28,530 matches
-
Duduia blondă durdulie cu nasul că dorsala de rechin care se crăcea în fustă pe scaune în fața artistului cu fata de descarcerat va fi invidioasa”, a scris Mircea Badea pe Facebook. VEZI ȘI: Mircea Badea, despre premiile Emmy: Este competiția supremă în televiziune VEZI ȘI: Mihai Gâdea, dat în judecată de Radu Petru Pricop, ginerele lui Traian Băsescu
Mircea Badea, reacție pe Facebook după ce a văzut parodia Mondenii by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/82338_a_83663]
-
Florilor, Aventură în lunca Dunării; Tudor Arghezi cu poemele 1907 și Cântare omului; Camil Petrescu cu dramele istorice Bălcescu și Caragiale în vremea lui și romanul-frescă Un om între oameni, dedicat, după cum se știe, tot lui Bălcescu. Aceștia sunt maeștrii supremi, reprezentând panteonul realismului socialist, având menționate și titlurile sacrosancte, modelele. G. Călinescu lipsește din această cea mai înaltă sferă, după cum putem observa. Al doilea cerc este format din: Cezar Petrescu, A. Toma, I. Călugăru, Geo Bogza și Mihai Beniuc - scriitori
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
sfârșind chiar cu rememorarea acestor mărturisiri făcute pe canapeaua medicului bătrân și indiferent. Nu un rezumat al romanului Necredinciosul îmi propun prin aceste reduse mostre de întâmplări pe care le desprind din cuprinsul lui. Ceea ce mă interesează este tocmai forma supremă de reducție a stilului, din aproape în aproape, la matricea lui narativă. De aceea, probabil, cronologia mea va apărea celor ce o vor confrunta cu textul cărții, drept destul de infidelă. Așadar, doi tineri destul de rezervați și destul de înstăriți își petrec
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
pe sicriu e doar secvența ultimă a unui proces care a început deja la căpătîiul muribundului. Ultimele sale minute, felul în care s-a mișcat, gesturile din urmă, licărul din privire, culoarea pielii, și mai ales cuvintele șoptite în clipa supremă, cu acele subînțelesuri bănuite pe care martorii le vor întoarce pe toate fețele cu încredințarea că acolo se află un mesaj din lumea de dincolo - toate aceste fleacuri devin informații cruciale analizate cu evlavie și cu o migală de medici
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
păcat? Știai că sunt de catifea sau tocmai astăzi ai aflat? Diviziunea celulară în ce direcție-a pornit: spre nașterea mea princiară sau chiar spre minus infinit? Și musca lunecând pe-o nară e pa sau Bineaivenit? Iar voluptatea asta supremă, impresia că te țin în brațe pe un atol, e un orgasm sau doar o simplă inoculare cu formol? Cum am plecat eu de acasă Iarba lungă plânge la geam, se răcește pe pereți lumina grasă, cu tălpile-ntoarse pe
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
e îndeajuns să cunosc parametrii acestei matrice originare pentru a putea apoi să calculez toate particularizările cărora le va da naștere. "Particularizare" însemnînd: orice undă sau orice particulară elementară ce ia naștere în univers. Suntem în plină paradigmă platoniciană: genul suprem se particularizează în specii, iar speciile în indivizi. Exact așa se întîmplă și la Heisenberg. Verdictul lui este univoc: particulele nu sînt decît formele locale de manifestare a unei forțe ubicuitare al cărei nume este cel de cîmp energetic. Universul
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
unde domni precum Valentin Lipatti și Mircea Malița sunt oriunde primiți în triumf și sărbătoriți, iar domnii Pacepa și Răceanu provoacă oroare, viitorul să-i surîdă unui Vadim Tudor. Ca un gazetăraș de duzină ca dînsul să aspire la locul suprem în stat, în loc să fie găzduit într-o elegantă vilișoară cu gratii, pe Insula șerpilor". Totul se leagă într-o bizară țesătură în care cuvîntul de ordine nu poate fi decît absurdul. Un absurd cu o înfățișare nu o dată cosmetizată, astfel
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
unei cărți scrise în 1934. Insinuarea, politizarea, lecția despre felul cum trebuie înfruntată moartea "la nevoie" constituie esențialul prezentării unei opere literare: "Dacă înainte de organizarea "echipelor morții" eroii triști ai "tinerei generații" erau copleșiți de sentimentul morții, găsind într-însa suprema "eliberare" din această lume, care nu le-a oferit decât suferință și dorințe nerealizate, dacă Pavel Anicet se sinucide, aproape fericit, crezând că și-a creat o moarte fără disperare... o moarte senină... Odată cu organizarea și creșterea cuiburilor se schimbă
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
dacă considerați că "există o vreme a ieșitului în stradă cu curul gol" o puteți face fără probleme, dar nu cred deloc că asta este soluția. Tocmai voi, artiștii, trebuie să credeți în arta voastră, și să o folosiți ca suprem argument, exact ca în această ultimă Amprentă. Asta este singura soluție reală, care poate schimba mentalități.
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
liedului, de la repertoriul german, italian și francez la Enescu, în care a triumfat în recitalurile sale la Carnegie Hall din New York și la Teatrul alla Scala din Milano, Mariana Nicolesco și-a exprimat nu o dată convingerea că acest stil de supremă rigoare, atât de prestigios în sine, cu linia muzicală pe care o impune, este în același timp o mare școală pentru interpretul muzicii de operă, în care componenta belcanto și rigoarea stilistică îi definește pe cei mai de seamă artiști
O nou? celebrare a liedului rom?nesc by Vasile POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83361_a_84686]
-
mai scris despre incredibila Bianca Lixandru, micuța bucureșteancă, elevă a Viorelei Filip fiind campioana absolută a vârstei ei, în muzica ușoară românească. Ne întrebăm dacă există vreun concurs la care să fi participat și unde să nu fi luat distincția supremă! Și să nu vă închipuiți că ocolește vreun concurs, fiindcă este credincioasă crezului său că trebuie să se confrunte permanent cu colegii de generație. Doar în ultimele luni această fetiță cu voce de aur a cucerit Trofeele concursurilor “Steluțe de
Campionii de azi, starurile de mâine by Selena MARCU () [Corola-journal/Journalistic/83393_a_84718]
-
pentru noi toți - colegii și discipolii săi -, într-un model ideal al muzicianului-dascăl. Îmbinând armonios rigoarea și blândețea, creativitatea și autodisciplina, exigența și empatia, perfecționismul acribic și dragostea nfinită pentru muzică, maestrul ne-a predat cea mai importantă lecție: devoțiunea supremă pentru arta sunetelor, responsabilitatea extremă a fiecărui cuvânt sau gest, a fiecărei priviri. Căci muzicienii-dascăli, părea a ne spune maestrul Dragoș Alexandrescu, sunt chemați nu doar să contruiască profe- sioniști într-ale muzicii, ci să zidească un soi special de
Dragoș Alexandrescu by Olguța LUPU () [Corola-journal/Journalistic/83386_a_84711]
-
ale Integralei Beethoven, realizate de-a lungul a două decenii - din 1983 pînă în 2003 - și înregistrate live pe disc, Cvartetul Voces atinsese altitudinea maximă a performanței. Și totuși nu... A 40-a aniversare Voces a adus și o abordare supremă: Arta Fugii de Bach, prezentată în cadru restrâns la Iași, în 7 septembrie și la Ateneul Român din București, în 10 septembrie, eveniment între evenimentele Festivalului Internațional George Enescu de anul acesta. După concertul din 10 septembrie, în holul mare
Cvartetul Voces by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/83424_a_84749]
-
Mariana Nicolesco a evocat credo-ul său, rațiunea sa de a fi ca artistă lirică, felul în care înțelege să servească arta sacră a cântului și splendorile pe care ni le oferă infinitele posibilități de expresie ale vocii umane, instrumentul suprem al adevărului. Da, a subliniat Mariana Nicolesco, acesta este cuvântul, căci arta ne revelează deopotrivă adevărul și frumosul, comori inestimabile pe care suntem chemați să le prezervăm și să le glorificăm. Nicio carte nu ne va învăța vreodată să cântăm
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
naște pe scenă o energie incredibilă. O imaginație inepuizabilă, susținută și argumentată cu acel tip de filosofie socratică. Primară și suculentă. Neputința lui Hamlet: ideea pe care merge Nekrosius. Prezență absentă și Absență prezentă. De la început Tatăl este socotit instanța supremă. Pe scenă, deasupra capetelor tuturor, tot din nimic, din două elemente, regizorul definește puterea. Dintr-un joagăr circular acoperit cu o mantie, Nekrosius desenează silueta Tatălui și o suspendă deasupra scenei. Mai mult decît atît. Tatăl devine Însoțitorul lui Hamlet
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]
-
jale oedipiană (analogia este facilitată de referințele eminamente grecești), pentru epuizarea existenței, a tot ceea ce omul și-a considerat a fi esența ființei, spre a se convinge apoi de stuporoasa evanescență a lucrurilor: până și zeul e muritor, până și suprema vitalitate a formelor. Un adevăr comun, a cărui bruscă apercepție naște însă versuri pline de diafanitate: "ușile-s pe dinăuntru ferestrele la fel/ norocul meu aici e și el un mic zeu muritor/ pe care-l plimbă tata într-o
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
ce-o avea de împlinit. și o stranietate a discursului său care se voia acomodat cu "socialismul real": "În comparație cu noi, Noica avea o optică radical răsturnată, grație căreia valorile civilizației materiale puteau fi ignorate în numele unor valori spirituale de rang suprem. Pe scurt, Noica gîndea pe dos decît gîndește astăzi un cetățean contemporan din UE. Materia și înlesnirile ei nu înseamnă mare lucru, în schimb spiritul și performanțele lui înseamnă aproape totul, acesta era crezul lui Noica". Nu intenționăm a contesta
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
acesta a fost cu adevărat "crezul" lui Noica. Ar fi doar de precizat că, înduplecîndu-se a sluji "adevărul care poartă numele de socialism", o făcea cu mijloace inadecvate, totuși tolerate de organele ideologice. Și anume beatifica "valorile spirituale de rang suprem", vituperînd nu numai Occidentul decăzut în opulență, "Germania untului", ceea ce suna bine în auzul cenzorilor, dar și, implicit, "valorile civilizației materiale", pe care se bizuia "socialismul", lucru ce i se trecea cu vederea. Erezia gînditorului de la Păltiniș, din punctul de
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
fost fericit, căci am descoperit un geniu al dansului și un om adevărat, pe Alina Cojocaru, pe care am urmărit-o în multe C.D.-uri, dar vizionarea în direct al acestui izvor de sentimente și de artă pură este o supremă fericire pentru orice muritor. Trebuie să spun că programarea acestor spectacole de către Comunitatea din Madrid a fost total greșită, căci nu se pot organiza, în același timp, două spectacole cu Giselle - unul cu Baletul Clasic din Moscova și celălalt cu
Baletul Operei Române la Madrid by Gelu BARBU () [Corola-journal/Journalistic/8587_a_9912]
-
merg mână în mână. Acești oameni fie n-au ce să-și spună, fie nu găsesc necesar să coboare din propria singurătate cyberspațială pentru a-și împărtăși trăirile. Generalizarea "blogosferei" nu e decât simptomul unei boli ajunse la metastază. Ambiția supremă a omului tânăr de azi nu e să comunice: el vrea să aibă dreptate. Pentru micul lui adevăr sacrifică totul. Inclusiv șansa de a-și întâlni, cum se spune, kitsch și mecanic, "sufletul pereche". Mi-e tot mai dor de
Când ați scris ultima oară o scrisoare de dragoste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8595_a_9920]
-
secundari, - până la Dumnezeul creștin, iudaic, islamic se vor topi în eter ca niște schele ce au sprijinit Omenirea în căutarea ei spre Absolut... Miturile vor fi aceste Căutări, pe care azi parcă le-am fi început... Ce distanță între Marele,... Supremul Arhitect,... ori Forța ce ne susține, fără chip uman, având toate chipurile vieții, - și Cel de astăzi,... ANTROPOS..., care ascultă, primește rugile noastre în orișice limbă sau dialect, atent la toate, binecuvântându-l și pe fotbalistul care se închină pe
Hubble by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8605_a_9930]
-
îngerește toate cîte li se-ntîm-plă. Maladiile lucidității încep cu ahoretia. A te întreba la ce bun, a trăi prin și pentru refuz, a-ți dărui o pasivitate de soldat indian care nu vrea să lupte te trădează de ahoretic. Felul suprem de-a nu face nimic, care sînt matematicile în ceasul lor pur" - dar, la fel de bine, poezia, contemplația - iată ținta ahoretiei. Atodetia e o boală a vîrstelor tîrzii, a rafinamentelor decadente. Comentariul, ceremonialul, tot ce ține de un anume baroc, de
Bolile din veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8618_a_9943]
-
autentică, ea nu ține seama nici de statutul social, nici de calitățile fizice ale celor în cauză, nici de reacțiile, adesea reprobatoare sau doar mirate, ale celor din jur. Fericiții/nefericiții implicați într-o astfel de relație pot atinge fericirea supremă, dar și dezastrul absolut, atunci când, sacrificând totul în numele iubirii (familii consolidate, situații profesionale, averi), ajung în final, dintr-un motiv sau altul, să se trezească singuri. Idei precum cele înșirate mai sus nu sunt foarte originale în lumea literaturii. Impresia
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
succes, cadru activ în Securitate, anchetator experimentat, cu funcție și grad aducătoare de multiple avantaje. Însă roșiile cât dovleceii pe care reușește să le cultive Ilie Cazane (un urmaș al lui Chirică din Povestea lui Stan Pățitul) și, mai ales, roșia supremă, cu diametru de cincizeci de centimetri, obținută de același în condiții imposibile îl decalibrează pe tovarășul Chiriță. Nici moartea lui Cazane, nici lecturile în diagonală din Karl Marx, nici discuțiile cu adjunctul său, locotenentul Preda (care își va lucra superiorul
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
acordă un temei comuniunii, atestă prezen-ța Mîntuitorului în viața cotidiană. Masa, "petrecerile Domnului", în înțelesul acordat acestei sintagme de către C. Noica, sugerînd Jertfa Euharistică, au rostul de-a conserva perenitatea relației cu Dumnezeu. Se interoghează și răspunde N. Steinhardt: "Taina supremă a creștinismului, unde o înființează Hristos? La o cină! și în ce constă ea? În mîncare (pîine) și băutură (vin)! și care-i menirea ei, ce urmărește printr-însa Cel care a întemeiat-o? A se da pe sine, a
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]