1,054 matches
-
va veni, s-a mai atenuat după ce am zărit pe o etajeră cu cărți un Cupidon de porțelan, destul de hilar, care trona peste "Scrisorile provinciale" ale lui Pascal. Deodată, ridicând privirea am constatat că vedeam cerul, deoarece acoperișul casei se surpase. Asta mi-a dat o speranță nebunească. La nevoie, puteam fugi pe-acolo, dacă nu se întîmpla nimic. M-am urcat pe o masă de stejar, masivă, cu picioare în formă de labe de leu, pentru a încerca să văd
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
duseră odată cu ultima fată de gazdă, cu numeroasele ei verișoare și cu peștele lor cu tot. Bătrânei îi veni atunci înștiințarea de demolare. Și odată cu strada, cu pereții casei, cu gardul vopsit verde și cu grădinița de regina nopții, fu surpată și ultima rămășiță de judecată din capul ei încă plin de cârlionți. Cablurile erau tăiate. Vaporul o porni în știrea Domnului pe ocean. Mutată prin grija unei vecine într-o găoace de beton undeva pe șoseaua Colentina, Paula Dotty pierdu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
care a rămas o rădăcină firavă în pământul plin de otravă. La rochia de crinolină mai pot visa, purtată de bunica mea. Natura s-a supărat pe noi, oriunde ne-am roti privirea dincolo de ocean, în Alaska și în Japonia surpată în dezastre și-a pierdut firea. Parcă Sfântul Ilie nu mai trece în carul lui de foc să-i apere pe cei nevinovați, deschizând cerurile celor fără noroc. Bunica închidea fereastra și se-nchina și parcă ne apăra sfântul proroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
și ochii strîns Închiși, improvizînd la saxofon Întreaga lui viață improvizată, muzica e țipăt, spaimă, furie, cutremur, și atunci, pe neașteptate, apar cîteva lacrimi În ochii taximetristului. Insurmontabilul baraj dintre cei doi se fisurează cu zgomot de lacrimi, apoi se surpă și este pulverizat de forța uriașă și tragică a saxofonului care nu mai e doar un instrument, e Sașa, și, pentru o clipă de o inimaginabilă frumusețe, șoferul sare fără să-și dea seama-n gol, Întrezărește În sfîrșit acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de ani de zile la staționare, sîntem atît de mîndri, fiind convinși că reprezintă singura, adevărata cultură. Fiind Încredințați că dacă citim o carte despre Roma e același lucru cu a face baie-n Tibru. Nu e. În plus, biblioteca surpă, estompează treptat formatul uman, privîndu-l de-o particularitate dinamică, bucuria de a trăi, pe care aici o văd prezentă peste tot. E o presupunere. Dar În țara asta poți prea lesne și numai În chip misterios lega, În lipsa acestei presupuneri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Înainte de unșpe am văzut cele două lumini strălucind pe promontoriu. Am mai așteptat puțin și apoi am pornit Încet. Bacuranao e un golf mic unde exista un doc de pe care se Încărca nisip. Acolo se varsă un rîu, cînd ploile surpă bancul de nisip. Iarna veneau cei din nord și ÎngrămĂdeau nisipul ca să Închidă spărtura. Într-un timp, cînd acolo se afla un oraș, obișnuiau să vină cu bărci și să le Încarce cu guave culese din rîu. A venit Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
spre cer. Noaptea aceea ne-am cuibărit cum am putut În cabina ceea de frânar. Țăcănitul monoton al roților ne-a adormit. Cât oi fi dormit nu știu, dar m-a trezit un zgomot de fierărie de parcă s-ar fi surpat cerul! Am privit afară. Bănuiala mea se adeverea. Treceam peste un pod metalic. Și nu unul oarecare. Ci unul zdravăn și lung. ― Oare ce apă o fi asta, Costache? ― Ce bine ar fi să aflăm. Dar cum ? Când au apărut
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
PCR-ului, prietenia ta s-a evaporat instantaneu. Altfel spus, decretez că ești curva curvelor, măi Fluturel. Tempora si fuerint nubila, solus eris, și-a scos Lucian jobenul cu același gest, de dirijor de Wagner. Păi da, necazurile îți cam surpă prieteniile, am tradus în felul meu ceea ce ar suna mai exact și mai frumos: Cînd vremurile-s înnourate, rămîi singur". Nici nu m-a auzit. A aruncat o privire suspicioasă coloratului. Hai să ne mutăm. Ăla ne-a pus gînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu perfidie, dându-ți mereu falsa impresie că-ți sunt prietenă. Nu, Ina, nu ți-am fost o prietenă adevărată decât în liceu și în școala sanitară, apoi... Când Alex te-a ales pe tine, am simțit că mi se surpă pământul sub picioare. L-am iubit pe Alex, cum ți-am spus, ca o nebună! Am avut clipe când eram în stare să te omor, dar, după ce reflectam un timp, mă gândeam că din pușcărie n-am să pot să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
a înălțat pînă la oștirea cerurilor, a doborît la pămînt o parte din oștirea aceasta și din stele, și le-a călcat în picioare. 11. S-a înălțat pînă la căpetenia oștirii, i-a smuls jertfa necurmată și i-a surpat locul locașului său cel sfînt. 12. Oastea a fost pedepsită din pricina păcatului săvîrșit împotriva jertfei necurmate; cornul a aruncat adevărul la pămînt, și a izbutit în ce a început. 13. Am auzit pe un sfînt vorbind; și un alt sfînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
știam ce să fac cu elementele din care eram compus, unde să țin mâinile, cum să-mi mișc picioarele; Îmi Îndreptam umerii dintr-odată, deveneam rigid ca un faraon pe tron. Parcă se deschidea un gol Înainte-mi; parcă se surpa spațiul până la ea, iar eu cădeam fără oprire, mă cufundam În acea spărtură, fără ca cineva să mă mai poată salva. De fapt, nu mai exista nimeni În acel moment decât noi doi, noi cu privirile noastre crispate, privindu-ne În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ce fac să se audă șoaptele inaudibile ale obiectelor: este ca o dilatare de forme, de sunete, de culori și de gânduri ce se amestecă toate Într-un vârtej. În acea clipă, se petrece depășirea stării de materie, ce se surpă cu dulce lentoare În altceva. Ați auzit vreodată acel gurluit al porumbeilor sălbatici, ați perceput acea senzuală frecare a sunetelor În aer, ca și cum o planetă trece pe lângă altă planetă și atunci au loc picurări de muzici nemaiauzite În timpanele noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sentiment de mare rușine, rușinea de a nu fi străbătut de nici un elan, de nici un impuls, de nici o voință; m-aș Înfășura În Întunericul placentar din care am ieșit, o larvă obscură hrănindu-se cu imageria visului. Corpul meu se surpă lent În propria-i materie, agonizând În licărul Întrevăzut al unor metamorfoze cosmice. O stare indefinită mă cutremură; deodată, simt cum trupul Începe să se dilate, crescând mușuroi amorf, insensibil la orice reacție exterioară. Mi se umflă capul, un deal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
s-a metamorfozat, cum ți-a vorbit; o ființă sau un glas din alte tărâmuri ce ți s-a arătat doar ție În pliul acelei clipe, În ruptura de sensuri ce s-a căscat lângă ochiul tău, aici, pe drumeagul surpat de sub cimitirul de la Clocociov; ceilalți n-au văzut și n-au auzit nimic, nici nu se cutremură de spaimă când le povestești cum, brusc, În urcușul acela ți s-a... (sâmbătă) Mă reped Într-o mașină ce trece ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de a mă fi născut Oricine are mamă, trăind În gesturile ei frumoase, merită viața. De ce se uită repede acest lucru atât de omenește omenesc? Toate În univers s-au rostogolit tot dintr-o matrice nefecundată de zei, Stelele se surpă-n foamea lor castă și vastă Buruienile cresc spre bucuria creșterii-n sine, Ideile se rup din pământ și cad tot În pântecul lui. Orice rupere cât de banală trebuie să treacă prin golul matern Ca să poată-exista-aștri-atârnați În ceruri Întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
crucea ce-o port Oh, ce departe sunt pereții lumii de umerii mei, Fiecare sprijinind o piramidă de noțiuni cunoscute De cei ce s-au smuls de materie, căzând În golul gândului Suduie un glas de cobe În nopțile treze Surpă un gând pe altul ca să cadă la fel. Fierbe În fundul cazanului un ciorchine de diavoli Orice lucru se face dintr-o culoare ce rămâne a sa Și orice mireasmă flutură dinspre rai spre infern. Ce mă mai strigară căutările toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de curs. În stația de tramvai de la Colței, Adriana M. mă ia de mână. „Ce este?“ „Nimic. Voiam să te sărut!“ „Stai liniștită. Nu pot suporta fetele cu ochelari!“ Se apleacă În față, ca și cum ar fi primit o lovitură, se surpă În ridicol. Nu știu de ce am fost atât de brutal, dar nu am deloc conștiința că aș avea cea mai mică vină. Îi Întorc spatele fără a-i mai adresa vreun cuvânt. (vineri) Astăzi, când să dau colțul la Bărăție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Toader Strîmbu, care însă răspunse dîrz: ― Eu aș împărți, cucoane, dacă aș avea ce, dar n-am! ― Cum n-ai, băiete? insistă Miron. Dar casă n-ai și peticul de pământ pe care-i casa nu-i al tău? ― Se surpă casa pe noi, cucoane, făcu Toader cu același glas. ― Vasăzică, fiindcă se surpă, n-o împarți! continuă bătrânul boier. Iar eu sau altul, fiindcă ne-am învrednicit de n-am lăsat-o pe a noastră să se surpe, noi s-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ce, dar n-am! ― Cum n-ai, băiete? insistă Miron. Dar casă n-ai și peticul de pământ pe care-i casa nu-i al tău? ― Se surpă casa pe noi, cucoane, făcu Toader cu același glas. ― Vasăzică, fiindcă se surpă, n-o împarți! continuă bătrânul boier. Iar eu sau altul, fiindcă ne-am învrednicit de n-am lăsat-o pe a noastră să se surpe, noi s-o împărțim cu tine? Parcă așa zici tu că ar veni socoteala?... Apoi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tău? ― Se surpă casa pe noi, cucoane, făcu Toader cu același glas. ― Vasăzică, fiindcă se surpă, n-o împarți! continuă bătrânul boier. Iar eu sau altul, fiindcă ne-am învrednicit de n-am lăsat-o pe a noastră să se surpe, noi s-o împărțim cu tine? Parcă așa zici tu că ar veni socoteala?... Apoi socoteala asta e strâmbă, măi oameni! Cine v-a învățat și v-a sucit mințile rău a făcut, că, iată, v-ați pierdut cumpătul și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a explodat înăuntru, spuse Bunelu. Gunoaiele au țâșnit până la cer, trei zile a plouat peste oraș cu tot felul de drăcii, cârpe, ghemotoace și mucigaiuri... Și-a mai explodat și altă dată, dar mormanul crescuse prea mare și s-a surpat doar pe dinăuntru. Da’ ce-o fi ? întrebă Chisăliță, speriat de-a binelea. — Sunt bombele de la avion. Alea pe care n- apucase încă să le arunce peste rafinării. Nu știu cum, da’ când a căzut avionul, n-au explodat toate... — Te pomenești
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prăvăliră. Deasupra, crucea Magdalenei abia se mai ținea, fluturându-și eșarfa. Ascunși de partea cealaltă a mormanului, Pârnaie, Iadeș și Chisăliță priveau cu ochii holbați priveliștea înțesată de șenile, lanțuri, cuve, concasoare scrâșnind, înfigându-se și smulgând, ridicând pulberile și surpând malurile. Iadeș... șopti pierdut cheliosul, simțind că tot alaiul de carcase, clești și elitre năvălește asupră- i. Pârnaie, amintindu-și dintr-odată, se întoarse. Nici țipenie. Trase de portiera caroseriei ruginite, care se smulse cu totul. Din Faraon nu rămăsese
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o viață senină și liberă. În schimb, mi-a fost interzis totul, cu excepția loviturilor și torturilor, a brutalității și a cruzimii. Am văzut cum putrezesc, puțin câte puțin, zidurile celulelor, ale curților, am văzut cum se ruginesc gratiile, cum se surpă tencuielile și se destramă chiar și cărămizile. Temnicerii au îmbătrânit odată cu mine, unii au și murit. Luni în șir am vorbit cu șobolanii pentru a mă simți viu. Câte una din acele jivine venea să vadă ce mai fac în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cel metropolitan. Un cântăreț se îndrăgostește fulgerător de o actriță, cunoscută întâmplător într-un sat din Dobrogea, și se însoară cu ea. Actrița este iubită și de un scriitor, prieten nedespărțit al cântărețului. Amiciția începe să se clatine și se surpă de-a binelea când cântărețul află de o întâlnire, în absența lui, a soției cu scriitorul. Se destramă și căsnicia. De fapt, nici nu era validă, întrucât actrița se măritase a doua oară fără să fi desfăcut în prealabil o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
degetele la război (Ps 143, 1), care vrea eliminarea popoarelor ostile Israelului (cf. Ps 82) și care dăruiește credincioșilor săi sabia ca pe un dar al său: Ia această sfântă sabie, care este un dar de la Dumnezeu, prin care vei surpa pe vrăjmași (2Mac 15, 16). Războiul, cu toate detaliile sale, face parte din dispozițiile și poruncile lui Dumnezeu, care îndemnând soldații să fie tari, îi învață normele care trebuie asumate înainte, pe durata și la sfârșitul războiului (cf. Deut 20-21
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]