2,532 matches
-
C. Daicoviciu, intitulată Problema continuității în Dacia. În direcția înregistrării faptelor culturale locale se înscrie Bibliografia Transilvaniei române între anii 1916-1936, elaborată de Ioachim Crăciun, lucrare ce acoperă mai toate aspectele vieții culturale ale provinciei: reviste, istoriografie, statistici etc. În sumar nu intră producții literare, cărțile recenzate fiind monografii, lucrări istorice sau studii lingvistice. Se remarcă recenzia lui N. Bănescu la Memoriile reginei Maria, Aurel Decei semnalează Istoria românilor de N. Iorga, Ovidiu Boitoș scrie despre Peregrinul transilvan al lui I.
REVUE DE TRANSYLVANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289278_a_290607]
-
, revistă apărută la București, neregulat, între august 1875 și mai 1878. Prin 1875 era redactor E. I. Popescu. În anii următori este posibil să fi redactat revista I. S. Spartali, autor al celor mai multe traduceri incluse în sumar. Foiletonul marilor gazete din Paris era sursa literaturii publicate în R.i., periodic destinat cititorilor de nivel cultural mediu. Alți colaboratori sunt Iuliu I. Roșca, L. Koslinski, Gh. Tabacovici, C. D. Ștefănescu, G. I. Goleșteanu. Scriitorii din ale căror opere
ROMANCIERUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289306_a_290635]
-
Nordului, Marin Preda, Friguri, Dumitru Radu Popescu, Vânătoare regală ș.a. -, dar și proza unor clasici - nuvele de Ioan Slavici (Moara cu noroc), romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu. Lista ei de traduceri este completată de seria prozelor incluse în sumarul unor antologii și în reviste - povestiri de Ștefan Bănulescu, Augustin Buzura, Lucia Demetrius, Fănuș Neagu, Francisc Munteanu. În special transpunerile romanelor lui Camil Petrescu și D.R. Popescu „sunt pietre de încercare pentru traducător; ele impun exigențe dintre cele mai înalte
RICHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
bilanț, care configurează mișcarea teatrală din Transilvania și reprezintă o prețioasă sursă documentară pentru cercetătorii din domeniu. Alte rubrici: „Piese teatrale vrednice de jucat”, „Greutățile începutului”, „Din autorii dramatici străini”. Se publică versuri de Horia Petra-Petrescu. Proza nu figurează în sumare, în schimb sectorul publicisticii e mai bine ilustrat. Semnează frecvent Horia Petra-Petrescu, care dă Câteva amintiri despre I.L. Caragiale, pentru ca apoi, într-o succesiune de articole - în fapt, textul unei conferințe ținute la Caransebeș - să analizeze O noapte furtunoasă și
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
Agatha Bârsescu și Maria Slătineanu. Pot fi citite și câteva note de curs, extrase din lecții care fuseseră predate la Collège de France ori la Sorbona. Aceeași neobosită Adela Xenopol semnează și traducerea în limba franceză a baladei Miorița. În sumar mai intră o piesă folclorică din Bucovina (Blăstămul), precum și un serial de note de călătorie, Scrisori din Elveția, care aparține Adelei Xenopol și apare în toate numerele. D.B.
ROMANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289305_a_290634]
-
punct de vedere politic gruparea conservator-democrată a lui Take Ionescu. Comentariile politice și sociale sunt semnate de M. Stroescu, Th. D. Speranția, A.D. Xenopol, I. Clinciu, I. Otescu, Mihail Dragomirescu, Eugeniu Sperantia, Nestor Urechia, C. Rădulescu- Motru, M.M. Fotino. În sumar este inclusă poezie de Radu D. Rosetti, Mircea Dem. Rădulescu, Vasile Militaru, V. Voiculescu ș.a. De problemele artei se ocupă George Dimitriu. Se acordă o mare atenție problemelor învățământului. V.T.
ROMANIA VIITOARE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289335_a_290664]
-
română și străină, precum ediția a treia din Plumb de G. Bacovia, Darurile pământului de Nichifor Crainic ori Cuvinte potrivite și Icoane de lemn de Tudor Arghezi, dar și Pe frontul de vest, nimic nou, romanul lui E. M. Remarque. În sumar intră și folclor cules de Ștefania Crișan. D.B.
RITMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
întreaga publicistică literară din R.e. e colorată ideologic. Sunt de menționat contribuțiile lui Lucian Costin (Personalismul în literatură), Iosif E. Naghiu (Un poet uitat. Asesorul Zaharia Boiu), George Sbârcea (Ion Moldovanu), Const. Rîuleț (Epigrama românească). O prezență aparte în sumar o constituie numeroasele traduceri ale lui Al.T. Stamatiad din poezia chineză și japoneză clasică, tot el tălmăcind câteva haikuuri franțuzești și poemul Moartea săracilor al lui Baudelaire. Se publică, de asemenea, o versiune românească a poemului dramatic Tumulusul de
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
publicație apărută la București, săptămânal, de la 1 februarie 1920 la 16 octombrie 1921, ca supliment literar și artistic al cotidianului cu același nume. Pe prima pagină sunt prezentați, în fiecare număr, un scriitor din trecut și un autor contemporan. În sumar intră poezie de Nichifor Crainic, Ion Barbu (Driada, Măcel, Gest, Hierofantul, Cercelul lui Miss), V. Voiculescu (Amintirea), Aron Cotruș (Din fumul ăstor vechi cetăți, Desrobire), Tudor Vianu (Câmpie și seră), Ion Pillat, Ion Minulescu (Nihil, Nocturnă), Vladimir Streinu (Ateul, Romanță
ROMANIA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289329_a_290658]
-
Eftimiu, Nichifor Crainic. Remarcabilă este prezența autorilor mai tineri, aflați în plină afirmare: Radu Gyr (Piață, Carioca, Pentru o alteță japoneză), Eugen Jebeleanu (Fulgere, Revenire spre ziuă, Jertfă îndoită), apoi Dimitrie Stelaru, Emil Botta, Constant Tonegaru, și chiar includerea în sumar a versurilor unor avangardiști ca Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Sașa Pană, ceea ce arată o salutară receptivitate față de modernism, vizibilă și în ancheta Poezia modernistă (10-11/1934). De foarte bună calitate și destul de diversă este și proza, printre semnatari numărându-se
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
Demetrius, Ioana Postelnicu, memorialistică de E. Lovinescu și Regina Maria (cultivată insistent, dedicându-i-se numere speciale), proză poematică de G. Bacovia (Târziu, Divagări utile). Spre deosebire de alte periodice din epocă, R.s. și s.r. nu neglijează dramaturgia, făcând loc în sumar unor fragmente de piese de teatru, cum sunt cele ale lui G. M. Zamfirescu (Sam), Ion Minulescu (Nevasta lui Moș Zaharia), Ticu Archip (Luminița, Ecoul), unor scurte comedii sau drame de Adela Xenopol și Lucreția Petrescu și unui poem dramatic
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
Alecu Russo trimite aici Cugetări și Amintiri, iar lui Alecsandri îi apar Călătorie în Africa și 24 de ceasuri la Balta-Albă. Încredințat că realizarea unității și a independenței Principatelor putea fi obținută numai cu ajutorul marilor puteri, V. Alecsandri include în sumar Melodiile românești, Prietenii românilor și o serie de „cântece poporale a românilor” din Moldova, Transilvania, Muntenia și Banat, scrieri prin intermediul cărora caută să demonstreze că Țările Române meritau încrederea și sprijinul Apusului. Se disting, de asemenea, poemul în proză Cântarea
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
raportului dintre tradiție și actualitate. Între publiciștii culturali ai R.n. foarte activi sunt Titus Bunea, I.C. Mălin, Olimpiu Boitoș, care folosește și pseudonimul S. Florea, Iosif E. Naghiu. Se reiau câteva poeme de Aron Cotruș (Horia, Căpetenia,), se înscriu în sumar versuri de Al. Popescu-Negură (prezent constant în 1940 și 1941), Ovidiu Hulea, Ioanichie Olteanu, Vasile Flueraș ș.a., dar se acordă un loc special prozei, fie că e vorba de note de călătorie sau de memorialistică, precum sunt cele aparținând lui
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
și texte care ilustrau toate genurile, cu o grafică excelentă, are, de asemenea, colaboratori numeroși și de valoare atât din rândul scriitorilor consacrați, cât și al tinerilor în curs de afirmare. Faptul se verifică, de pildă, în cazul poeziei. În sumar intră poeme de V. Voiculescu (A doua tinerețe, Lui Nicu Condiescu), Ion Vinea (Neurastenie), Al. A. Philippide (Părul) și versuri ale unor autori mai tineri, care, în parte, vor reuși să se impună ca talente autentice: Dimitrie Stelaru, George Lesnea
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
idei. O rubrică permanentă de cronică literară, „Pe margini de cărți”, este susținută cu competență mai întâi de Octav Șuluțiu, apoi de Mircea Alexiu și de George Demetru Pan. Există și o rubrică de recenzii, „Cronica măruntă”, foarte bogată. Din sumar nu lipsesc studiile tematice: Dan Petrașincu, Femeile în literatura românească, N.I. Herescu, Eminescu și clasicismul ș.a., nici evocările sau restituirile istorico-literare, aparținând fie lui Constantin Virgil Gheorghiu, fie cuiva care folosește pseudonimul Cronicar și dedicate unor personalități din trecutul mai
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
scriind despre spectacole și despre mari muzicieni, N. Carandino și Traian Șelmaru urmăresc viața teatrală, George Nichita și Ion Zurescu dau cronici și eseuri despre artele plastice, iar un Kean și Victor Iliu asigură cronica cinematografică. Toate acestea alcătuiesc un sumar extrem de generos, care face din R.l. una dintre cele mai dense și mai valoroase publicații românești din perioada interbelică. Alți colaboratori: Gh. Brăescu, Profira Sadoveanu, Martha Bibescu, Jean Bart, Demostene Botez, Perpessicius, D. Iov, Ion Marin Sadoveanu, Vlaicu Bârna, Marcu
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
lui Mircea Eliade, Cultura română și orientalismul, și analizează observațiile lui Berdeaev despre comunismul rusesc, H. Borza scrie articolul Creștinismul, soluția crizei mondiale, iar Leonid Mămăligă (L.M. Arcade) glosează despre marginalism și consecințele sale doctrinare. În septembrie 1951 intră în sumar un articol al lui Th. Cazaban, Falsele probleme din exil, și un altul al lui Anton Zigmund Cerbu, Întâlnirea tineretului european (Loreley). Din cel de-al doilea an de apariție mai pregnant literar-culturale se dovedesc a fi numerele din iulie-august
ROMANIA VIITOARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289339_a_290668]
-
cel din urmă an, redactor responsabil), Propaganda refugiaților în lumea liberă, și cronica lui Aristide Burileanu la volumul Amintiri în uniformă al lui Mihai Niculescu. Atât prin calitatea și varietatea materialelor multiplicate, cât și prin valoarea semnăturilor cuprinse în fiecare sumar, R.v. este una dintre cele mai izbutite publicații românești apărute în exil. Manifestând o limpede atitudine anticomunistă și antisovietică, revista combate cu luciditate și oscilațiile, cedările ideologice, politice și intelectuale ale democrației franceze. N.Fl.
ROMANIA VIITOARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289339_a_290668]
-
cer, Ciorile ș.a. de Octavian Goga, se disting versurile, inspirate tot de drama războiului, al căror autor este V. Voiculescu (Șase cruci, Pe Siret, Era o zi de bătălie, Frunză verde, Oaspeții lui Ion, La Cheia Buzăului, Rănitul ș.a.). În sumar intră și poezii ocazionale sau patriotice, multe retipărite, aparținând lui Mircea Dem. Rădulescu, Vasile Militaru, George Ranetti, G. Tutoveanu, Al. T. Stamatiad ș.a. Ocazională este, de asemenea, și traducerea poemului Generalul Leman de Émile Verhaeren. Alți colaboratori: Eugen Goga, Eugen
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
Gane (Ritmuri franceze), J. Byck și Al. Rosetti (Istoria limbii române), Petru Nicolescu ș.a. Într-un comentariu despre saloanele literare de la noi, Roxana Berindei Mavrocordat amintește de rolul Aidei Vrioni, iar N.I. Herescu subliniază rolul Institutului de Studii Clasice, în sumar figurând și o scurtă privire asupra teatrelor din București. M.Pp.
RONSARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]
-
pagină, deține și rubrica „Cronica externă”), Brutus Coste, Anghel Rugină (Mai multă solidaritate românească, Atenție la tineret ș.a.), Emil Ghilezan, Barbu Niculescu, Claudiu Isopescu, Vasile Muși, Mihail Fărcășanu (Sensul permanent al Unirii), V. Brătianu ș.a. De la numărul 3/1951 în sumar este inclusă și „Cronica literară”, asigurată de Vintilă Horia, iar de la numărul 4/1951 un spațiu larg este consacrat problematicii culturale. În „Pagina culturală” sunt cuprinse informații despre scriitorii români din exil și din țară, despre publicațiile și editurile românești
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
literare”, apoi „Însemnări, cronici culturale, literare și artistice”, unde se publică sau se reeditează literatură propriu-zisă, comentarii, note și articole diverse. Printre semnatari se numără autori consacrați sau în curs de afirmare. De reținut e, în primul rând, prezența în sumar a unor poeți cunoscuți, ca V. Voiculescu (Inscripție pe o piatră de la Epidaur), Ion Pillat (Mi-e dragă amintirea..., Cină, Vestitorul), Victor Eftimiu (Vă port pe toți în mine...), Aron Cotruș (Horia), Nichifor Crainic (Prinos), ca și a unora mai
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
civilizația românească, ca și unele comentarii politice sunt semnate de A.D. Xenopol, N. Iorga, Marcu Beza, Al. I. Hodoș, Al. Lapedatu, V. Braniște, Iosif Popovici, G. Giuglea, Aurel C. Popovici, Al. I. Bogdan, Onisifor Ghibu, Gh. Ciuhandu, Vasile Goldiș ș.a. Sumarul mai cuprinde folclor, anecdote, proverbe, legende: Petre Dulfu (Păcală și zmeul), Nicolae Petra-Petrescu, Horia Petra-Petrescu, N. Stamate, Maria Ciobanu. În domeniul teatrului, scrierile, mai puține, aparțin lui Victor Eftimiu, Petre Locusteanu, Horia Petra-Petrescu, I. Găvănescul, Ion Agârbiceanu. R. face cunoscute
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
Țepeneag (Un român la Paris), Ion Ioanid (Închisoarea noastră cea de toate zilele), cu notele de călătorie ale lui Gheorghe Ursu (Europa mea), cu memorialistica extrem de incitantă a lui Alexandru George (Sfârșitul unei iluzii) ș.a. Deși mai rar prezentă în sumar, dramaturgia nu este neglijată, de-a lungul vremii apărând fragmente din piese de teatru ale lui Marin Sorescu (A treia țeapă), Ion Băieșu, D.R. Popescu, Ion Brad, Paul Everac, Paul Anghel ș.a. În afara părții beletristice propriu-zise, R.l. a avut o
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
Culte și Patrimoniu Cultural Național și a Primăriei Municipiului Focșani. Își propune să continue tradiția periodicelor vrâncene „Revista noastră”, „Milcovia”, „Ethnos”, „Revista V”, să susțină elanul creator local și inserția lui în cel național, să fie deschisă oricărei inițiative culturale. Sumarul cuprinde poezie, proză, istorie și critică literară, articole de cultură, documente inedite, traduceri. S. apare în condiții grafice deosebite, ilustrată cu reproduceri după picturile unor artiști clasici și contemporani. Colaboratori: Virgil Cândea, Eugen Simion, Răzvan Theodorescu, Constantin Ciopraga, Mihai Cimpoi
SAECULUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289427_a_290756]