3,755 matches
-
di servitù, în Opere inediți di Francesco Guicciardini, ed. P. și L. Guicciardini (Florența, 1867) 382-388. Cf. O. Bernstein, Die Bestrafung des Selbstmords und ihr Ende, Strafrechtliche Abhandlung 78 (Breslau, 1907), 8 și 15, despre pedepse târzii pentru tentativă de suicid în Prusia și Boemia. 84 Kohler și degli Azzi, Florentiner Strafrecht (n. 3 mai sus), 88-89, cf. 203. Vezi Murray, Suicide (n. 14 mai sus), ÎI, 419-420; R. Davidsohn, Geschichte von Florenz, 4 vol. (Berlin, 1896-1927), IV:1, 312, si
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
des Selbstmords und ihr Ende, Strafrechtliche Abhandlung 78 (Breslau, 1907), 8 și 15, despre pedepse târzii pentru tentativă de suicid în Prusia și Boemia. 84 Kohler și degli Azzi, Florentiner Strafrecht (n. 3 mai sus), 88-89, cf. 203. Vezi Murray, Suicide (n. 14 mai sus), ÎI, 419-420; R. Davidsohn, Geschichte von Florenz, 4 vol. (Berlin, 1896-1927), IV:1, 312, si (în general despre suicid în Florența), IV:3, 381-382; și Dorini, Diritto penale (n. 3 mai sus), 135. Moore, Suicide (n.
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Boemia. 84 Kohler și degli Azzi, Florentiner Strafrecht (n. 3 mai sus), 88-89, cf. 203. Vezi Murray, Suicide (n. 14 mai sus), ÎI, 419-420; R. Davidsohn, Geschichte von Florenz, 4 vol. (Berlin, 1896-1927), IV:1, 312, si (în general despre suicid în Florența), IV:3, 381-382; și Dorini, Diritto penale (n. 3 mai sus), 135. Moore, Suicide (n. 12 mai sus), ÎI, 167-169, a citat exemplele unui caz din Anglia de tentativa de suicid din cauza sărăciei. 85 Johannes Burckard, Liber notarum
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Murray, Suicide (n. 14 mai sus), ÎI, 419-420; R. Davidsohn, Geschichte von Florenz, 4 vol. (Berlin, 1896-1927), IV:1, 312, si (în general despre suicid în Florența), IV:3, 381-382; și Dorini, Diritto penale (n. 3 mai sus), 135. Moore, Suicide (n. 12 mai sus), ÎI, 167-169, a citat exemplele unui caz din Anglia de tentativa de suicid din cauza sărăciei. 85 Johannes Burckard, Liber notarum, ed. E. Celani, 2 vol., Rerum italicarum scriptores, a 2-a ediție, XXXII: 1 (Citta di
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
IV:1, 312, si (în general despre suicid în Florența), IV:3, 381-382; și Dorini, Diritto penale (n. 3 mai sus), 135. Moore, Suicide (n. 12 mai sus), ÎI, 167-169, a citat exemplele unui caz din Anglia de tentativa de suicid din cauza sărăciei. 85 Johannes Burckard, Liber notarum, ed. E. Celani, 2 vol., Rerum italicarum scriptores, a 2-a ediție, XXXII: 1 (Citta di Castello, 1907-1942), ÎI, 84. Vezi Bourquelot, "Recherches" (n. 14 mai sus), 463. Suntem îndatorați lui Donald Weistein
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
ajutor în această privință. 86 Dacă Rinaldeschi nu ar fi mărturisit, ar fi fost probabil torturat, din moment ce în tradiția română erau necesari doi martori oculari pentru condamnarea unui delict capital: vezi E. Peters, Inquisition (Berkeley-Los Angeles, 1988), 64-65, si Murray, Suicide (n. 14 mai sus), ÎI, 171. 87 D. Lawton, Blasphemy (Philadelphia, 1993), 16, scrie "despre cuvântul blasfemie" că "nu este în mod stabil diferit de erezie, apostazie și sacrilegiu" și că "blasfemia cuprinde înjuratul, jocul de noroc, beția, impietatea, calomnia
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
ar fi Canada, securitatea umană înglobează securitatea economică (lipsa sărăciei), alimentară (acces la resursele de hrană), sanitară (acces la îngrijirile de sănătate și protecția împotriva bolilor), mediu (prevenirea degradărilor ecologice), personale (protecția împotriva torturii, războiului, violenței domestice, crimelor, folosirea drogurilor, suicidul), comunitară (supraviețuirea culturilor tadiționale) și politice (beneficierea de drepturi civile și libertăți publice). Acest vast program de realizare a securității umane reflectă autonomia crescătoare recunoscută în lumea contemporană a individului în raport cu statul, accentul mare fiind pus pe valorile funamentale ale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
școlar; - deversarea unor substanțe toxice în aer pe perimetreul instituției școlare; - evacuarea clădirii școlii; - moartea unor elevi sau a unor profesori; - accident într-un mijloc de transport al școlii; - injurii sau atitudini imorale în interiorul campusului; - sinucideri sau chiar tentative de suicid; - agresiuni în interiorul campusului; - violența în interiorul campusului școlar; - activități teroriste în campus; - explozii (în laboratorele de științe, în centralele termice); - dezastre naturale; - persoane “intrus” în interiorul campusului (persoane înarmate); - arestări ale unor profesori sau alte persoane din categoria administrației pentru trafic de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și se face adesea la nivel de grup (de exemplu, selecționat, comunitar). Prevenția secundară se referă la intervenția care are loc imediat după apariția bolii și care are ca scop evitarea complicațiilor și evoluției acesteia (de exemplu, reducerea riscului de suicid la pacienții cu depresie). Prevenția terțiară se face în cazul bolilor cronice și urmărește reducerea problemelor induse de complicațiile bolii (de exemplu, creșterea calității vieții pacienților depresivi cu risc suicidar). Două constructe strâns asociate celui de boală și care permit
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
2. Depresia la adolescenți, adulți și bătrâni / 205 8.9. Intervenția în depresie: medicamente sau psihoterapie? / 207 8.9.1. Diminuare și remisie în depresie / 208 8.9.2. Intervenția medicamentoasă și forme de psihoterapie în depresie / 210 Capitolul 9. Suicidul / 215 9.1. Delimitări conceptuale / 215 9.2. Deznădejdea ca factor mediator între depresie și suicid / 216 9.3. Teorii psihologice privind suicidul / 218 Capitolul 10. Tulburările anxioase / 225 10.1. Prezentare generală / 225 10.2. Panica și agorafobia / 227
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
207 8.9.1. Diminuare și remisie în depresie / 208 8.9.2. Intervenția medicamentoasă și forme de psihoterapie în depresie / 210 Capitolul 9. Suicidul / 215 9.1. Delimitări conceptuale / 215 9.2. Deznădejdea ca factor mediator între depresie și suicid / 216 9.3. Teorii psihologice privind suicidul / 218 Capitolul 10. Tulburările anxioase / 225 10.1. Prezentare generală / 225 10.2. Panica și agorafobia / 227 10.2.1. Tulburarea de panică / 228 10.2.2. Agorafobia / 230 10.2.3. Teoriile
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în depresie / 208 8.9.2. Intervenția medicamentoasă și forme de psihoterapie în depresie / 210 Capitolul 9. Suicidul / 215 9.1. Delimitări conceptuale / 215 9.2. Deznădejdea ca factor mediator între depresie și suicid / 216 9.3. Teorii psihologice privind suicidul / 218 Capitolul 10. Tulburările anxioase / 225 10.1. Prezentare generală / 225 10.2. Panica și agorafobia / 227 10.2.1. Tulburarea de panică / 228 10.2.2. Agorafobia / 230 10.2.3. Teoriile biologice / 232 10.2.4. Teorii psihologice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
versus intervenția în situații de criză / 278 11.3. Evaluarea și intervenția / 280 11.3.1. Planificarea și implementarea intervenției / 281 11.4. Eficiența intervenției timpurii în atacul de panică / 282 11.5. Prevenția, intervenția în criză și postvenția în suicid / 285 11.5.1. Intervenția în criză / 287 11.5.1.1. Tehnici de intervenție în criză / 289 11.5.1.2. Postvenția / 289 Bibliografie / 291 Abstract / 311 Résumé / 317 Introducere Psihologia clinică este definită ca fiind știința care studiază
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este variația istorică a datelor epidemiologice. Observarea unor astfel de modificări permite formularea unor ipoteze privind relațiile dintre ele și schimbările sociale observate în perioada respectivă. Rezultatele obținute până acum arată că astfel de relații există în cazul schizofreniei sau suicidului (Tudose și colab., 2002)16. Capitolul 2 Evaluarea și diagnosticarea tulburărilor mentale Strângerea informațiilor. Evaluarea este procesul de strângere al informațiilor despre problemele unei persoane și cauzele posibile ale simptomelor. Multe feluri de informații sunt strânse în timpul unei evaluări, ca
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și/sau iritabilitate, în plus apar încă patru din următoarele simptome: scăderea în greutate, tulburări de somn, agitație psihomotorie sau retardare în plan psihomotor, oboseală, stimă de sine scăzută sau vină excesivă, probleme de concentrare, gânduri și/sau tentative de suicid. 2. Schizofrenia infantilă. Este o psihoză cronică, procesuală, caracterizată prin disocierea personalității. Persoana pierde contactul cu realitatea, apar profunde tulburări ale gândirii și afectivității Boala are o evoluție deteriorată. La copil, din cauza insuficientei dezvoltări a funcțiilor psihice, a experienței de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
parte problemele psihice și sociale care implică, consumul de alcool includ riscul interacțiunii cu terapia medicamentoasă, disfuncții hepatice, scăderea în greutate și efectele negative care apar la nivelul funcțiilor cognitive. S-a demonstrat că vârstnicii alcoolici prezintă un risc de suicid de cinci ori mai mare în comparație cu vârstnicii non-alcoolici însă psihoterapia este folositoare în tratarea vârstnicilor alcoolici. Studii recente care abordează intervenția în problemele legate de alcool s-au centrat pe intervenția de scurtă durată, aceste intervenții includ ședințele psiho-educaționale privind
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
diminuarea capacităților cognitive, deficit de concentrare sau indecizie aproape în fiecare zi (fie prin relatare personală, fie observată de ceilalți); 9) gânduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideație suicidară recurentă, fără un plan anume ori tentativă de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului. A. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt; B. Simptomele cauzează detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de funcționare; C. Simptomele nu se datorează
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
indecizie aproape în fiecare zi (fie prin relatare personală, fie observată de ceilalți); 9) gânduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideație suicidară recurentă, fără un plan anume ori tentativă de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului. A. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt; B. Simptomele cauzează detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de funcționare; C. Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe ori
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
au prezentat rate semnificativ mai crescute de tulburări afective decât aveau rudele lor adoptive sau rudele persoanelor adoptate sănătoase. Totodată, în cazul rudelor biologice ale persoanelor adoptate cu tulburări afective s-au depistat rate mult mai crescute de tentative de suicid sau acte suicidare complete decât în cazul rudelor adoptive din cele trei grupuri (Power & Dalgleish, 1998, apud Hoeksema, S.N., 1998)157. Studii despre incidențele în cadrul istoriei familiei, studiile asupra gemenilor și studiile de adopție sugerează că genetica joacă un rol
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fusese declarat medicamentul minune, el a fost declarat medicamentul ucigător. Jurnalele medicale și mass-media au relatat câteva cazuri ale unor pacienți depresivi care s-au sinucis, în timp ce se aflau sub tratament cu Prozac. Studiile empirice au demonstrat că rata de suicid în cazul pacienților depresivi care se tratau cu Prozac nu era semnificativ mai mare decât în cazul tratamentului cu alte antidepresive. S-au ridicat și alte probleme cu privire la utilizarea inhibitorilor de serotonină. În Statele Unite ale Americii se scriu lunar peste
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
respectiv capacitățile mnezice. Riscul suicidar la vârstnici este o gravă consecință a depresiei, deoarece dorința și voința de a pune capăt suferinței este mult mai evidentă și mai violentă decât la tinerii adulți, fapt ce explică de ce numărul cazurilor de suicid este de două ori mai mare în rândul persoanelor mai în vârstă decât per ansamblul populației. 8.9. Intervenția în depresie: medicamente sau psihoterapie? Majoritatea experților în sănătatea mentală, în decursul anilor, au considerat medicamentele antidepresive arma secretă în lupta
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cauzele principale a dizabilităților din lumea întreagă. Astfel, impactul tulburărilor de dispoziție asupra calității vieții și a productivității economice este la fel de mare ca cel al bolilor de inimă. De asemenea, depresia este responsabilă pentru cel puțin jumătate din cazurile de suicid. Eficiența antidepresivelor a fost stabilită în mii de experimente cu loturi care aveau tratamente placebo. Cele mai noi sunt mai sigure, având mai puține efecte secundare negative decât tratamentele timpurii. Aproximativ 50% din pacienți vor răspunde la orice medicament care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
timpului, își pierd interesul pentru activități pe care anterior le considerau plăcute, au tulburări de somn (hipersomnie sau insomnie) și modificări ale apetitului. Ei se pot simți extenuați și consideră că sunt fără valoare, putând avea chiar gânduri recurente de suicid sau moarte. Scopul tratamentului este diminuarea simptomelor. Remisia (ameliorarea) apare când persoana s-a recuperat complet. Chiar și în perioada de remisie pacienții se află la un risc înalt de revenire a simptomelor. Pacienții sunt adesea încurajați să continue tratamentul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
medicamentele în reducerea distresului acut. Psihoterapia interpersonală poate mări întinderea răspunsului (vizibil în mai multe arii), în timp ce psihoterapia cognitivă crește stabilitatea acestuia. Tratamentul combinat, deși mai scump, pare să păstreze avantajele ambelor forme de terapie (farmaceutică și psihologică). Capitolul 9 Suicidul 9.1. Delimitări conceptuale Etimologia cuvântului suicid: este sui = de sine și cidium = omorâtor. Suicidul reprezintă "orice caz în care moartea rezultă direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, făcut de victima însăși, care știe că trebuie să
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poate mări întinderea răspunsului (vizibil în mai multe arii), în timp ce psihoterapia cognitivă crește stabilitatea acestuia. Tratamentul combinat, deși mai scump, pare să păstreze avantajele ambelor forme de terapie (farmaceutică și psihologică). Capitolul 9 Suicidul 9.1. Delimitări conceptuale Etimologia cuvântului suicid: este sui = de sine și cidium = omorâtor. Suicidul reprezintă "orice caz în care moartea rezultă direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, făcut de victima însăși, care știe că trebuie să producă acest rezultat" (Durkheim, 1993)208. Suicidul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]