3,688 matches
-
de un fluture-mpărat, Mă visez copil în casa decorată cu icoane, Pe-un covor de turtă dulce, lângă bradul cu saloane. Țurțuri colorați de luna mi-au pictat în glastra flori, Prăjiturile-s pudrate cu migdale de ninsori, Sărut tâmpla grizonată a bunicilor mei dragi, Moș Crăciun împarte daruri din bogații lui desagi: Covrigei din zahăr ars, ciocolata, marzipan, Glazurate nuci și mere, soldatei din pandișpan Și pe serpentina iernii, dantelați, strălucitori, Urcă-n Carul Mic luceferi, în veșmânt de
CLIPELE DEVIN REGINE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367786_a_369115]
-
florale, atât pe întinsul ei cît și pe tocurile ce străjuiau intrarea. Ușa se deschise. Ana fu poftită de cel care o însoțise să intre. La biroul central, ispravnicul, în vârstă de cincizeci și patru de ani, înalt, încărunțit la tâmple, cu monoclul în mâna dreaptă, se ridică. La prima vedere, figura socrului i-l aduse în față pe Necula, care semăna leit cu tatăl său. Se opri. Avu puterea să-și revină și își duse mâna dreaptă la frunte. - Nu
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
pragul casei eliberate de stihiile dezlănțuite ce-și făcuseră de cap cu casa și viața noastră, apăru bunica tăcută, gârbovită sub greutatea unei poveri stranii, cu fruntea perlată de sudoare, cu basmaua înflorată căzută mult pe spate, dezgolind indecent argintul tâmplelor sale ninse de ani și de ...altceva, ce-i adâncea și mai mult ridurile ce-i brăzdau chipul trist și extrem de obosit, acum. Niciodată nu o văzusem atât de marcată! Am înțeles că în lupta aceea crâncenă cu forțele obscure
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
Sub eternitatea cerului Măriei Sale Acolo sus, în singurătăți Atât de efemeră te-am găsit... M-am înălțat, am îmbrățișat aerul Și o vibrație de mare iubire A cutremurat ușor orizontul... Pentru că te-am descoperit Am binecuvântat întâmplarea I-am sărutat tâmplele nevăzute Și m-am înclinat din nou spre tine Steluță de argint Regină a florilor! Floare a reginei! Cu bucurie și cu-ntristare Te-am revăzut acolo sus Pe colț, pe muchie de stâncă Învolburată de înstrăinare Stăpână a înălțimilor
REGINA MARIA, REGINĂ A ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367071_a_368400]
-
cremene, păduroase culmi, Cetate durată din dor și durut, Tu ne-ai vindecat de cazne și urât. Satul natal Pios se-ndreaptă pasu-mi spre satul meu Răsfirat discret printre livezi și vii, În mijlocul unei mari împărății Cu amintiri ce-n tâmple se zbat mereu. Dintre orizonturile viorii, Dumnezeu m-a adunat cu mare greu, De parcă aș fi fost prețios minereu Al unui Vasile și-al unei Mării. Acum degeaba-i caut, departe-s duși, Cică s-ar fi pitit într-o
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DUMINICA DIN CASĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Duminică, 10 Iulie 2011, ora 12.00. Un Veac de griji pe tâmple mă apasă Și sufletul recită printre lei, Mi-a intrat Duminica în casă- Ce Dor mi-a fost de-mbrățișarea ei! Era atâta secetă-n cuvânt Și gura de tăceri îmi era arsă! Ca o răcoare tânără de vânt Mi-
DUMINICA DIN CASĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367098_a_368427]
-
ierbii e o tocmire aspră prăseaua veșniciei e roua stinsă-n noi rămâne abandonul tăcerilor în doi și clopotul părelnic ce bate la fereastră îmi înflorește rana în lacrimă de gând priviri uitate-n tine un zeu însângerând... Doamne, am tâmplele arse de fluturi din'spre coarne de bour vine-nserarea plec din mine-n genunchi pe cărarea ce-aruncam cu caiși la-nceputuri ... iată-mă, rug, încopciat între streșini buzele-n tremur însetate-s de-o stea neastâmpăr e pânda
ARS POETICA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367111_a_368440]
-
muzicianul la fel. Pentru un poet nevoia de-a rosti cuvinte este asemenea nevoii de-a respira! Gândurile sunt cuvinte nescrise, nevăzute, fiecare om se hrănește în viață cu cu gândurile sale. Doamne, ce bucurie, când cineva îți poartă sub tâmple gândurile tale! Citindu-ți poemul pe care l-ai scris, acesta mărturisindu-ți- și eu gândit-am la fel ! Bucuria rostirii este cu atât mai deplină, mai fericită, cu cât aceste cuvinte rostuite, rămân. De aceea Poetul întotdeauna rostește și scrie
NEVOIA DE-A ROSTI CUVINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367116_a_368445]
-
a pururea în tine Și nu în alte găști și-organizații... Să spună dar, elitele, ce vor, Demult de predicatul lor nu-mi pasă, M-au pironit părinții mei cu dor Pe crucea limbii din strămoși rămasă... De port sub tâmple numele de Moț Din Munții Apuseni eu n-o să plec- Acolo, printre fluiere și roți Și azi Copilăria mi-o petrec... Invidia ca viermele îi roade, Mi s-a spus că sunt provincial, Simt acum un Duh care mă arde-
PROVINCIAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367182_a_368511]
-
o zi lungă și stressanta adormi "moleșita și molicioasă"în brațele omului iubit. Sentimentul acela când simți toropeală aceea plăcută cotropindu-te leneș... când singurul lucru pe care-l mai poți simți este inima lui bătând regulat și cuminte sub tâmpla ta. Știi că nu contează ce va fi mâine, astăzi ești în siguranță. Astăzi nimic rău nu se poate întâmpla. Fericirea este formată din momente mici și perfecte. Cât de unică și emoționantă este secunda când descoperi că cineva te
SENTIMENTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367171_a_368500]
-
care a tot așteptat „ceasul cel mare”. "Bravo, mă!"m-a gratulat actualul director al liceului pe care l-am absolvit cândva. Acum sunt în comisia lor de examene și-am fost la ...treburi organizatorice. Mă uitam cu nostalgie la tâmplele lui încărunțite și la ciocul gen Cuza-Vodă. Mi l-am lăsat când am împlinit 60 de ani." Am surâs. Când am fost în clasa a X-a și ne-a venit rândul, la Liceul Pedagogic, să ținem câte o lecție
BLÂNDELE TĂCERI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367244_a_368573]
-
Ioan Flueraș, Romul Veliciu, Sever Bocu, Aurel Vlad ..., Alba Iulia, 1918, nu ar fi existat! Poate mai târziu, mult mai târziu... Documentele vremii o spun ! Documentele vremii, încă, există! Documentele vremii nu mint! O spune și unul , născut acolo, lângă tâmplele cărunte ale Apusenilor săi, unul care a copilărit toată viața prin adevărurile acestor Munți, unici în măreția și în durerile lor! Unul care a stat de vorbă cu cei plecați Acolo, la Reîntregirea Neamului ! Să nu uităm să ne aducem
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
în stare să organizez nici măcar o cină pentru familia mea? Mersi frumos, pentru felul cum gândești despre mine! Îi răspunde ea, privindu-l bosumflată. El s-a apropiat surâzându-i cu blândețe, i-a cuprins umerii și i-a sărutat tâmpla îndepărtându-i ușor șuvițele roșcate ce o acopereau, căutându-i privirea. Ea a continuat să facă pe supărata iar el i-a spus cu blândețe-ai caracteristică în voce, care știa că o dezarma și o făcea să i se
PETRECERE NEFASTĂ (10) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368516_a_369845]
-
nimeni nu plânge nu cere/ arginți împrumut sau simbrie” Redefinire, p. 60) Ana Urma oferă în poezie cheia propriei personalități. Se caută și se descoperă „Ca un fir de nisip/ locuiesc temporar o clepsidră/ mereu vertical la marginea clipei/ sub tâmplă pecetea un semn stacojiu/ între litera A și numele meu/ port stigmatul chemării/ pe drumul sortit pentru Unul”. (Gânduri în expansiune, p.79) ori „desprinderi de verde/ în sâmburi striviți sub carâmb/ absorb în spirală aritmic ecoul/ când zmeiele frunză
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
Toate Articolele Autorului Mi-am început călătoria printre cuvinte, copil fiind... Citeam în palma vieții povești despre lucruri simple. Cartea mi-a strigat: - Ascunde-te în mine, când lacrimi te vor ajunge! Cuvântul îți va fi curcubeu, așază-l pe tâmpla oricărui om. Din dragoste de cer, învață zborul o pasăre ce renaște când aripile îi sunt deschise spre celălalt, cu fiecare zbatere mai aproape de a descifra taina de a fi. Fără cuvânt nici eu nu sunt, C-o poveste dau
CUVÂNTUL de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368609_a_369938]
-
răsare în suflet ... La întâmplare călcam în bezna aceea și mă rugam fără întrerupere - dar cui? Îmi urlau mii de glasuri în cap, și aievea se zbăteau ca în clipa cea de pe urmă. Dar s-au zbârcit cu toatele iar la tâmple răsar nuanțe de alb în straturi ninse de vreme și viață, nepătate de ceara aceea mereu scurgândă. Descos năucă liniștea mormântului în ticăitul continuu al ceasului și în pasul nestingherit al omului - toate au vibrat cândva - toate mai puțin viața
DUMINICA DE IERI ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368626_a_369955]
-
să fiu de piatră Și nu mai pot să mă prefac Aș vrea să mă mai nasc odată Din viața joc să nu mai fac. Mi-e dor de mama și de tată Mi-e dor să-i simt la tâmpla mea Ma-ntreb de-am să-i revăd vreodată Și-mi șterg , oftând , lacrima grea. Ce-i viața ? E un joc meschin În care cel slăbit se prăbușește Un amalgam cu gust pelin Ce-ncet încet te schingiuiește ! Încerci să
UN JOC MESCHIN de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368641_a_369970]
-
doamna lumânăreasă le stinge tuturor ciuda ce li se insinuase în inimi și rosturile bisericești primează. Preț de câteva minute, camarada mea dă semn că e incomodată de spectacol. Se-ntoarce către mine cu degetul mare al stângii înfipt în tâmplă, sprijin vârtos pentru celelalte răsfirate într-un zbeng insolit, ițindu-și nasul către părintele prea expresiv. Sensul mișcarii e mai mult dacât evident... Niciunul, globalizez mental, nu se-ncadrează cutumelor impuse într-un asemenea lăcaș, dar n-ai ce face! Simt
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]
-
-cu maiul- albe ca niște aripi de îngeri o droaie de prunci chiuie și se-avântă în valuri Miroase a iarbă și-a flori de malin a cetina din opincile tatei Clopotul unei biserici îmi fură visul două femei cu tâmple argintii dau cu pietre în valuri cu dureri în bucurii pun foc amintirilor cealaltă plânge Referință Bibliografica: Printre amintiri / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2104, Anul VI, 04 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia Amăriei
PRINTRE AMINTIRI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368672_a_370001]
-
Acasa > Poezie > Imagini > SUPERSTIȚII Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Se zbate pleoapa de la ochiul drept, Se zbuciumă din nou sub tâmplă pulsul, Prea tare-mi bate inima în piept, În gât, se-nnoadă lacrima și plânsul. Mi se ridică sângele-n obraz Anticipând intuitiv schimbarea, Din galben-arămiu ca un topaz Cameleonică-i acum, culoarea. Un déjà-vu a preschimbat în șoaptă Punctul
SUPERSTIȚII de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368723_a_370052]
-
să fiu de piatră Și nu mai pot să mă prefac Aș vrea să mă mai nasc odată Din viața joc să nu mai fac. Mi-e dor de mama și de tată Mi-e dor să-i simt la tâmpla mea Ma-ntreb de-am să-i revăd vreodată Și-mi șterg , oftând , lacrima grea. Ce-i viața ? E un joc meschin În care cel slăbit se prăbușește Un amalgam cu gust pelin Ce-ncet încet te schingiuiește ! Încerci să
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
de ar conta.Am obosit să fiu de piatraSi nu mai pot să mă prefacAs vrea să mă mai nasc odataDin viața joc să nu mai fac.Mi-e dor de mama și de tataMi-e dor să-i simt la tâmpla meaMa-ntreb de-am să-i revăd vreodataSi-mi șterg , oftând , lacrima grea.Ce-i viața ? E un joc meschinIn care cel slăbit se prabusesteUn amalgam cu gust pelinCe-ncet încet te schingiuiește ! Încerci să mergi pe drumul tău... VIII
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
A ÎNSERĂRI CU FLUTURI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ningea ușor a înserări cu fluturi, în mână țineam pironită uitarea, începuseși ușor, ca o toamnă să mi te scuturi, aproape de tâmple dorul tău m-atingea cu oftarea! Te îmbrăcasem în mine prin descântece-abstracte, mâna ta rătăcea desfăcând buzunare, gânduri roase de ceață scrijeleau pe sub noi artefacte, un ghimpe își croia rădăcini împungând sub picioare! Ningea ușor a înserare cu fluturi, pe sub
NINGEA UŞOR A ÎNSERĂRI CU FLUTURI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363610_a_364939]
-
ca pe-o frânghie, / și-alunecând, cataramele / centurilor lor îmi zgârie fața / Și-alunecând, îmi zgârie pieptul / și-alunecând, alunecând, îmi sfâșie / fâșii de carne, / și-alunecând, alunecând rămâne din mine / numai scheletul. // Când în sfârșit ajung, mă-ntind cu tâmpla / pe o piatră. / În timp ce dorm, fâșiile smulse / se-ntorc de sus și mă-nvelesc./ M-ajunge din urmă și sângele pierdut, / și durerea. // Deschid ochii, mă uit. / Coloana de soldați nu se mai vede. / Probabil că vântul a-mpins-o
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
primul om - Neil Armstrong - a pășit pe suprafața Lunii, conceptul filosofic / astrofizic de antimaterie era un „subiect la modă“, ispitind, inspirând, dezlănțuind „cu superbie“ imaginația poetului, desigur, și în „sculpturalitatea“ unor «Antimaterii învinse»: Începu șirul exploziilor. De obicei / exploda o tâmplă. / Se vedea o lumină tăioasă, / se auzea un scrâșnet scurt. Deodată, / m-am trezit planând pe o pernă de fum. / Fiecare parte a trupului se vedea / pe sine, ca și cum ar fi fost totodată / și ochi și oglindă. / Destul că mă
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]