de nesfîrșite războaie care caracterizează epoca marilor migrații, Biserica a asigurat, în fața barbarilor, preluarea administrațiilor civile din ce în ce mai precare, în fruntea fiecărei cetăți, episcopul a trebuit să vegheze asupra subzistenței populației, să organizeze spitale și ospicii în care să-i primească pe cei slabi, să întrețină școli și deseori să facă dreptate. Astfel, el devine adevăratul șef, nu numai spiritual, dar și cel temporal, al comunității civice, avînd frecvent, grație
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și se produce; el continuă, de asemenea, să-și cultive celelalte loturi de pămînt cu ajutorul posesorilor lor care trebuie să achite redevențe în bani, în natură și muncă (robota). Aceste mici loturi, gîndite ca suprafețe aproape egale, trebuind să asigure subzistența unei familii de țărani, au cunoscut o puternică evoluție în secolele al IX-lea și al X-lea, din cauza vînzărilor și partajurilor succesorale. În regiunea pariziană, suprafața lor variază de la l la 15 hectare, și de la 15 la 40 de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
-lea și al X-lea, din cauza vînzărilor și partajurilor succesorale. În regiunea pariziană, suprafața lor variază de la l la 15 hectare, și de la 15 la 40 de hectare în Flandra și Frizia. În general, marele domeniu carolingian își asigură singur subzistența. Cele mai multe villae își au chiar proprii lor artizani, care fabrică haine, oale, butoaie și instrumente agricole. Villae-le care pot da un excedent stăpînului laic sau ecleziastic -, care astfel să-și poată achiziționa produsele de lux ale marelui comerț, sînt rare
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
aproape permanentă scade în secolul al XII-lea. Ceea ce nu elimină vulnerabilitatea extremă a veniturilor în fața variațiilor climatice pe termen scurt (secete, inundații) și aceasta cu atît mai mult cu cît populația de hrănit este mai numeroasă. Grave crize de subzistență lovesc ca atare Europa întreagă în 1005-1006, 1031-1033 dată la care, la Tournus, dacă ar fi să credem afirmațiile lui Raoul de Glaber, s-ar fi vîndut carne de om -, 1050, 1090, după care foametea mai slăbește în intensitate. Nevoia
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
al copiilor reținuți la posturile de poliție; la acestea se adaugă numărul distrugerilor de bunuri, de locuințe, ateliere de artizanat, locuri comerciale și de câmpuri agricole. Un număr imposibil de apreciat este cel al persoanelor care au pierdut mijlocul de subzistență, astfel că în ultima toamnă s-a constatat prezența unor familii care locuiesc în parcuri; permanent pot fi văzute mame care cerșesc cu copiii lor în stradă; se vorbește tot mai mult de prostituție, care se răspândește, unele femei fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
infinitate de predicate, unul singur, cel actualizat într-o judecată, neepuizând "întinderea" lui S, a "substratului", sfera potențialității sale? Să observăm că cele două instanțe S și P nu se află de la bun început în același "loc logic". Subiectul este subzistență, substrat, prin urmare, spațiul său propriu este cel ontic, dominat de fel de fel de condiționări (substratul, totuși, nu ființează prin el însuși). Predicatul însă nu devine element al acestui spațiu decât prin exercițiul funcției sale. Altfel, el este, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
plati tudini solemne. Ce sens au lucrurile? Cum trăim? La ce bun? Ca să mă simt cât de cât activ și inteligent, încropesc, în grabă („în grabă“ e mult spus), un inventar: câte tipuri de trecere prin viață există? Tipul A: Subzistența. N-ai timp să reflectezi la rostul vieții. Te străduiești să obții, mai mult sau mai puțin decent, substanța ei zilnică, materia ei vitală. Ești ocupat și obosit. Abia dacă poți savura mici episoade de refacere, în weekend sau în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
personalități providențiale. N-am argumente solide - cel puțin deocamdată - pentru a credita resursele de solidaritate, vigoare sufletească și dinamism civic ale unei populații risipite interior, sleite de lipsuri, hărțuite de tot felul de „zbierători și dibaci“, înrăite de lupta pentru subzistență. Uneori, oricât m-ar întrista ceea ce simt, mă întreb dacă nu oblojim, în fibra noastră, un virus (mai vechi) al disoluției, dacă nu stăm sub steaua sumbră a unei ratări istorice, a unei „moșteniri de nenoroc“, cum spune undeva Iorga
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în cuprinsul satelor, cel mai adesea fără curte, grajduri, grădină sau fântână, principala avere a lor constând în animalele pe care le dețineau. Muncile prestate în folosul stăpânului erau făcute mai ales prin constrângere, iar agricultura practicată era una de subzistență, datorită permanentei incertitudini în privința posibilității păstrării locuinței sale, cât și a predispoziției de a migra de pe o moșie pe alta. Boierul bucovinean considera că vina pentru starea de ruină economică a satelor revenea regimului fanariot corupt, care nu făcea decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
familii sărace. Între acești nenorociți supuși rămași nu este unul care să nu se fi dedat, cu adânci suspine și lacrimi, unei întregi liste de fapte contrabandist ice. El însuși, trebuind să-și aducă de peste graniță bunurile necesare deja îngustei subzistențe zilnice, nu poate face asta decât sub multe și apăsătoare dificultăți de graniță și vamale, și în condiții mult mai scumpe, mai anevoioase și adesea de contrabandă. Cu greu este posibil a găsi un echivalent dimensiunii acestui neajuns, în măsura în care judecăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
favorizată numai de războaiele statelor învecinate sau a celor mai îndepărtate din Europa. Plecând de la această situație a Moldovei, binecuvântată astfel de mâna naturii, putem ușor concluziona cât de rea este aceea a Bucovinei, care e obligată să-și caute subzistența în Moldova. Însă aceasta n-a fost îndeajuns. Am spus deja că proprietățile bucovinene ale subsemnatului sunt tăiate de linia graniței. Aici au fost instituite obișnuitele vămi și aduși vameși. Țăranul își are terenurile cultivate de partea cealaltă a frontierei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și vinul, de ce nu și ceara lumânării. Ba chiar o șosea, un aeroport sau casa. Cam multe. Mai ales când, din pricini economice, cei ce au și jumătatea mea de hectar abia se țin pe ei, la un nivel de subzistență, fără a-mi asigura și mie același lucru. Mai avem, fiecare român, și un sfert de hectar de pădure. Care trebuie să asigure și hârtia, și casa, și lemnul de foc. Singura sursă de energie regenerabilă, căci cărbunele, petrolul ori
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca puricele? Un vânător micuț și, tocmai de asta, generos: de ce să ucidă vânatul, câtă vreme se poate sătura la fel și mâine? Dar așa e și nițeluș egoist, căci ceea ce vânătorul consacrat nu poate devora din vânatul lui devine subzistență pentru hoitari și apoi pentru descompunătorii biocenozei, Închizând circuitul substanței. Lucru pe care-l face totuși și așa zisul parazit, deși de pe urma lui nu se poate bucura un hoitar, dar sigur descompunătorul, căci și el, zisul parazit, se „ușurează“ de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
extermina vânatul... Sunt convins că America nu e chiar atât de infantilă. Dimpotrivă. E dispusă să poarte și un astfel de război, căci astăzi războiul a devenit o afacere: Ca și În războiul Golfului, America va vinde arme, muniție, echipament, subzistență, tuturor prăpădiților de aliați. Inclusiv românilor. E motivul pentru care America preferă imaginea deloc măgulitoare a infantilismului investiției În combaterea efectelor, iar nu a cauzei. À propos: n’am să Înțeleg niciodată de ce ne-am redus la acel grad de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori l-au pierdut fără voia lor și nu realizează nici un fel de venituri este evident complet diferită de cea a celor care, deși nu au loc de muncă din aceleași motive, dețin totuși terenuri agricole, producătoare de mijloace de subzistență, ori au surse de venituri proprii sau realizează venituri din activități autorizate. Determinarea suprafeței de teren agricol ori a nivelului venitului realizat în raport cu care operează exceptarea de la acordarea ajutorului de șomaj și a celui de integrare profesională constituie o opțiune
DECIZIE nr. 115 din 21 septembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125733_a_127062]