79,874 matches
-
războaie se coagulează la noi complexul culturii minore, tocmai în raport cu franceza, totuși, la fel ca istoria personală, istoria culturală favorizează un lin transfer de identitate, fie el într-o direcție sau în cealaltă. Adevărata problemă Din toate mărturiile rămase despre tînărul Eugen Ionescu, cel din România interbelică 1, lipsește cu desăvîrșire o preocupare a acestuia pentru problema identității naționale române sau franceze. (Doar o anume ascendență semită maternă devine, în preajma celui de-al doilea război mondial, o chestiune gravă, după cum rezultă
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
mondial, o chestiune gravă, după cum rezultă din Jurnalul lui Sebastian). Dacă a apărut la întoarcerea în Franța, a apărut ca problemă de suprafață. Adevărata problemă a lui Eugen Ionescu este cu totul alta și ea îl face să fie un tînăr cu întrebări de bătrîn. Iar această adevărată problemă este prezentă în multe mărturii despre el, dar și în textele lui spontane (adică nu în interviuri sau scrisori, unde afirmația este ghidată de întrebarea sau de problema celuilalt, nu vine din
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
Îl informăm pe dl V.S. că nimeni nu le-a înăbușit celor doi eventualele porniri agresive. Motivele plecării lor sînt altele. Și dacă-i urmărește în Evenimentul zilei, dl V.S. poate descoperi și singur că L.M. și C.R. sînt doi tineri critici talentați, destul de cuminți în judecăți, a căror agresivitate maximă este de a respinge proza actuală a dlui Fănuș Neagu pe care mai toți criticii serioși o resping de la o vreme. * În același număr, prima parte a unei dezbateri organizată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
condus de Zsoltan Rostas, colectiv din care face parte și Sorin Stoica, un alt foarte bun prozator al noului val. Val care pare să-și aibă creasta la Iași. Merită reținut acest aspect cum că doi dintre cei mai talentați tineri prozatori de azi sunt sociologi de formație. Dan Lungu mărturisea într-un interviu că literatura l-a ajutat mult în înțelegerea și practicarea sociologiei, că „simțul observației dezvoltat prin scrierea prozei îți dă o acuitate benefică în sesizarea elementelor pertinente
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
două romane ale lui Teodor Scorțescu sunt neinspirate, pentru că favorizează conexiuni nefericite. Popi nu e pluralul ușor depreciativ de la „popă”, cum greșit s-ar putea înțelege înainte de lectură, ci e numele unei frumoase și înfocate grecoaice regaliste, pe care un tânăr român își propune să o cucerească speculând tocmai această opțiune politică, indiferentă pentru el, dar ultilizabilă ca strategie ideologică pentru a ajunge în preajma femeii râvnite și pentru a-i câștiga dragostea. Concina prădată e un joc de cărți de modă
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
tânăra Ioana, fiica unui prieten al său, stabilit definitiv la Istanbul și pe cale de a se converti la budism. Ioana, frumoasă și altruistă, își consacră aproape tot timpul îngrijirii bolnavilor din Galata și chiar îl ia la ea pe un tânăr grec paralizat, ignorat de logodnica lui până la intenția de a-l părăsi datorită infirmității irecuperabile. Între Ștefan și Ioana (parc-am vorbi de două personaje din Noaptea de Sânziene, dar e o falsă impresie!) se lărgește din ce în ce mai mult o prăpastie
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
relațiile dintre români, cehi și slovaci; teza mea de doctorat a fost o monografie despre Eugen Brote, un om despre care nu se mai știa aproape nimic și căruia i-am reconstituit biografia. Nici eu nu sunt de acord cu tinerii istorici de astăzi, care evită arhivele. Este o bună școală, indiferent ce ajungi să faci după aceea. - Fiindcă v-ați ocupat de mituri, mi-aș permite să vă întreb dacă vi s-a întâmplat vreodată să vă întâlniți cu “mitul
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
influență, închiderea la momentul oportun a ochiului, intrarea în cârdășie directă cu marii escroci ai neamului etc.), îmi pierd orice speranță. Ar mai fi tineretul, îmi spun. Dar mă mușc imediat de limbă, încercând să-mi înghit cuvintele, pentru că singurii tineri reprezentativi care-mi vin în minte sunt Ponta și Daciana.
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
roșii, frumoase - oameni pe treptele librăriei, în fața ei. Mă blochez puțin și începe să-mi devină limpede faptul că înaintarea îmi va fi grea. Recunosc chipuri, ne salutăm, ne îmbrățișăm, zîmbim - lucru mare - mă strecor încet printre enorm de mulți tineri și amici. Într-o sălița din dreapta dau cu ochii de Mașa Dinescu - acum zece ani, tot ea mi-a ieșit, luminoasă, în cale -retrasă și calmă. M-am gîndit că ea știe de ce stă acolo. Ne luăm cu vorba, mă
După ziua de miercuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13195_a_14520]
-
drept care, ca să prindă cît mai bine scena, capacul sicriului va fi așezat și ridicat de trei ori la rînd! (microcosmosul reproduce macrocosmosul: aceeași e relația dintre televiziune și evenimentele planetare) A doua zi Înainte de Înviere. Cuscrul diabolic îi ia pe tineri la mare; “vă urez la amîndoi un Christos a-nviat anticipat”, le spune bătrînilor rămași acasă. După ce și-a înmormîntat un fiu, Niki realizează, difuz, că își pierde și fiica. A treia zi Ca o presimțire stilistică, un preludiu figurativ al
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
firesc și inevitabil, în cazul oricărui cineast adevărat, într-un film de autor, “un film de Lucian Pintilie”. Filmul unui maestru obsedat de esență, de “firul de iarbă”, de imaginea minimalistă, de o rigoare geometrică (demers susținut cu talent de tînărul operator Silviu Stavilă). În scriitura austeră, sever epurată, a filmului, episodul Nunții (intitulat - ironic? - “Pași în doi”) e o inserție de baroc, amintind de “celălalt Pintilie”. De remarcat că, sub privirea cu putere hipnotică a lui Pintilie, ceea ce se înțelege
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
existențială, două imagini ale suferinței. Poate două imagini - de tinerețe și de bătrînețe - ale aceluiași personaj în luptă cu diavolii și cu Dumnezeu? Două ipostaze ale tragicului? Sau, poate, cele două percepții diferite - Marlowe și Goethe - asupra lui Faust? Unul tînăr, care se condamnă pentru liniștea din îndoielile sale, cu o dorință teribilă să cunoască, să joace și să se joace, celălalt, bătrîn, blazat într-un fel, sătul de studiu, obosit, în căutarea absolutului. Je crois plutot que l’Enfer est
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]
-
distinsa, capricioasa, tiranica Viață», vine, până la urmă, mieroasă și vicleană, să se instaleze în «ea», în acea formă «falsă», în acea «iluzie», ce, astfel, devine mai reală decât ea!” Nimic mai mult și nimic mai puțin nu visează pentru sine tânărul Breban decât o carieră de scriitor, de romancier. Tot ce i se întâmplă poate fi pus în relație cu acest proiect, toate ființele care-l înconjoară au un rol de jucat (un sens) în această construcție, părinții, femeile iubite, prietenii
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
de foc ale televiziunilor, de la mijloc în sus s-ar putea să ne pomenim cu o întreagă generație, plus cea tânără sătule de minciună, poltronerie și lipsa oricărui orizont. Nu de prosperitate e vorba aici, ci de supraviețuire. Nu toți tinerii vor dori să plece din țară, după cum nu toți sunt nefericiți în paradisul deșertic al pesedeilor. Dar unii, mulți, dintre cei rămași, ar putea lesne îmbrățișa o politică a extremismului violent. Cu astfel de învățăcei, ar fi de mirare să
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
pesimistă, dar insuflându-ți, totodată, o forță plină de vioiciune (paradox deseori remarcat de altfel). N.M. - Cum l-au primit polonezii pe Cioran? I.K. - Reflecțiile sale provoacă, în ultimii ani, un interes tot mai mare printre intelectualii polonezi și printre tineri, deși interesul acesta n-a luat încă acea formă, care, probabil, pe Cioran, l-ar fi mulțumit cel mai mult, adică o dispută cu el, pasionată, dar și principială. N.M. - Ce ne puteți spune despre ceilalți autori români traduși? I.K.
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
a apărut admirabilul Jurnal de la Păltiniș, semnat de G. Liiceanu. Pe Noica și pe „paideea” lui am avut prilejul să-l prezint de două ori în fața studenților și-am simțit cu câtă emoție aflau ascultătorii despre celebrul „experiment de la Păltiniș“. Tinerii constatau că și în lumea de azi este loc pentru o reflecție serioasă asupra surselor culturii noastre, asupra muncii individuale, a fiecărei persoane dornice să se autodezvolte și să se autorealizeze, asupra rolului capital al relației personale între maestru și
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
Pitești și “cap” al Familiei Plătică -un fel de The Flintstones al epocii de piatră comuniste) e fascinat de uniformitatea vestimentară și atras de colectivismul alimentar: “Casele de cultură, cantinele restaurant și îmbrăcămintea - Să înființăm niște cantine ieftine în care tinerii să fie obligați să mănînce!” (p. 75). Dincolo de orice vis aberant al debilului mintal, construit pe fantasma abundenței culinare (în variantă Budai-Deleanu) și pe eficiența colectivismului culinar (în variantă stalinistă), imaginea rămîne una impregnată de cel mai dur realism comunist
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
un sumar excepțional, trebuie citit totul. Ca să nu uităm. Sau ca să aflăm. Cînd auzim tot mai des vocea sirenelor îngropării definitive a trecutului (pe cine mai interesează azi Securitatea? de ce să nu privim inainte? etc), nu putem decît să recomandăm tinerilor și educatorilor lor exact contrariul. Gulagul românesc trebuie cunoscut pentru ca să nu se mai poate repeta. Și dacă e drept ca la școală să se învețe despre Holocaust, e drept să se învețe și despre Sighet, Aiud, Gherla, Pitești, Jilava, Capul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
Alex. Leo Șerban Bruce Banner e un tînăr savant cu o copilărie traumatizantă. Spectatorul știe de la început că “ceva” s-a petrecut - legat de tatăl său, savant și el -, dar nu știe exact ce, iar Bruce nu știe deloc. La un moment dat, însă, află(m): Bruce începe
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
aleși de el aici, de la Senkalsyky Endre, probabil cel mai în vîrstă actor de pe vreo scenă din România, la remarcabilul Csiky Andras, de la Boer Ferenc (Domnul Smith din “Cîntăreața”) și Panek Kati (Doamna Martin din aceeași “ Cîntăreața”), la cei doi tineri și foarte buni Kezdi Imola - o actriță care are realmente toate datele ca să facă o carieră mare - și Hathazi Andras, fără să-i omit pe Mende Gabi, Borbath Julia și pe debutanta Albert Csilla. De aici, probabil, și sentimentul normalității
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
candidatului său la președinție, combinată cu o consistentă susținere a alianței PNL-PD și a lui Theodor Stolojan. Nu zic că nu e posibil, dar socotelile mele dau alt rezultat. Alegătorii tradiționali ai PNȚCD, bătrînii țărăniști printre care sînt și destui tineri legați sentimental de acest partid, se vor duce la urne cu gîndul să-și vadă partidul în Parlament. Nu știu dacă vor reuși, dar vor avea peste 4% și cu puțină șansă vor trece pragul. Alegătorii din această categorie îl
O prognoză apropiat-îndepărtată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13228_a_14553]
-
simple recuperări nostalgice a unei vârste poetice trecute. În Dragostea (1992), subintitulat poeme 1984-1987, volum cumva bilanțier, adunând restul de poeme de până la scrierea Levantului, există un poem, Rana, de care mi-am amintit citind aceste sonete: „o să suport condescendența tinerilor / o să las nasul în jos când o să vină vorba despre poezie, o să fac traduceri / ca să nu mă uite lumea, ca să pară că mai trăiesc, / sau o să-mi public cândva un volum de versuri din tinerețe / atât de proaste, că nu
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
Uitasem amănuntul, aducând vorba de Les deux magots, fieful sartrian. Țin minte că un ziar al vremii, de pildă, îl și numise pe scriitorul remarcat imédiat în vestitul local... comisarul cu circulația ideilor. De fapt, era un compliment. Apucând eu, tânăr, anii aceia turburi, agitați, pot să depun mărturie că Sartre controla, într-adevăr, ideile, direcționându-le asemeni unui dirijor al complexei circulații teoretice europene. În plin marxism-leninism, la noi, devenisem, ca mulți tineri, un fervent existențialist. Până ce, prin ’68, filosoful cu
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
ideilor. De fapt, era un compliment. Apucând eu, tânăr, anii aceia turburi, agitați, pot să depun mărturie că Sartre controla, într-adevăr, ideile, direcționându-le asemeni unui dirijor al complexei circulații teoretice europene. În plin marxism-leninism, la noi, devenisem, ca mulți tineri, un fervent existențialist. Până ce, prin ’68, filosoful cu blana portocalie în cârcă, o cotise, căpătând simpatii maoiste. S-ar fi putut să i se fi tras de la blana aceea voyantă, oribilă; ori invers. Iar acum, la doi pași de biserica
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
în afară de faptul că este cu adevărat un show, inteligent și captivant, trezește speranța că în România încă nu e totul pierdut. Dacă în atmosfera morală irespirabilă de la noi se mai pot forma și afirma oameni integri și responsabili ca acest tânăr înseamnă că mai avem, împotriva tuturor aparențelor, o șansă. Robert Turcescu este în mod evident îndrăgostit de profesia lui, pe care o practică decis și competent. Nu se lasă cuprins de accese de narcisism, ca Florin Călinescu, nu face jocuri
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]