1,443 matches
-
ca surse primare pentru învățare 1. Copilul cu surdocecitate nu poate fi perceput și nu trebuie abordat ca un copil lipsit de auz care nu vede sau ca un copil nevăzător care nu aude (nu este doar o problemă de surditate la care se adaugă orbirea, cum nu este doar o problemă de comunicare sau de percepție); este o problemă mult mai complexă, care include și alte aspecte pe lângă cele menționate anterior 2. Există și copii cu deficiențe vizuale severe care
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
procesele de adaptare și învățare, la fel ca un copil orb. În același timp, există și copii cu grave deficiențe de auz care au probleme de vedere și care, utilizând mijloace optice performante, se pot manifesta asemănător unui copil cu surditate. În ambele cazuri, factorul‑cheie pentru antrenarea lor în activități educative constă în asigurarea condițiilor prin care copiii respectivi să aibă posibilitatea să acceseze suficiente informații nedistorsionate prin intermediul unuia dintre simțurile de distanță, astfel încât să poată interacționa într‑un mod
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
infecția cu citomegalovirus, encefalita, meningita etc.; - intoxicații medicamentoase sau în urma consumului de stupefiante și al altor substanțe toxice (toxoplasmoza congenitală); - leziuni ale structurilor nervoase și traumatisme produse în primii ani de viață; - sindromul Usher: afectează 3‑6% din populația cu surditate/hipoacuzie congenitală, se asociază cu retinopatia pigmentară progresivă și se prezintă sub trei forme în care se întâlnesc pierderi în grade diferite ale auzului și manifestări la vârste diferite ale retinopatiei pigmentare; - o categorie aparte și destul de numeroasă se referă
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
antrenare și consolidare a noilor cunoștințe și deprinderi din diverse discipline pe care elevii trebuie să le însușească, pe de altă parte. În activitățile de învățare a scris‑cititului, de corectare a tulburărilor de limbaj și în demutizarea copiilor cu surditate se utilizează cu precădere metoda fonetică analitico‑sintetică. Această metodă respectă principiul trecerii de la ușor la greu, adică preconizează inițial învățarea cititului, apoi a scrisului și pune un accent deosebit pe analiza și sinteza fonetică și grafică a conținutului verbal
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau imagini cunoscute, incapacitatea de a citi etc. agnozie auditivă - se caracterizează printr‑o audiție aparent normală, însă persoana aude, în loc de cuvinte, sunete sau zgomote confuze (incapacitatea de a recunoaște sunetele cu diferite semnificații); mai este cunoscută sub denumirea de surditate verbală sau surditate psihică. agrafie - perturbare majoră a limbajului scris exprimată prin incapacitatea totală sau parțială de a scrie și datorată, de cele mai multe ori, unei întârzieri generale în dezvoltare; poate fi și o formă de apraxie datorată unor disfuncții la
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
incapacitatea de a citi etc. agnozie auditivă - se caracterizează printr‑o audiție aparent normală, însă persoana aude, în loc de cuvinte, sunete sau zgomote confuze (incapacitatea de a recunoaște sunetele cu diferite semnificații); mai este cunoscută sub denumirea de surditate verbală sau surditate psihică. agrafie - perturbare majoră a limbajului scris exprimată prin incapacitatea totală sau parțială de a scrie și datorată, de cele mai multe ori, unei întârzieri generale în dezvoltare; poate fi și o formă de apraxie datorată unor disfuncții la nivel cortical. agramatism
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
având un prognostic mult mai bun decât acesta. sindrom Langdon Down - afecțiune genetică cromozomială caracterizată prin dismorfie particulară, întârziere în dezvoltarea psihică și aberație cromozomială (trisomia cromozomului G 21). sindrom Usher - grup eterogen de mutații autozomale recesive, având drept consecință surditatea/hipoacuzia congenitală, asociată cu retinopatia pigmentară progresivă. spasm - contracție bruscă, puternică, repetitivă, involuntară a unui mușchi sau grup de mușchi, asociată cu alte mișcări involuntare care parazitează activitatea. spina bifida - malformație congenitală a canalului vertebral, întâlnită mai ales în regiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vorbi; această legislație a stimulat căutarea unor mijloace de educare a copiilor cu deficiențe de auz provenind din familiile aristocratice. Călugărul benedictin Pedro Ponce de Leon a creat și a utilizat anumite metode de educație specială pentru copiii care aveau surditatea și care care proveneau din cele mai bogate familii spaniole. El îi învăța să scrie, apoi indica obiectele semnificate prin caracterele scrise, iar în final exersa organele vocale cu sunetele corespunzătoare acelor caractere. Astfel, se poate considera că educația specială
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
baza unei inteligențe prealabile de acțiune”. (T.Kulcsar, 1973). Limbajul este pentru inteligență, În același timp, o ocazie de a se exersa, deci de a se dezvolta și instrument pentru stabilirea și rezolvarea problemelor. Majoritatea autorilor sunt de acord că surditatea este responsabilă nu de o absență a capacității mintale ci de o Întârziere a dezvoltării intelectuale. Conținutul gândirii la deficienții auditivi este exprimat mai ales prin limbajul mimico-gestual, care Înlocuiește limbajul verbal folosit de auzitori. Limbajul mimico-gestual servește atât la
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Scara de performanță Borelli-Oléron poate servi ca mijloc de diagnosticare a debilității mintale și de dezvăluire a unor trăsături de personalitate. Reușita la test este influențată de Întreaga personalitate a copilului, care se află permanent Într-un câmp motivațional. 4). Surditatea nu afectează structural inteligența, ci Întârzie dezvoltarea ei. Din punct de vedere potențial, intelectul surdului este normal. Prin solicitarea funcțiilor psihice acestea se dezvoltă ajungând la nivelul intelectual al auzitorilor dar Într-un ritm mai lent (cu Întârziere de 1
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
-și astfel funcția organizatoare și proprietatea asociativițății . Mai mulți termeni rămân comuni ambelor grupuri Însă nu Îndeplinesc În aceeași măsură ambele criterii În cadrul celor două cercetări. Aceștia Însă, rămân importanți În conturarea reprezentărilor sociale a persoanelor cu deficiențe de auz: SURDITATE, LIMBAJ MIMICOGESTUAL, IZOLARE, AJUTOR, SUFERINȚĂ, COMPASIUNE. Cu toate acestea, este de presupus că acești termeni au o importanță destul de mare În delimitarea reprezentărilor sociale a persoanelor cu deficiențe de auz. Analiza centralității va lua În calcul și rezultatele grupate În
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
este Întărită de analiza comparativă a categoriei "om obișnuit" care totalizează 8 asociații În cazul grupului 2 și doar una În cazul grupului 1. Se poate remarca faptul că sintagma deficiențe de auz este asociată, mai degrabă cu termenul de surditate decât cu termenul de hipoacuzie, deși, În mod obiectiv, sintagma se referă atât la surditate cât și la hipoacuzie: O discuție interesantă poate avea loc vis a vis de termenul compasiune. Acesta ocupă primul loc În analiza tabelară a datelor
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
grupului 2 și doar una În cazul grupului 1. Se poate remarca faptul că sintagma deficiențe de auz este asociată, mai degrabă cu termenul de surditate decât cu termenul de hipoacuzie, deși, În mod obiectiv, sintagma se referă atât la surditate cât și la hipoacuzie: O discuție interesantă poate avea loc vis a vis de termenul compasiune. Acesta ocupă primul loc În analiza tabelară a datelor obținute prin chestionarea grupului 1 (cadre didactice care nu lucrează cu elevi cu deficiențe de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
o atitudine pozitivă dar pasivă: compasiune/ milă) și stigmatizant (handicap) Într-un conținut predominant informațional și mult mai nuanțat, În cazul cadrelor didactice care lucrează cu elevi cu deficiențe de auz: dificultăți de comunicare, limbaj mimico gestual, cerințe educative speciale, surditate, protezare. Analizând mai departe, comparativ, cele doua tabele, observăm că locul unui conținut deasemenea, predominant atitudinal afectiv : ajutor (14; 3,36) , Înțelegere (10; 3,10), suferință (8; 2,37) este luat de un conținut mult mai "tonic", informațional acțional: dificultăți
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
independentă, studiază particularitățile dezvoltării psiho-fizice a copiilor cu disfuncție auditivă (surzi, hipoacuzici, asurziți) și mijloacele adecvate, compensatorii, instructiv-educative și recuperatorii În vederea formării personalității și Încadrării lor depline În climatul socio profesional. Sarcinile principale ale surdopsihopedagogiei sunt următoarele: 1. Studiază cauzele surdității și particularitățile dezvoltării psihice a copiilor cu deficiențe de auz. 2. Dezvăluie structura tipul și gradul surzeniei În vederea intervenției medicale (timpanoplastie), tehnice (protezare) și compensator-auditive. 3. Elaborează principiile Încadrării În sistemul școlar special și general, determinând și căile și formele
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
se utilizează atât În știință cât și În limbajul obișnuit pentru a denumi persoanele cu tulburări de auz este foarte lung și diferit. De exemplu: surdo-mut, surdovorbitor, surd, deficient de auz, disfuncțional auditiv, hipoacuzic, handicapat de auz, asurzit. Precizăm că surditatea este urmarea unui defect organic instalat la unul din segmentele aparatului auditiv, iar mutitatea este consecința principală a defectului primar. De defectul primar - organic se ocupă medicul, iar de consecința surdității, deci de procesul Învățării limbajului, se ocupă surdologul. Compensarea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
disfuncțional auditiv, hipoacuzic, handicapat de auz, asurzit. Precizăm că surditatea este urmarea unui defect organic instalat la unul din segmentele aparatului auditiv, iar mutitatea este consecința principală a defectului primar. De defectul primar - organic se ocupă medicul, iar de consecința surdității, deci de procesul Învățării limbajului, se ocupă surdologul. Compensarea este un proces adaptativ care se realizează mai mult sau mai puțin conștient și care tinde să restabilească echilibrul dereglat al unui sistem complex, așa cum este organismul uman. Echilibrul se dereglează
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
diminuarea semnificativă a auzului, consecințele psihosociale sunt absolut devastatoare. Ca urmare se Înregistrează o Întârziere În achiziționarea limbajului, probleme de Învățare ce reduc implicit achizițiile cognitive, izolare socială și subestimare personală precum și impactul negativ asupra inserției profesionale a acestor indivizi. Surditatea constituie astfel una dintre cele mai grave dizabilități Întrucât absența auzului determină absența comunicării. Dată fiind sumbra perspectivă, progresul În domeniul medical Înseamnă un pas notabil În adaptarea deficienților de auz În societate prin protezare auditivă și implant cohlear. Intervenția
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ideea că demutizarea este un proces prin a cărui Întindere În timp afectează dezvoltarea psihosocială a individului , iar pe de altă parte, faptul că utilizarea exclusivă a semnelor neglijează resturile auditive. Cum majoritatea acestor deficienți au resturi de auz, gradul surdității variind, considerăm esențial procesul de demutizare, respectiv de a-i direcționa să-și folosească auzul rezidual pentru a Învăța limbajul vorbit, cu atât mai mult cu cât limbajul semnelor Îl vor achiziționa oricum prin interacționarea cu grupurile de surzi. Nivelul
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
copilului. Experimentul a constat În aplicarea a două variante ale testului Rey, fiecare având o listă de 15 cuvinte, pe un eșation reprezentativ de 30 de elevi cu deficiențe auditive, o parte cu hipoacuzie (15 copii) și cealaltă parte cu surditate profundă (15 copii), cu vârste cuprinse Între 11-14 ani, ambele categorii fiind beneficiare de terapie de demutizare, Însă de la vârste diferite. Pentru tema acestei lucrări prezintă interes doar prima listă, conținând cuvinte cu semnificație concretă din diverse categorii precum: ușa
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
că aceste rezultate au fost obținute În condițiile În care nu s-au folosit ca stimuli cuvinte abstracte sau cu o structura grafică complexă, ceea ce ar fi redus substanțial nivelul performanței cognitive. Important de menționat este faptul că elevii cu surditate pronunțată au scris destul de multe cuvinte incorect, cu omisiuni, adăugiri și inversiuni de litere În cadrul respectivelor cuvinte, ca de exemplu: vel/ elv pentru elev, banban/ banan pentru banană, oarș/ orșa pentru oraș, inma/ inama pentru inima, scola/ scolare pentru școala
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ca mar, scoala, diferențierea Între a-ă, s-ș sau alte perechi de grafeme nefiind considerată semnificativă, pentru sensul cuvântului, din perspectiva modului lor concret de gândire. Un amănunt extrem de interesant care sporește importanța demutizării este acela că elevii cu surditate profundă au manifestat destul de des cunoașterea semnelor din limbajul mimicogestual al cuvintelor greșit notate/ exprimate, Însă nu au fost capabili să le pronunțe și să le scrie corespunzător. În acele momente, neputința de a vorbi, exteriorizată prin mimica facială, era
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
limbajul semnelor, după ce observă anumite progrese În timp, nu regretă efortul depus. Este clar nevoie de perseverență și sacrificiu ca În orice altă activitate cu un obiectiv pe temen lung. Satisfacția este resimțită de ambele părți atunci când Întâlnești persoane cu surditate profundă În funcții de profesori În universități, când descoperi oameni cu astfel de deficiență printre câștigătorii premiului Nobel , când te angajezi Într-o discuție liberă cu astfel de oameni, gândindu-te că posedă resturi substanțiale de auz de vorbesc atât
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
vitale ale copilului: capacitatea intelectuală, dezvoltarea limbajului, dacă face parte dintr-o familie cu probleme de auz, când a intervenit pierderea de auz, handicapuri suplimentare la deficiența de auz. În urma testării audiologice, copilul este diagnosticat cu un anume tip de surditate: de transmisie, de percepție (congenitală sau dobândită), de tip mixt sau pierdere de auz funcțională. Indiferent de tipul de surditate, apariția acesteia la copii Înaintea achiziționării limbajului poate avea consecințe serioase În planul dezvoltării psihice, cu deosebire asupra limbajului verbal
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pierderea de auz, handicapuri suplimentare la deficiența de auz. În urma testării audiologice, copilul este diagnosticat cu un anume tip de surditate: de transmisie, de percepție (congenitală sau dobândită), de tip mixt sau pierdere de auz funcțională. Indiferent de tipul de surditate, apariția acesteia la copii Înaintea achiziționării limbajului poate avea consecințe serioase În planul dezvoltării psihice, cu deosebire asupra limbajului verbal. Limbajul verbal este principalul sistem de comunicare, este cel care reglează viața noastră de relație, prin faptul că este deficitar
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]