7,731 matches
-
susține că se ajunge la subminarea capacității de apărare a statului român și la aservirea (ocupația) militară străină, deoarece, conform principiului suveranității naționale, reglementat de art. 1 alin. (1) și art. 2 din Constituție, poporul român exercită în mod direct suveranitatea națională, iar orice forță armată străină trebuie să se subordoneze Armatei Române. ... 12. Se arată că art. 4 din legea criticată este neconstituțional, întrucât, având în vedere Strategia de Securitate Națională, care reprezintă un document-program care se adoptă în Consiliul
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
2) din lege]. ... 18. Observă că acest aspect, al creării cadrului juridic prin care este autorizat transferul de autoritate către un comandant străin, a generat o serie întreagă de interpretări, care prezintă această procedură drept o formă de renunțare la suveranitatea națională. Arată că, în fapt, procedura transferului de autoritate este reglementată în legislația românească încă din anul 2011, în Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român. Observă că art. 11 din
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
național, în care să fie angrenate atât efective ale Armatei României, cât și ale armatelor aliate. ... 19. Apreciază că exercitarea comenzii de către un comandant, fie el român sau străin, nu implică în niciun fel vreo formă de cedare a suveranității niciuneia dintre țările ale căror efective participă la misiunea sau operația în discuție. Arată că transferul operațional către un comandant străin nu implică întreaga Armată a României, ci doar acele efective desemnate să participe la misiunea sau operația pe care
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
unor acțiuni, fapte ori stări de fapt, capacități, strategii, intenții sau planuri ce pot afecta valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate și/ori sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea națională, prin afectarea caracterului național, a suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale, a funcționării normale a instituțiilor statului și a unităților administrativ-teritoriale, a vieții și integrității fizice a cetățenilor. ... 28. În ceea ce privește art. 80 din Constituție, reține că acesta definește poziția Președintelui României în sistemul
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. ... 32. Guvernul apreciază că obiecțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. ... 33. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 2 din Constituție - referitoare la suveranitatea națională, Guvernul reține că, în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a statuat că suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. ... 33. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 2 din Constituție - referitoare la suveranitatea națională, Guvernul reține că, în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a statuat că suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum (în acest sens sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 419 din 26 martie 2009, nr. 61 din 14 ianuarie 2010 și nr. 518
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
corecte, precum și prin referendum (în acest sens sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 419 din 26 martie 2009, nr. 61 din 14 ianuarie 2010 și nr. 518 din 5 iulie 2016). Așa fiind, în ceea ce privește invocarea principiului suveranității, în contextul jurisprudențial invocat mai sus, Guvernul apreciază că susținerile formulate sunt neîntemeiate. ... 34. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Guvernul observă că se invocă, pe de o parte, aspecte din conținutul expunerii de
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (1), (3) și (5) privind caracterul suveran al statului, respectiv principiul respectării Constituției și supremației sale, cu referire la loialitatea constituțională, principiul legalității și calitatea legii, ale art. 2 privind suveranitatea, ale art. 16 alin. (3) fraza întâi, potrivit cărora funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenie română și domiciliul în țară, ale art. 54 referitor la fidelitatea față de
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
extrinsecă, Curtea urmează să analizeze criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate de autorii obiecțiilor de neconstituționalitate. ... 59. În examinarea criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea observă că art. 118 din Constituție prevede că „(1) Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară și participă la
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
formulată în sensul că, în dezacord cu dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 2, 80, 90, 93, ale art. 118 alin. (1) și (4) și ale art. 119 din Constituție, legea criticată conține prevederi prin care exercitarea suveranității este încredințată altor subiecte de drept. Din această perspectivă, autorii obiecțiilor fac referire la „transferul de autoritate“ care se realizează de către șeful Statului Major al Apărării către comandantul forțelor aliate sau al forțelor străine. ... 62. Cu privire la această
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
unor „forțe/structuri desemnate/structuri militare“; pe o durată determinată; în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte; în limitele stabilite prin documente standardizate, agreate la nivel aliat, și prin documente bilaterale/multilaterale), care nu are semnificația „încredințării exercițiului suveranității altor subiecte de drept“, astfel cum susțin autorii sesizărilor. ... 66. Curtea constată că soluția normativă privind „transferul de autoritate“ este o măsură exclusiv de comandament cu caracter militar, care implică alte măsuri cu caracter tehnic militar, iar scopul reglementării, prin
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
66. Curtea constată că soluția normativă privind „transferul de autoritate“ este o măsură exclusiv de comandament cu caracter militar, care implică alte măsuri cu caracter tehnic militar, iar scopul reglementării, prin lege, a acestei soluții este acela de a proteja suveranitatea națională a statului român, ca stat membru al NATO, în fața oricăror amenințări externe în domeniul militar. De altfel, Curtea observă că, în secțiunea referitoare la „Motivul emiterii actului normativ“ din cadrul expunerii de motive a legii criticate, subsecțiunea „Schimbări
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
de motive a legii criticate, subsecțiunea „Schimbări preconizate“, se specifică faptul că „prin adoptarea actului normativ vor fi stabilite măsuri specifice și adaptate riscurilor și amenințărilor generate de degradarea contextului de securitate pentru asigurarea unei reacții ce va permite menținerea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale a României, a funcționării normale a instituțiilor statului și a unităților administrativ-teritoriale, precum și protejarea vieții și integrității fizice a cetățenilor“. ... 67. Curtea observă că, în formularea motivelor de neconstituționalitate, printre dispozițiile criticate, autorii obiecțiilor
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
sociale din România, fără să afecteze scopul primordial și concepția generală a reglementării de bază. Ca expresie a poziției sale preeminente în sistemul autorităților publice ale României, Parlamentul poate interveni asupra legislației în scopul asigurării ordinii juridice necesare, în exercitarea suveranității naționale rezultate din alegerile generale. Invocă în acest sens cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 411 din 14 iunie 2017, potrivit căreia manifestarea suveranității cu care este învestit Parlamentul ca organ reprezentativ suprem al poporului român constă, în esență
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
ale României, Parlamentul poate interveni asupra legislației în scopul asigurării ordinii juridice necesare, în exercitarea suveranității naționale rezultate din alegerile generale. Invocă în acest sens cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 411 din 14 iunie 2017, potrivit căreia manifestarea suveranității cu care este învestit Parlamentul ca organ reprezentativ suprem al poporului român constă, în esență, în exercitarea puterii legislative - ca unică autoritate legiuitoare a țării. ... 20. Invocând Decizia Curții Constituționale nr. 32 din 23 ianuarie 2018, se apreciază că analiza
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
multor state și necesită cooperare internațională pentru a fi gestionate eficient. ... Articolul 3 Principii referitoare la schimbul de informații Cooperarea polițienească internațională se desfășoară în conformitate cu următoarele principii: a) principiul legalității - aplicarea prezentei legi este subordonată protecției intereselor de suveranitate, securitate, ordine publică și a altor interese ale României, așa cum sunt prevăzute de lege; ... b) principiul accesului echivalent - cooperarea polițienească internațională se realizează în condiții de echivalență - condițiile pentru solicitarea și furnizarea de informații punctelor unice de contact și
LEGE nr. 51 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297014]
-
semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum și în acele spații aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spații aeriene de suveranitate nedeterminată. (3) Prezenta reglementare se aplică în România, împreună cu celelalte reglementări aeronautice naționale, în scopul asigurării desfășurării traficului în spațiul aerian național, pe rutele aeriene interne și internaționale, în condiții de siguranță și eficiență. (4) Prevederile RACR-CNS au fost
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
prietenie existente între părți, dorind să îmbunătățească și să consolideze relația bilaterală existentă prin cooperarea în domeniul apărării între părți, intenționând să promoveze cooperarea în domeniul apărării între cele două părți, pe baza principiilor egalității, avantajului reciproc și respectului pentru suveranitate și dorind să pună în aplicare prezentul acord, în conformitate cu politicile naționale și internaționale ale celor două state, întrun mod care să nu contravină legislațiilor naționale și să nu aducă atingere obligațiilor asumate de statele lor la nivel internațional
ACORD din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295188]
-
autoarea excepției arată că art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 impune instanței judecătorești să aprecieze cu prioritate un anumit mijloc de probă în detrimentul celorlalte mijloace de probă. Astfel, susține că textul de lege criticat aduce atingere principiului suveranității judecătorului în aprecierea probelor. Totodată se aduce atingere și art. 20 din Constituție prin raportare la art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 1 din Primul Protocol la convenția amintită
DECIZIA nr. 122 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299991]
-
va depune, în fața plenului Senatului, întrunit în ședință solemnă, jurământul de credință față de țară și popor: „Jur credință patriei mele, România; Jur să respect Constituția și legile țării; Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor; Așa să mă ajute Dumnezeu. “ Jurământul de credință se poate depune și fără formula religioasă, aceasta putând fi înlocuită cu formula
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
înființare, în semn de apreciere pentru rezultatele remarcabile obținute de personalul unității în activitatea de concepție, planificare, organizare, conducere și executare a serviciului de luptă în Forțele Aeriene și a misiunilor de Poliție Aeriană sub comandă NATO, în scopul asigurării suveranității statului în spațiul aerian național, integrat în spațiul aerian aliat, potrivit angajamentelor asumate de România, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se conferă Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de Ofițer, cu însemn de pace, pentru militari, Drapelului de Luptă al Comandamentului
DECRET nr. 715 din 5 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298863]
-
data de 19 decembrie 2024 în care a fost reiterată hotărârea de condamnare a războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, ce constituie o încălcare vădită a Cartei Organizației Națiunilor Unite, și a fost reafirmat sprijinul continuu pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional, luând în considerare reconfirmarea angajamentului ferm al Uniunii Europene de a asigura continuarea politicilor de sprijin financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic acordat Ucrainei și poporului său
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 15 din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295710]
-
României pentru susținerea Ucrainei sunt investiții directe în propria noastră politică de apărare și securitate. Apărarea democrației și integrării Ucrainei în instituțiile occidentale este garanția creșterii securității României 1. Sprijinirea Ucrainei în obiectivele legitime consemnate de dreptul internațional, relative la suveranitatea, integritatea teritorială și independența sa ... 2. Sprijinirea Ucrainei în procesul de integrare europeană și euroatlantică, de atingere a standardelor și normelor europene și asistență la dezvoltarea capacităților de negociere și absorbție a know-how-ului și acquisului european ... 3. Stabilirea
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]