6,212 matches
-
și Mihai o desluși fără greș, ca și cum ar fi știut-o de totdeauna (...) Deci mai făcu un pas înspre ea, până la depărtarea mâinii. Doamna îi aruncă frâul calului, să-l țină, semn aproape de prietenie dar și firească, pentru ea, poruncă...> Superb citat. De milioane! Apoi reiau cuvânt cu cuvânt, și dialogul palpitant și la obiect dintre Mihai și doamnă, pe care intenționam să-l includ neapărat în sceneta mea: < Mihai: Nobilus sum. Doamna (Printre râsete trufașe, fără atâta veselie) - Al cui
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
acel spital, aveam abonament acolo pentru că problemele mele de sănătate se agravase între timp și aveam mari probleme cu colonul, care producea niște polipi meta-plazici (cancerigeni). Aveam banii pregătiți și urma ca în câteva zile să plec. Adina, o fată superbă și sufletistă, a insistat să merg cu ea, să văd ceva nou care m-ar putea ajuta și nu costa nimic acea informație. Mi-a spus că mergem la Piatra Neamț, un oraș aproape de Bacău. Pe drum, am discutat despre cât
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
meu (cu bolile și negativul meu). Asta eram eu înainte cu ceva ani și v-am spus, Adina nu mi-a încărcat mintea cu multe explicații și am ajuns în Piatra Neamț, un orășel frumos și curat, înconjurat de munți. Era superb, eu nu mai văzusem acel oraș și mi-a plăcut instantaneu, apoi am intrat într-o sală destul de frumoasă și încăpătoare la un hotel, unde erau cam o sută de personae, eu mergeam destul de greu, iar durerile de picioare mă
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
o totală lipsă de respect sau și mai grav ignoranță. Aceasta este greșeala pe care mulți o fac în mod conștient sau inconștient. Cât vorbeam cu Adina, s-a apropiat de noi o femeie, cam de vârsta mea care arăta superb, cu o ținută elegantă și cu un zâmbet care îți încălzea inima. S-a prezentat Maria Parascan, Manager, am salutat-o respectuos și am schimbat câteva cuvinte despre produse și compania producătoare și m-a încurajat să consum produsele Forever
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
În timp ce amândoi salivam cu spor, așteptând ca programul culinar să livreze senzațiile gustative corespunzătoare, am Început să sporovăim despre vreme. La Mya, În San José, erau 108 grade Fahrenheit, la mine, - 18 grade Celsius și ningea viscolit. Ea purta o superbă rochie de seară, care-i lăsa brațele și spatele goale, eu, răcit mort fiind, Înghesuisem câteva helănci pe sub smoching. Dar n-a fost să fie! O pană de curent ne-a retezat brutal romanța, iar când am refăcut conexiunea, Mya
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sesizând la un moment dat, În spatele ei, un interior cunoscut și poza Înrămată a vărului meu, Gunnar. A urmat apoi marea mea iubire neconsumată, Charlotte din Johannesburg. Țin minte cum ne-am cunoscut, de parcă a fost ieri. Era o zi superbă pentru amorezații virtuali: ploua de rupea pământul. Ieșisem la o promenadă prin locurile dragi, care-mi umpleau spiritul de visare. Tocmai părăsisem wildpussies.org și, dornic de puțină pace sufletească, intrasem pe getagirl.com, când chipul ei s-a desprins
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
holul blocului. Noaptea se lungește și se lărgește considerabil, temperatura coboară sensibil. Costurile la lumină, Încălzire și Întreținere cresc amețitor. Cum domnul Pandele este angajat ca paznic de noapte, viața lui e dată peste cap. Își prezintă demisia. Fenomene paranormale. Superbe aurore boreale reflectate pe peretele mallului din localitate. Ceasurile nu merg. Câinii husky latră, urșii polari se trezesc când ți-e lumea mai dragă din hibernare și sperie lumea. Nea Pandele nu poate dormi. Are amețeli permanente. Obiectele metalice o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
rochiei. — Gata, poți să le spui rebuturilor să iasă, am adăugat, văzând că nimeni nu spunea nimic. Splendoarea a zâmbit și și-a ridicat adorabilul posterior de pe tăblia biroului, iar apoi s-a Îndreptat Încet către fereastră. Purta o rochie superbă, care-i dezvelea spatele, umerii și câteva organe vitale. Când mergea, se răsucea ca o tornadă, magnetizând orice ființă de sex bărbătesc aflată În raza ei de acțiune. Dacă Venus din Milo ar fi avut brațe, ar fi aplaudat-o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
el, din interiorul cuvintelor forțate să recompună ordinea uitată a notelor, iese o muzică fosforescentă, subacută și rece, dar atingînd, cîteodată, insuportabile intensități. Același principiu, cu deosebirea că, în ele, faptele se calmează de tot, lăsînd textul să-și facă, superb, mendrele, e de găsit în Ingeniosul bine temperat sau în Cvintetul melancoliei. Bucăți muzicale, dramatizînd pe seama decadenței pe care, aproape întotdeauna, la noi, muzica o anunță sau o însoțește, sînt istoriile de mahala, de la Foc în hanul cu tei la
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
Cu siguranta, dar erau vacanțele, lungi, în care aveați libertatea alegerii. Ce citeați atunci? Nu prea citeam în vacanțe. Pentru mine vacanțele erau relaxarea totală, era divertismentul, nu încă marea, pasiunea mea totală din prezent, era viața la țară, sate superbe, timpul invariabil frumos, desi probabil că ploua mult, casa noastră fiind în partea cea mai umedă din Limousin, locul în care vin toți curenții marini încarcați de ploaie dinspre Atlantic. Nu-mi aduc aminte decât de vremea bună, jocurile și
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
patchwork așa că cele pe care le-ați văzut în comerț. Și de la Dvs. am luat trăsăturile eroice ale personajului meu." Mi-a raspuns pe jumătate ironic " Sper că nu pe cele erotice" (n.tr. personajul este un performeur erotic remarcabil). Superb! Îl cunosc de pește treizeci de ani si il stimez, țin la el și mi-am dat seama imediat ce l-am cunoscut că, dacă ar fi avut norocul să se nască într-o altă epoca, dacă s-ar fi născut
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
în realități și ficțiuni. Am privit ore și ore schițe, variante amănunțite, perspective complet diferite pentru aceeași scenă, machete cu decoruri în miniatură, luminate, gata pentru a ține povestea unui text, a unui autor, a unui regizor, a actorilor. Fotografii superbe povesteau, la rîndul lor, despre o parte din montările la care a colaborat în lume, dar și la noi, după 1990. Nimic, însă, din ce a făcut la "Bulandra", să spunem, pînă a plecat din țară, în 1977. Nimic din
Spațiul și memoria by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9215_a_10540]
-
și mi-au dat, dincolo de sensibiltățile și vulnerabilitățile ce fac parte din creația lui Helmut Sturmer, putere. Puterea lui ca artist și ca om. Am plecat pe străzile Sibiului unui amurg de toamnă blîndă, tandră. Am plecat cu un album superb, "Scenografii Helmut Sturmer", care duce cu el într-un mod exemplar, grafic, vizual, ca tipăritură, povestea acestui mare scenograf. Nici o abatere de la performanța artistului. Nici una. Editura Kainonia, Idea Design&Print, toate din Cluj, au realizat unul dintre cele mai frumoase
Spațiul și memoria by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9215_a_10540]
-
Nostru, iar cînd auzeam cuvinte ca Dumnezeu, sau Iisus Hristos, mi se făcea negru Înaintea ochilor, deoarece veneau În flagrantă contradicție cu principiile materialismului științific. Țin minte că, În timpul vizitei oficiale efectuate În Venezuela, am fost cazat Într-o vilă superbă, situată pe malul mării - dacă nu mă Înșel, Oceanul Pacific. Deși, după cît de multe vizite oficiale am efectuat, nu mai sunt chiar sigur dacă Venezuela are sau nu ieșire la ocean. Dar, În orice caz, eram pe malul unei ape
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o asemenea amintire. Am Încredere În umbrele strămoșești. Mă ajută să supraviețuiesc. Pe ea nu o interesează strămoșii mei. Nu a privit niciodată fotografia la care eu țin atât de mult. Este mai, și fluturii zboară deasupra ierbii. Cât de superbe sunt culorile lor! Aud trântindu-se portiera unei mașini și repet În gând torentele de cuvinte pe care vreau să le spun. Telefonul sună pentru a cincizecea oară, portiera mai este trântită Încă odată, de data asta cu nervozitate, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
canapea, pisica grasă, cu un ochi acoperit de albeață, torcea. Există un loc ideal pentru moarte? Nu. Bătrânul n-ar fi părăsit cu nici un chip casa, dar mai ales n-ar fi putut Închide ochii fără să aibă În față superbele vitralii venețiene, Înfățișând păsări și principese. Era Întins pe canapea, și papucii Îi căzuseră din picioare. Ea s-a apropiat cu sfială de canapeaua pe care zăcea bătrânul și l-a săruta pe obraji. Era sărutul morții, a comentat după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Penultima poveste ,, Bătrânul n-ar fi părăsit casa și mai ales canapeaua pe care Îi plăcea să stea tolănit ore În șir din zi și din noapte, dar mai ales n-ar fi putut gândi fără să aibă În fața ochilor superbele vitralii venețiene, Înfățișând principese și principi, păsări și flori stilizate. Era Întins pe canapea, ațipise și, din piciorul stâng Îi căzuse papucul. Ea se apropiase cu precauție de canapea, ca să nu-l trezească. Frământa În mâini o bucată de lut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cutremurul. Trezit brusc din beție, a uitat de femeie și-a Început să alerge disperat spre casă Ă o vilă frumoasă În stil maură, și nu s-a oprit din alergat decât la numărul 8, unde de treizeci de ani superbul imobil adăpostise familia. Din casă nu mai rămăsese decât un morman de moloz amestecat cu bucăți de cărămizi și grinzi de lemn, din care se ridica o șuviță de fum. Pofta lui nesățioasă pentru femeile ușoare Îi salvase de două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Ah, au încercat într-un rând, când am avut o bronșită, dar mai târziu învățătoarea i-a mărturisit maică-mii că zău a ieșit un spectacol de mâna a doua. Vai, cum, cum poate să-și petreacă în bucătărie acele superbe după-amieze în care lustruiește argintăria, toacă ficat, îmi pune un elastic nou la pantalonașii scurți - și, în tot acest timp, îmi dă replicile de pe copia scenariului, jucând-o pe regina Isabella când eu sunt Cristofor Columb, pe Betsy Ross când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
copia scenariului, jucând-o pe regina Isabella când eu sunt Cristofor Columb, pe Betsy Ross când fac pe Washington, pe doamna Pasteur când îl întrupez pe Louis - cum poate ea să se înalțe împreună cu mine pe culmile genialității în acele superbe ore de amurg, după școală, iar apoi, seara, să-ndrepte cuțitul de pâine spre inima mea, fiindcă nu vreau să mănânc fasole verde și-un cartof copt? Și oare de ce n-o oprește tata? Laba A urmat apoi adolescența - cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
E finala. Finala campionatului. — OK, îmi zice mama și adaugă cu duioșie: ai venit, ți-ai îndeplinit datoria, acum fugi, fugi la meciul tău de campionat. Aud în glasul ei fericirea și ușurarea de-a fi în viață în această superbă după-amiază de septembrie... Și nu simt și eu, oare, aceeași ușurare? Oare nu pentru asta m-am rugat eu unui Dumnezeu în a cărui existență nici măcar nu cred? N-ar fi fost de-a dreptul inimaginabilă viața fără ea, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
vină am eu că ești grăsană și „greoaie“, iar eu sunt sfrijit și strălucit. Ce vină am eu că-s așa frumușel, de-o oprește lumea pe mama, când mă scoate cu căruciorul la plimbare, ca să-mi admire punimul 1 superb - doar o auzi și tu povestind treaba asta, n-am nici o vină că așa a fost să fie, e o chestie de la natură că m-am născut frumos, iar tu, dacă nu urâtă, în orice caz nu suficient de interesantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sensibilă la disputele interpersonale - s-a culcat la loc pe perna de lângă mine și a început să ne povestească despre ea. Avorturile îi amărau zilele. Avea un copil, un băiețel, cu care locuia pe Monte Mario („într-o clădire nouă, superbă“, după cum mi-a tradus Maimuța). Din nefericire, nu-și putea permite, în situația ei, să aibă mai mult de unul - „deși iubește copiii“ - așa că o ținea dintr-un avort în altul. Singura ei metodă anticoncepțională părea să fie un irigator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
nici măcar în Piața Fabian, dar, pe măsură ce mă apropii de periferia Irvington-ului, încep să zăresc ici-colo câte o casă locuită de goi - și apoi ajung în Irvington și e ceva de groază: nu numai că în fiecare salon e un brad superb împodobit și luminat, dar până și casele sunt unite între ele prin ghirlande de becuri colorate, care vestesc lumii creștinismul locatarilor, iar la fonograf răsună necontenit acordurile colindului Stille Nacht, se revarsă în stradă ca și cum - ca și cum? - ar fi imnul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
copile creștine. Sunt atât de căzut în adorație, încât dorința mea e mai presus de erecție. Puțulica mea circumcisă e pur și simplu zgârcită toată de-atâta venerație. De vină o fi groaza. Cum de reușesc să fie atât de superbe, de sănătoase, de blonde? Disprețul meu pentru obiectul credinței lor este mai mult decât neutralizat de sentimentul de adorație pentru înfățișarea lor, pentru felul cum se mișcă și râd și vorbesc - pentru viața pe care pesemne că o duc în spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]