2,367 matches
-
grec difq˜raj (al cărui sens ar fi „suluri făcute din piei”), confirmând în același timp originea romană a codexului (a cărții sau, mai simplu, a carnetului) de pergament. Codexul, având aproximativ forma unei cărți moderne, prezenta câteva avantaje față de sul: costa mai puțin, nu era atât de pretențios la cărat, puteai să cauți ușor în el un anumit pasaj, oferea posibilitatea de a numerota paginile și de a insera indici sau note. Misionarii creștini apreciau cel mai mult costurile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
a numerota paginile și de a insera indici sau note. Misionarii creștini apreciau cel mai mult costurile sale reduse și facilitatea transportării sale dintr-un loc într-altul. Julio Trebolle Barrera face o constatare interesantă atunci când spune că trecerea de la sul la codex a avut loc în același timp cu trecerea de la hainele grele, voluminoase, ale perioadei clasice, la hainele mai ușoare, prinse la mijloc în curea, specifice Antichității târzii; hainele cu curea permiteau o mai mare mobilitate în mișcare, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
mare mobilitate în mișcare, mai ales în călătorii. Cu timpul, codexul a devenit cel mai bun însoțitor al misionarului creștin. Adoptarea rapidă de către creștini a codexului, simboliza totodată ruperea de tradiția iudaică, în cadrul căreia textele sacre trebuiau copiate doar pe suluri. Până în zilele noastre, Sefer Tora, adică Pentateuhul folosit pentru lecturile publice de la sinagogă, se folosește în format de sul. La jumătatea secolului al II-lea d.Hr., formatul codexului era folosit pentru transmiterea tuturor Scripturilor Sfinte creștine, incluzând cărțile moștenite
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
creștin. Adoptarea rapidă de către creștini a codexului, simboliza totodată ruperea de tradiția iudaică, în cadrul căreia textele sacre trebuiau copiate doar pe suluri. Până în zilele noastre, Sefer Tora, adică Pentateuhul folosit pentru lecturile publice de la sinagogă, se folosește în format de sul. La jumătatea secolului al II-lea d.Hr., formatul codexului era folosit pentru transmiterea tuturor Scripturilor Sfinte creștine, incluzând cărțile moștenite de la evrei. Posibilitatea copierii diferitelor cărți biblice într-un singur codex a contribuit în același timp la o mai
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
vase mari nu permite prezumția că au fost așezate în grotele de la Qumran pentru a putea fi distruse pe căi naturale. În plus, inaccesibilitatea locului din inima deșertului face greu de imaginat că cineva s-ar fi străduit să care sulurile acolo pentru ca ele să fie distruse în mod natural. Manuscrisele descoperite la Qumran erau mult prea numeroase pentru a da mărturie despre o singură tradiție. Suntem în posesia unor texte care nu pot fi clasificate pe baza unor familii textuale
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
că vă ascundeți lacrimile, e mai de efect. Totuși, nu exagerați, nu vreți să vi se scurgă tot machiajul pe față; după acest truc el trebuie să vă îmbrățișeze tandru, cuprins de remușcări, nu să fie nevoit să vă aducă sulul de prosoape de hârtie. Situația standard expusă mai sus - o variantă delicată a transferului de vinovăție- este doar o mostră din paleta largă care vă stă la dispoziție; experiența vă va învăța cu siguranță să personalizați acest exemplu pentru extratereștrii
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
angajat ca plutonier de securitate... Dosar nr.: Opriți-l, dom'le, pentru Dumnezeu! Ce naiba! (aruncă cu dosarul în Plutonier.) Plutonierul: (privindu-i pe ceilalți) Deci voi, ăștilalți, ați vrea să vă spun... ce am făcut eu... (ceilalți își fac dosarele sul, gata să le arunce în plutonier; acesta înțelege tensiunea) Văd că v-ați răzgîndit... Bine... bine... cum vreți voi. Obiectiv nr.: (după o lungă pauză) Să fiu eu al naibii, dacă mă întreabă cineva de ce viu eu aici de atîta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de joc) Acum mi-a ieșit... Depinde cum le bați (pauză) Hai că ne plictisim, zău așa... Mai bine să vă spun povestea vieții mele... Dosar nr.: Vezi că poate-ți băgăm pe gît dosarele astea! (i-l arată făcut sul) Plutonierul: (cu un plus de forță) Atenție la ce spuneți și ce faceți..., că vi le bag eu pe gît... Poate așa o să vedeți mai clar ce scrie în dosarele voastre... așa că fiți atenți: deci, cum v-am mai spus
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
din Drăgaică". Pentru alungarea duhurilor necurate, de Sânzâiene se aprind focuri și se merge cu făclia, înveșnicindu-se, astfel, relația "de sânge" dintre lună și soare: "Pe raze de soare, / Pe scursuri de mare, / Țese / Iana, țese, / Războiaș de fier, / Suluri de oțel / Cu spată de sârmă, / Face pânză bună. / Soare că venia, / D-aș-te ziua-i da: / Aș-te ziua, Iano, / Iano, / Sânziano! / Țese Iana, dichisește / Și de nuntă se gătește. / Țese / Iana, țese / In și cu mătase, / Lui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a găsit / Potrivnică-n lume, / Să se potrivească, / Să se nemerească. / Papuc din picior, / Ineluș din deșt. / Și el s-a lăsat. / La nouă argele / Este-o argelușă / Argea de marmură, / Cu ușa la vale, / Cu ferestre-n sooare, / Cu suluri de-argint. / (...) Pânza-i de mătase, / Lui soare cămașă. / Țese, -nchindisește, / Ileana Sâmzeana / Doamna florilor / Și-a garoafelor, / Țese, -nchindisește / Și găitănește."196 În Panteonul tradițional românesc, Sfântul Mihail a fost împuternicit să țină frâiele destinului soarelui și lunii, hotărnicind
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cealaltă Conul Alecu, Coana Mare, Duduia. Duduia amintește de Fătălăul "Florilor de mucegai" prin limbaj și construcție, prin monstruozitatea fizică, ce presupune și o monstruozitate morală: "Femeie ne femeie, la bine și la rău/ Turtită ca o tavă și-un sul de rogojină/ Sătulă de-ntuneric, scârbită-i de lumină/ Făptură neîmplinită și fată fătălău." Doinele din cuprinsul poemului sunt niște satire la adresa lumii moșierești: "Îi țes țării, pe gherghef,/ fire-n jur, ca de sidef/ Să ne sugă ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
primare și caută un inginer-consilier pentru a proteja ce a inventat și pentru a ști cum să le administreze. Nu poate continua singur". Jacques Sauvan practica încă medicina la Antibes și prima oară cînd l-am văzut a desfășurat un sul mare de hîrtie pe care se aflau scheme cu fire conductoare în rețea cu "porți", electromagneți. Nu-mi mai amintesc bine, dar era interesant și misterios. Nu aveam decît o idee foarte vagă despre cibernetică la vremea respectivă, auzisem vorbindu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pisate pusă la pîntece e bună de facere ușoară. Femeia care nu mănîncă carne de porc în zilele Crăciunului, nici în ale Paștelui naște ușor. Limbă afumată e bună de facere ușoară. Femeia îngreunată se pune cu pîntecele, ușor, pe sulul de la urmă, cînd se taie o pînză, ca să nască ușor. Femeia însărcinată să nu descalțe pe nimeni, nici să nu tragă cioarecii* cuiva, că apoi nu poate naște pînă ce acela nu-i va da apă din opinci sau cizmă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oameni crăpături la limbă și provin din faptul că te-a adăpat* de pe pieptene. De Sf. Dumitru nu se piaptănă, că-i primejdios de lupi. Se zice că dacă a furat cineva un pieptene și moare, apoi ies pe dîn sul o mulțime de păduchi. Pierdere Dacă-ți pare rău de-un lucru pierdut, nu l mai găsești. Cînd pierzi ceva, să zici de mai multe ori, că-l găsești: „Scoate, drace, ce-ai furat, că te bat cu maiele, pînă-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mamei sale, sau va fi acel copil călugăr, sau un mare tâlhar. Pînză Dacă la Lăsatul Postului de toamnă nu se mănîncă toată demîncarea, să știi că te apucă ploaia cu pînza pe gard neurzită. Cînd se învălește pînza pe sul, se înnoadă o pană de găină, ca pînza să meargă așa de ușor în stative ca pana. Cînd se învălește pînza, să nu se lase a trece peste ea ori pe sub ea vreun cîne ori pisică, că ci e rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face cărare în rai. Ras Tatăl să nu rază pe fiul său, că e rău de moarte. Rast Cînd fușteii, de la capătul cellalt al pînzei, ajung la două palme de ițe, pînza se taie; se pun băieții cu pîntecele pe sulul de dinapoi și femeia începe să taie pe dinaintea ițelor, zicînd: „Nu tai pînză, dar tai rastul* copiilor“ de trei ori. Rață Cînd cloșca scoate vreun pui sau boboc de rață cu două ca pete sau cu patru picioare e rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se leagă ațele în noduri, și se menește ca atunci să se mărite cutare fată, cînd s-a dezlega nodul și se aruncă nodul în foc, apoi fata nu se mai mărită în veci. Cînd femeile pun pînza pe sul, să nu vadă bărbații, căci la țesut i se moaie marginile. Lemnul după care s-au deșirat firele se aruncă tocmai de unde s-a pus pînza pe sul, ca să se țese iute, și fetele mari care vor purta cămeșa din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fata nu se mai mărită în veci. Cînd femeile pun pînza pe sul, să nu vadă bărbații, căci la țesut i se moaie marginile. Lemnul după care s-au deșirat firele se aruncă tocmai de unde s-a pus pînza pe sul, ca să se țese iute, și fetele mari care vor purta cămeșa din acea pînză se vor mărita curînd. Cînd așezi în război, mai întîi să zici: „Doamne, ajută-mi!“ și să te închini, ca să isprăvești mai iute. Cînd învălești pînza
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se țese iute, și fetele mari care vor purta cămeșa din acea pînză se vor mărita curînd. Cînd așezi în război, mai întîi să zici: „Doamne, ajută-mi!“ și să te închini, ca să isprăvești mai iute. Cînd învălești pînza pe sul, după ce isprăvești, se ia sulul, se dă cu capul în doi țăruși pe care a stătut sulul și se zice: „Aici să fii strîmb, și la război, drept.“ Cînd cade minciunoasa* după sul, s-o iei în gură și s-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mari care vor purta cămeșa din acea pînză se vor mărita curînd. Cînd așezi în război, mai întîi să zici: „Doamne, ajută-mi!“ și să te închini, ca să isprăvești mai iute. Cînd învălești pînza pe sul, după ce isprăvești, se ia sulul, se dă cu capul în doi țăruși pe care a stătut sulul și se zice: „Aici să fii strîmb, și la război, drept.“ Cînd cade minciunoasa* după sul, s-o iei în gură și s-o ștergi afară, că auzi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd așezi în război, mai întîi să zici: „Doamne, ajută-mi!“ și să te închini, ca să isprăvești mai iute. Cînd învălești pînza pe sul, după ce isprăvești, se ia sulul, se dă cu capul în doi țăruși pe care a stătut sulul și se zice: „Aici să fii strîmb, și la război, drept.“ Cînd cade minciunoasa* după sul, s-o iei în gură și s-o ștergi afară, că auzi pe cineva strigîndu-ți pe nume soțul ce ai să ai. Cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
isprăvești mai iute. Cînd învălești pînza pe sul, după ce isprăvești, se ia sulul, se dă cu capul în doi țăruși pe care a stătut sulul și se zice: „Aici să fii strîmb, și la război, drept.“ Cînd cade minciunoasa* după sul, s-o iei în gură și s-o ștergi afară, că auzi pe cineva strigîndu-ți pe nume soțul ce ai să ai. Cînd se gătește pînza, e bine a lega spata cu cîteva fire din capătul pîn zei, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sfîrșit pînza de țesut și se taie ea de pe stative, apoi își acopăr toate femeile află toare în casă capul cu basmale, crezînd că la din contra, li s-ar tăia părul. Cînd o femeie isprăvește de țesut și lasă sulul în laț, ceea ce a rămas se țese foarte iute, ca să se isprăvească curînd, căci se zice că în timpul acela Maica Domnului șede în genunchi lîngă război, și e păcat să o țină așa mult. La finitul pînzei, dacă vrea să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
neam deosebit nu vă las să vă uniți, că în locul vostru să mă unesc eu cu un alt altoi de neam domnesc, căci așa a fost dat și de Dumnezeu lăsat.“ Vrăjitoarele fură rodul holdelor așa: iau ouă clocite, un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul nopții, îngroapă ouăle clocite în locul unde începe lanul, își leagă săculețul de busuioc de piciorul drept, încalecă sulul, îi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul nopții, îngroapă ouăle clocite în locul unde începe lanul, își leagă săculețul de busuioc de piciorul drept, încalecă sulul, îi pune frîul, își despletește părul, se dezgolește pînă la brîu și, bă tînd sulul cu biciul, fuge, strigînd: „De la moș cutare la mine!“ Ca să fie de folos, trebuie să zică așa de douăsprezece ori. Urmează un descîntec, învelirea sulului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]