1,072 matches
-
caz de instalare lentă a perturbării circulatorii, care permite dezvoltarea circulației colaterale de descărcare prin cele 4 sisteme venoase colaterale. La copil simptomatologia este mult mai severă decât la adult, datorită spațiului mic în care se dezvoltă tumora și a supleții parietale a traheei, care va fi comprimată concomitent cu vena cavă superioară (d’Angio, 1965 - citat de [17]), caracteristic copilului, ce apare ca o consecință a compresiunii accentuate pe cele două structuri anatomice și care îi poate pune viața în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
și îngust ca la adult, corzile vocale scurte și subțiri (de aici vocea înaltă). De aceea o justă educarea a vocii și vorbirii copilului, necesită aplicarea unui sistem bine chibzuit de exerciții motricomuzicale, care urmăresc formarea simțului ritmului și dezvoltarea supleței mișcărilor aparatului fonator și a întregului corp. Către 5 6 ani, normal este ca preșcolarii să pronunțe corect toate sunetele (chiar și vibranta „r”, consoanele constrictive „s, z, ș, j” și semioclusivele „ce-ce”), înlăturându-se fenomenele de înlocuire, omisiune
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
transpirației și lipsei de aer, la nivelul degetelor; atunci când am alerga desculți, picioare, gambele și articulația gleznei ar efectua un lucru mecanic mai puternic decât atunci când utilizăm pantofi sport, fapt ce ar consolida și dezvolta forța membrelor inferioare, ar educa suplețea și ar permite picioarelor să fie mai receptive la feedback-ul determinat de specificul suprafeței de alergare; atunci când un fan al joggingului a avut leziuni la nivelul articulației genunchiului, el ar putea relua practicarea joggingului dacă aleargă desculț, deoarece amortizarea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cultivate prin activitate specifică”. Mârza Dănilă Dănuț (Teoria Educației Fizice și Sportului, 2006) spune că: „Aptitudinile psiho motrice sunt însușiri, dispoziții naturale, înclinații, posibilități ale organismului de a efectua acte motrice cu anumiți indici de: forță, viteză, rezistență, coordonare, mobilitate, suplețe, pricepere, inteligență”. Calitățile motrice sunt însușiri ale organismului uman. Ele se dezvoltă pe parcursul vieții (până la o anumită vârstă!) dar se pot și „educa” (o influențare, „accelerare” a dezvoltării) printr un proces special de instruire. Cârstea Gh., în „Teoria și metodica
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și metodica educației fizice și sportului” (1993) și “Educația fizică - fundamente teoretice și metodice” (1999), împarte calitățile motrice în două categorii: 1. De bază: viteza, îndemânarea, rezistența și forța (V.Î.R.F.). Unii autori, pe lângă acestea, mai adaugă mobilitatea și suplețea. Alți autori consideră calități motrice de bază numai viteza, rezistența și forța (deci exclud îndemânarea). 2. Specifice: cele implicate în practicarea unor ramuri de sport sau în exercitarea unor profesii, meserii. Ele rezultă din combinația între două sau mai multe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în vedere dezvoltarea unei musculaturi robuste, într-un sistem de instruire care să nu suprasolicite sistemul osos; pentru a putea dezvolta forța fără a avea repercursiuni negative, profesorul trebuie să cunoască obligatoriu vârsta fiziologică a elevilor nu numai vârsta biologică. Suplețea Suplețea este considerată a fi: „capacitatea unui sportiv de a executa mișcări cu mare amplitudine, în una sau mai multe articulații.”. Weineck J. Biologia sportului. București, 1994 După părerea noastră, suplețea este: „calitatea care asigură executarea mișcărilor cu ușurință și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
vedere dezvoltarea unei musculaturi robuste, într-un sistem de instruire care să nu suprasolicite sistemul osos; pentru a putea dezvolta forța fără a avea repercursiuni negative, profesorul trebuie să cunoască obligatoriu vârsta fiziologică a elevilor nu numai vârsta biologică. Suplețea Suplețea este considerată a fi: „capacitatea unui sportiv de a executa mișcări cu mare amplitudine, în una sau mai multe articulații.”. Weineck J. Biologia sportului. București, 1994 După părerea noastră, suplețea este: „calitatea care asigură executarea mișcărilor cu ușurință și amplitudine
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
obligatoriu vârsta fiziologică a elevilor nu numai vârsta biologică. Suplețea Suplețea este considerată a fi: „capacitatea unui sportiv de a executa mișcări cu mare amplitudine, în una sau mai multe articulații.”. Weineck J. Biologia sportului. București, 1994 După părerea noastră, suplețea este: „calitatea care asigură executarea mișcărilor cu ușurință și amplitudine. Ea este condiționată de elasticitatea mușchilor, de mobilitatea articulațiilor și de coordonare.”. În jocul de fotbal, suplețea este necesară în alergări, sărituri, mișcări înșelătoare și execuții neașteptate. Formele de manifestare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sau mai multe articulații.”. Weineck J. Biologia sportului. București, 1994 După părerea noastră, suplețea este: „calitatea care asigură executarea mișcărilor cu ușurință și amplitudine. Ea este condiționată de elasticitatea mușchilor, de mobilitatea articulațiilor și de coordonare.”. În jocul de fotbal, suplețea este necesară în alergări, sărituri, mișcări înșelătoare și execuții neașteptate. Formele de manifestare ale supleței Cea mai completă structurare a formelor de manifestare a supleței o considerăm cea propusă de Manno R. (1992): 1. suplețea generală - exprimată prin intermediul mobilității principalelor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
calitatea care asigură executarea mișcărilor cu ușurință și amplitudine. Ea este condiționată de elasticitatea mușchilor, de mobilitatea articulațiilor și de coordonare.”. În jocul de fotbal, suplețea este necesară în alergări, sărituri, mișcări înșelătoare și execuții neașteptate. Formele de manifestare ale supleței Cea mai completă structurare a formelor de manifestare a supleței o considerăm cea propusă de Manno R. (1992): 1. suplețea generală - exprimată prin intermediul mobilității principalelor articulații ale corpului (centura scapulară, coxo-femurală, colana vertebrală); 2. suplețea specifică - solicitată în cadrul anumitor ramuri
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
este condiționată de elasticitatea mușchilor, de mobilitatea articulațiilor și de coordonare.”. În jocul de fotbal, suplețea este necesară în alergări, sărituri, mișcări înșelătoare și execuții neașteptate. Formele de manifestare ale supleței Cea mai completă structurare a formelor de manifestare a supleței o considerăm cea propusă de Manno R. (1992): 1. suplețea generală - exprimată prin intermediul mobilității principalelor articulații ale corpului (centura scapulară, coxo-femurală, colana vertebrală); 2. suplețea specifică - solicitată în cadrul anumitor ramuri și probe sportive; 3. suplețea activă - caracterizează amplitudinea maximă a
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
coordonare.”. În jocul de fotbal, suplețea este necesară în alergări, sărituri, mișcări înșelătoare și execuții neașteptate. Formele de manifestare ale supleței Cea mai completă structurare a formelor de manifestare a supleței o considerăm cea propusă de Manno R. (1992): 1. suplețea generală - exprimată prin intermediul mobilității principalelor articulații ale corpului (centura scapulară, coxo-femurală, colana vertebrală); 2. suplețea specifică - solicitată în cadrul anumitor ramuri și probe sportive; 3. suplețea activă - caracterizează amplitudinea maximă a unei mișcări executate prin contracția musculaturii agoniste; 4. suplețea pasivă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
neașteptate. Formele de manifestare ale supleței Cea mai completă structurare a formelor de manifestare a supleței o considerăm cea propusă de Manno R. (1992): 1. suplețea generală - exprimată prin intermediul mobilității principalelor articulații ale corpului (centura scapulară, coxo-femurală, colana vertebrală); 2. suplețea specifică - solicitată în cadrul anumitor ramuri și probe sportive; 3. suplețea activă - caracterizează amplitudinea maximă a unei mișcări executate prin contracția musculaturii agoniste; 4. suplețea pasivă - caracterizează amplitudinea unei mișcări efectuate sub efectul unei forțe externe; 5. suplețea mixtă - manifestată în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a formelor de manifestare a supleței o considerăm cea propusă de Manno R. (1992): 1. suplețea generală - exprimată prin intermediul mobilității principalelor articulații ale corpului (centura scapulară, coxo-femurală, colana vertebrală); 2. suplețea specifică - solicitată în cadrul anumitor ramuri și probe sportive; 3. suplețea activă - caracterizează amplitudinea maximă a unei mișcări executate prin contracția musculaturii agoniste; 4. suplețea pasivă - caracterizează amplitudinea unei mișcări efectuate sub efectul unei forțe externe; 5. suplețea mixtă - manifestată în condițiile de alternare a supleței active cu cea pasivă. Metodica
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
1. suplețea generală - exprimată prin intermediul mobilității principalelor articulații ale corpului (centura scapulară, coxo-femurală, colana vertebrală); 2. suplețea specifică - solicitată în cadrul anumitor ramuri și probe sportive; 3. suplețea activă - caracterizează amplitudinea maximă a unei mișcări executate prin contracția musculaturii agoniste; 4. suplețea pasivă - caracterizează amplitudinea unei mișcări efectuate sub efectul unei forțe externe; 5. suplețea mixtă - manifestată în condițiile de alternare a supleței active cu cea pasivă. Metodica dezvoltării supleței în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
colana vertebrală); 2. suplețea specifică - solicitată în cadrul anumitor ramuri și probe sportive; 3. suplețea activă - caracterizează amplitudinea maximă a unei mișcări executate prin contracția musculaturii agoniste; 4. suplețea pasivă - caracterizează amplitudinea unei mișcări efectuate sub efectul unei forțe externe; 5. suplețea mixtă - manifestată în condițiile de alternare a supleței active cu cea pasivă. Metodica dezvoltării supleței în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), trebuie să știm că: în perioada
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ramuri și probe sportive; 3. suplețea activă - caracterizează amplitudinea maximă a unei mișcări executate prin contracția musculaturii agoniste; 4. suplețea pasivă - caracterizează amplitudinea unei mișcări efectuate sub efectul unei forțe externe; 5. suplețea mixtă - manifestată în condițiile de alternare a supleței active cu cea pasivă. Metodica dezvoltării supleței în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), trebuie să știm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 6 și 10 ani
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
caracterizează amplitudinea maximă a unei mișcări executate prin contracția musculaturii agoniste; 4. suplețea pasivă - caracterizează amplitudinea unei mișcări efectuate sub efectul unei forțe externe; 5. suplețea mixtă - manifestată în condițiile de alternare a supleței active cu cea pasivă. Metodica dezvoltării supleței în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), trebuie să știm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 6 și 10 ani, se recomandă creșterea numărului de exerciții destinate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), trebuie să știm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 6 și 10 ani, se recomandă creșterea numărului de exerciții destinate mobilității articulațiilor coxo-femurale și scapulo-humerale; între 10 și 14 ani suplețea se ameliorează doar în direcțiile în care se intervine asupra ei; Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta suplețea: exercițiile pentru dezvoltarea supleței generale care sunt recomandate în perioada pubertății
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
destinate mobilității articulațiilor coxo-femurale și scapulo-humerale; între 10 și 14 ani suplețea se ameliorează doar în direcțiile în care se intervine asupra ei; Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta suplețea: exercițiile pentru dezvoltarea supleței generale care sunt recomandate în perioada pubertății, se vor executa în așa fel încât să nu suprasolicite aparatul locomotor. Detenta Detenta nu este recunoscută de majoritatea specialiștilor domeniului ca și calitate motrică. Totuși, noi considerăm detenta
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și scapulo-humerale; între 10 și 14 ani suplețea se ameliorează doar în direcțiile în care se intervine asupra ei; Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta suplețea: exercițiile pentru dezvoltarea supleței generale care sunt recomandate în perioada pubertății, se vor executa în așa fel încât să nu suprasolicite aparatul locomotor. Detenta Detenta nu este recunoscută de majoritatea specialiștilor domeniului ca și calitate motrică. Totuși, noi considerăm detenta ca o calitate motrică
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
4. Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale CONȚINUTURI I. CAPACITATEA DE ORGANIZARE formații de adunare, de lucru și de deplasare; treceri dintr-o formație în alta. II. DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ prelucrarea selectivă a aparatului locomotor; mobilitate, stabilitate articulară și suplețe musculară; solicitări cardio-vasculare la eforturi variabile. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza viteza de reacție și execuție în acțiuni motrice complexe; viteza de deplasare pe distanțe progresive; viteza de deplasare în condiții variate; viteza de reacție, execuție și deplasare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
rearanjamente cromozomale traduse prin existența punților cromatice care unesc genomurile diploide. Datoriă absenței fusului de diviziune, aceste genomuri diploide nu s-au putut separa, dar celula adoptând mecanismul amitotic, a realizat totuși o segregare genomică (original L. Gavrilă). Flexibilitatea și suplețea acestui sistem sunt dovedite și de constatarea că regiunea variabilă este mai constantă de la o specie la alta, comparativ cu regiunea constantă a imunoglobulinelor, astfel că înțelesul noțiunilor variabilă și constantă are oarecare restricții intraspecifice, dar capătă anumită relaxare, atunci când
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Poeme cu îngeri, Destin, Urcuș, Întrezăriri se detașează pasteluri vrednice de a figura în cea mai exigentă antologie a genului. Modul poetic evoluează spre diafan și muzical. Începând de la Poeme cu îngeri, contururile priveliștilor tind să devină lichide, masivitatea cedează supleței, sculpturalul face loc picturalului. Poetul preferă acum linia zveltă, unduitoare, peisajul campestru și marin. Versului clasic i se substituie adesea cel polimetric liber. Cu această - în parte - nouă tehnică, V. zugrăvește bărăgane învăluite în umbrele înserării (Bărăgan în amurg), șesuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
am spune, spre viitor, nu spre modelele vechi, evident ireversibile, considerate ca iremediabil sterile. Nu este posibil, s-a afirmat, să ne întoarcem la situația de dinainte de 1948. Trebuie neapărat întreprins, imaginat, ceva nou. A intervenit deci o tendință de suplețe și pragmatism politic, devenită imediat suspectă și sancționată sever ca atare. De luat în calcul și încă din plin este și decalajul, considerabil, de nivel cultural, profesional și de metodologie politică, de organizare și acțiune dintre cele două generații. A
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]