1,490 matches
-
în învățământul superior ca asistent stagiar la Catedra de Geometrie a Facultății de Matematică Iași, iar în anul 1973 devine, prin concurs, asistent titular la aceeași catedră. La 15 septembrie 1978 a fost transferat în interesul învățământului superior ca lector suplinitor la Catedra de Matematică a Institutului Politehnic Iași și titularizat prin concurs în 1979. A devenit în 1990 conferențiar, iar în 1993 profesor la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ din Iași. În 1971 a fost admis la doctorat cu calificativul maxim
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
recomandarea dr. Victor Vignal și a prof. dr. Amza Jianu, dr. Emil Radu a fost trimis de Facultatea de Medicină Iași, la specializare în „radiologie și electrologie medicală“, la Viena, Erlangen și Paris. Odată cu reîntoarcerea în țară a devenit conferențiar suplinitor (1922) și conferențiar definitiv (1927), fiind titularul primului curs de radiologie în limba română, la Facultatea de Medicină din Iași. La 20 iunie 1932 devine profesor definitiv de radiologie, odată cu înființarea oficială a Catedrei de Radiologie. Și-a susținut lucrarea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
susținut, este numit medic secundar în Clinica a III-a Chirurgie, Spitalul „Sf. Spiridon“ din Iași, urmând apoi o evoluție continuă, ascendentă: medic specialist chirurg (1969), medic primar chirurg (1980). A început activitatea didactică universitară în anul 1971, ca asistent suplinitor la Clinica a III-a Chirurgie. Prin concurs, este numit asistent (1972), șef de lucrări (1983), conferențiar (1990), profesor (1995). În 2006 s-a pensionat la cerere pentru limită de vârstă. În anul 1976 obține, la Institutul de Medicină și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
26 septembrie 1937, în orașul Rădăuți, ca profesor de geografie la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi“ din localitate, unde a funcționat până în 1943. Datorită profesionalismului și înaltelor sale calități probate în activitatea didactică, la 1 octombrie 1943 a fost încadrat ca asistent suplinitor la Catedra de Geografie umană a Facultății de Științe a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași, devenind astfel urmașul unui mare geograf și patriot român, prof. univ. dr. Gheorghe Năstase, lângă care și-a desăvârșit pregătirea didactică și șia perfecționat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din Huși (19421950). În 1950 a fost admis, prin concurs, ca student la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Din motive ideologice, independent de voința sa, a întrerupt cursurile în anul II de studii și a funcționat ca profesor suplinitor în comuna natală, după care și-a satisfăcut stagiul militar. În perioada 1955-1961 a fost student la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași, absolvind Facultatea de Medicină Generală cu media 10. A funcționat ca extern și intern, prin concurs
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
S-a născut la 4 mai 1937, în satul Poiana lui Iurașcu, comuna Negri, județul Bacău. A urmat școala generală în comuna Dămienești, jud. Bacău și Liceul de băieți din Bacău (1951-1954). În perioada 1954-1957 a fost învățător și profesor suplinitor în comuna Luizi-Călugăra, jud. Bacău. Între anii 1957-1962 a frecventat cursurile Facultății de Matematică, secția Matematică pură de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași. Datorită studiilor strălucite și pregătirii sale temeinice a fost remarcat de renumitul prof. dr. doc. Ion Creangă
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de inspector școlar la Iași (1948). Din februarie 1946 până la pensionare în 1975, prof. Gheorghe Gheorghiev funcționează din nou la Universitatea din Iași unde îndeplinește următoarele funcții: șef de lucrări la mecanică (1946-1948), conferențiar onorific la matematici generale (1946-1948), profesor suplinitor la geometrie analitică (1947-1954), profesor titular de geometrie (1955-1975). După pensionare, a funcționat la universitate ca profesor consultant. A funcționat, de asemenea, la Institutul Politehnic Gh. Asachi din Iași ca profesor de matematici superioare și matematici speciale între anii 1948-1954
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Procesele de oxidoreducțiune în organismele vii (teza secundară) I se oferă titlul de doctor în științe agricole cu mențiunea Magna cum Laudae. În cariera didactică, prof. Dr. Constantin Pântea a trecut prin toate gradele didactice universitare: asistent diurnist (1924-1931, asistent suplinitor (1931-1934), asistent provizoriu și apoi definitiv (1934-1938), șef de lucrări provizoriu (1942-1946), profesor suplinitor (1947) și, în fine, profesor definitiv (1948). În 1959 obține titlul de doctor docent, iar ulterior i se conferă titlul de Profesor universitar emerit. În 1969
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
în științe agricole cu mențiunea Magna cum Laudae. În cariera didactică, prof. Dr. Constantin Pântea a trecut prin toate gradele didactice universitare: asistent diurnist (1924-1931, asistent suplinitor (1931-1934), asistent provizoriu și apoi definitiv (1934-1938), șef de lucrări provizoriu (1942-1946), profesor suplinitor (1947) și, în fine, profesor definitiv (1948). În 1959 obține titlul de doctor docent, iar ulterior i se conferă titlul de Profesor universitar emerit. În 1969 a fost ales membru de onoare al Academiei de științe Agricole și Silvice din
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
colegi, a fost exmatriculat. A încer cat să se reînscrie la Cluj, și a și reușit, în urma intervenției lui Tudor Vianu, dar după o lună a fost scos și de acolo. Au urmat peregrinările pe la Hârșova, Cârpa, Caransebeș, ca profesor suplinitor, până când, abia în 1961, i s-a admis reluarea studiilor la „fără frecvență“. Aceste avataruri formează însă alt capitol al vieții lui Sorin Titel și al vieții noastre, de care va fi, poate, vorba altă dată. Orgoliul creator Prin anii
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a debutat sub presiunea căutării unui loc de muncă. Luasem în serios verdictul cu mina, și nimeni din jurul meu n-a știut să-mi dea sfatul potrivit. Alți foști studenți, aflați în situația mea, s-au dus în învățământ ca suplinitori, și acest stagiu, prin comparație, „boieresc”, li s-a considerat. Au fost reprimiți la facultate, unii dintre ei pierzând doar un an. Eu, mai naiv, mai prost... Nu, nu am coborât în mină decis să devin un stahanovist (de altfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ți-am trăit aproape numai în orașe importante, mari (Arad, Craiova, Galați, Cluj, București). La țară, nu am stat decât un an-doi, în timpul războiului, copil mic fiind, în satul Caracurt din sudul Basarabiei, și tot un an-doi, 1963-1964, ca profesor suplinitor și navetist săptămânal, într-o comună aflată nu prea departe de Capitală. Un fel de interludiu, de șase luni, între sat și oraș l-a reprezentat Corabia olteană și dunăreană a refugiului (1944), care m-a familiarizat cu atmosfera micului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Mi-am rătăcit amintirea? Mințile? Sau poate că În răstimp pierise satul cu ispite, ca o nouă So domă și Gomoră? Ne-am Întors din cale, grabnic și cu teamă, spre alte ceruri, mai senine. DIN SIMBRIILE NOASTRE DE ÎNVĂȚĂTORI SUPLINITORI LA țară (patru dintre noi au trecut pe aici) cu 54 de lei pe lună; sau de conțopiști la Închisoarea Văcărești, plătiți pe ștatele gardienilor, iarăși cu 54 de lei pe lună; sau din ceea ce primeam ca scriitori de adrese
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stâlp al cafenelei lite rare din epoca neutralității și palavragiu al „patriotismu lui de anticameră“, cum Îi spune Stendhal; dându-se a fi nepot al lui Delavrancea și consul În Ministerul de Externe, dar descoperindu-l mai târ ziu ca suplinitor la gimnaziul din Târgoviște; trist camarad de oaste și exemplar de ilustrație a dezastrului nostru nu numai militar, cu gura lui veștedă, ochiul tulbure și cu toată Înfăți șa rea lui aducând a pagubă; fruct putred al falsei noastre culturi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Perioada serviciului militar a durat până în octombrie 1945. În acest timp am avut parte de o scurtă și destul de ușoară participare la război, pe granița de Vest. Lăsat la vatră, m-am stabilit la Blaj unde am funcționat ca profesor suplinitor la Liceul „Sf. Vasile” și pedagog la internatul Liceului. La data de 24 februarie 1946, am fost hirotonit preot de către Preasfințitul Dr. Valeriu Traian Frențiu. În acest timp mi-am pregătit examenul de licență în teologie având ca subiect al
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
alcătuiesc profilul acestei generații inconfundabile de profesori și sunt detectabile în devenirea mai multor generații postbelice de tineri bucovineni. Decesul tatălui său o obligă, după absolvirea liceului, în 1952, să intre în învățământ la Școala Costișa, unde funcționează ca profesor suplinitor de limba rusă și limba română. Acasă, își ajută acum mama, rămasă singură să înfrunte vitregiile vremii. În 1953, intră la Facultatea de Științe Juridice a Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Aici își pierde bursa, în urma unei reclamații referitoare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Juridice a Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Aici își pierde bursa, în urma unei reclamații referitoare la starea materială a familiei. Pierderea bursei și îmbolnăvirea mamei o determină să-și abandoneze studiile universitare. Revine acasă, ocupând iarăși postul de profesor suplinitor și lucrând în gospodărie. Se căsătorește cu Visarion Vasilovschi (1955), mutându-se împreună cu mama la Rădăuți, într-o casă particulară, cumpărată prin vânzarea proprietăților familiei de la Costișa. După căsătorie, Răduța Vasilovschi urmează cursurile Institutului Pedagogic Suceava și devine institutor. După
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
total de 1608 elevi, din care 1413 băieți și 3021 fete. Din cei 1608 elevi, 1242 erau români și 691 erau străini, în special evrei 52. În anul 1923, Școala secundară de fete funcționa cu 5 profesori titulari, 4 profesori suplinitori, 5 maiștri; avea un număr de 202 eleve, din care 76 erau evreice, iar 136 erau românce. În același an, Gimnaziul „Grigore Ghica”, funcționa cu 3 profesori titulari, 4 profesori suplinitori, 2 maiștri, avea 359 de elevi din care 161
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de fete funcționa cu 5 profesori titulari, 4 profesori suplinitori, 5 maiștri; avea un număr de 202 eleve, din care 76 erau evreice, iar 136 erau românce. În același an, Gimnaziul „Grigore Ghica”, funcționa cu 3 profesori titulari, 4 profesori suplinitori, 2 maiștri, avea 359 de elevi din care 161 erau evrei. După recensământul din anul 1930, din cei 162019 locuitori, 57,7% erau știutori de carte, iar în anul 1934, populația școlară a județului a fost de 58070 elevi. Școli
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ca director pe D.Furtună. În anul 1920 funcționa cu 7 profesori, 3 maiștri, cu un total elevi de 211 din care, 105 români și 106 evrei. În anul 1927, Gimnaziul „Grigore Ghica” funcționa cu 4 profesori titulari, 2 profesori suplinitori, 3 maiștri, 2 servitori; în cele 7 clase învățau un număr de 344 de elevi, din care 177 români, 167 evrei. Școala inferioară de meserii din Dorohoi în anul 1920 funcționa cu 4 ateliere (lăcătușărie fierărie, lemnărie, țesătorie de covoare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
școli mixte; 5 grădinițe de copii; un număr de 218 localuri dintre care, erau închiriate, 154 aveau local propriu și 12 proveneau din donații. Personalul didactic număra 597 profesori și învățători, din care titulari 580 (336 bărbați și 224 femei), suplinitori 17 (9 bărbați și 8 femei). În județul Dorohoi erau 23 de cercuri culturale, 3 cantine școlare; numărul școlilor strejărite era de 160 și numărul învățătorilor străjeri de 290. Mai erau 21 case economii și 21 cooperative școlare. În serviciul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de-a lungul vieții și cărora a știut să le facă față cu demnitate. Profesorul Petru Ir. Pogângeanu, neuitând niciun moment că prin absolvirea Facultății de Fizica era calificat profesor pentru învățământul secundar, în anul 1937, pe când funcționa ca profesor suplinitor la liceul comercial de băieți din Cluj, va susține examenul de capacitate cu specialitatea principala fizico-chimice, specialitatea secundară științele naturale, pentru învățământul secundar. Cariera universitară, ca și cea de cercetare, va fi începută la 1 octombrie 1933, când va fi
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
comercial de băieți din Cluj, va susține examenul de capacitate cu specialitatea principala fizico-chimice, specialitatea secundară științele naturale, pentru învățământul secundar. Cariera universitară, ca și cea de cercetare, va fi începută la 1 octombrie 1933, când va fi numit asistent suplinitor la Institutul de Fizica Moleculară, acustică și optică, Facultatea de Stiinte a Universității „Regele Ferdinand” din Cluj, universitate românească înființată după război. Va funcționa în acest post până la 1 mai 1938, profesor fiindu-i Gheorghe Dima, recunoscut fizician și pedagog
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
care îi va păstra o deosebită considerație. În cadrul aceluiași institut, de la 1 mai 1938 și până la 1 octombrie 1938, va funcționa ca asistent cu titlul provizoriu, iar de la această dată și până la 30 septembrie 1941 va fi șef de lucrări suplinitor. În anul 1940, după punerea în aplicare a Dictatului de la Viena (30 august 1940), se refugiază cu Universitatea și familia la Timișoara, unde, paralel cu organizarea laboratorului de fizică și activitatea didactica curentă, pentru a face față greutăților familiale determinate
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
învățătoare), Pogângeanu Gh. Mircea (economist). În anul 1945 va susține examenul de admitere la Liceul Teoretic „Cuza Vodă” din Huși ale cărui cursuri le va întrerupe la începutul anilor cincizeci. În anul școlar 1952-1953 va ocupa un post de învățător suplinitor la școala generală din Gugești. Reia cursurile de liceu, după transferul la Colegiul Național din Iași, pe care l-a absolvit în anul 1954. Pe baza foarte bunelor rezultate, este admis în același an la Facultatea de Electrotehnica a Institutului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]