2,970 matches
-
zambile și toporași,ține sub aripi mâinile noastreunite-n vină alergării celeste...Dezmierdând vorbele mamei,las printre degete să se prelingă,atingeri prefăcute-n rubine... Așteptarea nu mai are pași...Iubite,doar o privire să-mi trimiți,încet,pe raza prelinsa tandru pe firul de gand,și îți voi întinde o crenguța de măr,aburind hotărârea...Mii de scântei vor fi ușa unui schit...Șuierul mâinilor pune peste ochi,verdele mărului......
MARIA ILEANA BELEAN [Corola-blog/BlogPost/366814_a_368143]
-
firul de iarbă cum crește-n tăcere Și muguru-i gata plesnit, ce splendoare! Narcisa-mi zâmbește-unduind de plăcere Redând bucuria în suflet de floare. Și-un zumzet sălbatec îmi umple-universul Un zgomot de-aripă ușor mă pătrunde... Deschid călimara lasând tandru, versul Să picure-n calde, mirifice unde. Încet... las departe tristeți adunate Mă umplu fiori de o dulce dorință De viață, ce simplu trăită-mi dă Pace Cu liniște-mi dăruie-ntreaga fiintă. Renasc idealuri, adun bunătate Cu flori presărate
RENAŞTERE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366852_a_368181]
-
să-mi placă de tine și-mi era teamă să nu te pierd la fel de repede cum te-am și îndrăgit. - Vai, săracul de tine. Și eu care nu știam nimic. Săndica îl luă de gât pe soț și-l sărută tandru, încercând prin aceasta să-i îndepărteze gândurile de la acele vremuri pe care dorea să fie de mult apuse în amintirea lor. În sufragerie cei trei tineri sporovoiau despre toate evenimentele noi întâmplate în cele două facultăți. Andrada uitându-se la
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
de celofan pentru Fana, mama Anei. Cum începea să se amurgească, au hotărât să facă calea de întoarcere. Pe drum din când în când se mai opreau pentru câte o pupătură, până au ajuns la marginea satului de unde după o tandră îmbrățișare și promisiunea lui Costache că va fi cuminte pe viitor și nu va mai abuza de slăbiciunile ei trecătoare și-au luat la revedere. Au stabilit că vor mai vorbi la atelier, fiecare a plecând pe drumul său, spre
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
-n lac, O acuarelă violet; În ramuri lungi de liliac Bobocii se deschid încet. În părculețul însorit Și parfumat de ieri discret, Șăgalnic astăzi mi-a zâmbit Pe-alee-o fată-n violet. Sub cerul clar și violet O fată cu un tandru ton, Sub violete flori-buchet, M-a invitat să joc șotron. Referință Bibliografică: JOC VIOLET / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1565, Anul V, 14 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
JOC VIOLET de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367525_a_368854]
-
CALMĂ Tremură pe ramuri frunza crudă încă, E o noapte calmă, liniștea-i adâncă, Iarba-abia-ncolțită se ghicește verde, Un suspin de taină pe alei se pierde. Bolta înstelată îl preia discret. Este oare vântul, care suflă-ncet Sau vreo șoaptă tandră de iubire-aprinsă? Cine, cine știe...noaptea-i necuprinsă. CULORI Tot mai multe flori se-arată-n parcuri, Elegante-n hainele de gală, Își deschid corolele în arcuri, Unduind petalele cu fală. Ba se ceartă, care mai de care, E o competiție ușoară
CANTECE DE PRIMAVARA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367539_a_368868]
-
mai contenea și își afundă fața în lira brațelor unui bărbat, a cărui carne aprinsă îi ațâța sângele rămas orfan de setea celuilalt sânge.Brățări cu pietre magice și lanțuri biblice îi jucau peste sâni și peste coapse ,îmbrățișându-le tandru.Și-n unul și-n altul, odihnea Dumnezeu și un câmp electric în secret îi electriza și scurcircuita din tălpi până la occipital.Bărbatul infuzase femeia întoarsă cu fața spre Dumnezeu, mirosindu-i carnea muzicală și cuprinzându-i abdomenul amețit de
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
de teatru intim, ci, fiecare spectacol este câte o variantă a aceluiași spectacol grotesc. Simt că toți au supt de la aceeași Amaltea. Este o amară lecție pe care am primit-o azi. Scriitorul consacrat (se apropie de ea, provocând-o tandru): - Nu cumva ai avut reverii cu mine în secvența de timp care abia a trecut? Știai că ești o femeie misterioasă și ar fi mai bine să ne concentrăm pe clipa care ne-a îndumnezeit și m-a făcut să
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
și interpret (la rândul său artst!). Nu o dată, amândoi vibrează la unison, vorbindu-ne despre o lume frumoasă, care ar putea fi mai frumoasă, mai bună, mai lume. O lume cu dileme existențiale, o lume tragică, sau dramatică, sau/și tandră și, nu o dată, și optimistă.In același timp, din picturile lui Liviu Lăzărescu, dincolo de real „se străvede o deschidere spre un spațiu despațializat - dezmărginit și un timp atemporal” - ne spune Z.T., observând „o extindere peste limite.” Iată, de pildă
ŞAMPANIE ÎN CUPE DE CRISTAL: „LIVIU LĂZĂRESCU – O AVENTURĂ PICTURALĂ” DE ZOLTAN TERNER de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367636_a_368965]
-
strecuram piciorul printre picioarele ei fine și frumos conturate. Nu erau o redută ușor de cucerit, dar parcă te invitau să o cucerești cât mai repede. Încet, încet am ajuns deasupra ei și corpurile noastre au fost unite de o tandră îmbrățișare, despărțite doar de slipuri, care au dispărut cu repeziciune, de parcă nici nu le-am fi avut pe noi. Căldura și umiditatea cupei era dulce și primitoare, iar puful pubian electrizant. Mă cutremuram de plăcere și mă temeam să-mi
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
sacadate. Am văzut cum se transfigura de plăcere. Era erupția vulcanică a orgasmului. Mă păcălise de data aceasta! Știam că nu-i mai plăcea prelungirea actului după ce ea își finalizase toată pasiunea, așa că n-am mai continuat, am îmbrățișat-o tandru și, cu o sărutare caldă, am abandonat-o epuizată printre cearceafurile mototolite. Mai aveam câteva ore până la o nouă deșteptare, de aceea am încercat să adormim cât mai repede. Am stins lumina lampadarului și, cu iubita mea ghemuită la piept
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
Theodor George Calcan sunt scurtmetraje autoterapeutice, sunt vindecătoare, sunt tratamente de spirit înțeles și autocunoaștere. Mă voi opri la două poeme pe care le găsesc reprezentative deși toate titlurile volumului îmbie la lecturare. “Ceasornicarul din Strasbourg”, are un început elegiac, tandru, ca o resemnare metodică de anotimp tomnatic, neprevestind sub nicio formă furtuna pe care o provoacă, de fapt, acest lin și lent meditativ. “Nici cuvinte, nici lucruri de contemplat Ci doar vocabule reci folosite ca semne Nu știi încă bine
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
întâmpinarea comenzii tale, la timp și distins, și a-ți oferi berea cea mai bună, friptura, ori micii sau ciorba care-ți place. Când soarele e dincolo de Tâmpa, și-o lună eclipsată de becurile primăriei își face datoria, doar pentru tandre clipe de visare din locuri mai puțin văzute de ochii lumii - ei bine, când ceasurile înserării vin aici și uneori se face răcoare, patronii restaurantelor, grijulii cu clienții lor, împart mesenilor un fel de pături subțiri, nici prea mari, nici
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
Umbrele pătrunse se-alungesc alene! Pe șalul brodat, roze cu aromă domoală Filtrează fire de miere-apusene. Lângă roze ceașca visează pe-ndelete, Derutează vremea, surâde duios... Rotitorul abur cu amintiri în plete Migrează lin, dar îndărătnic, în cerul somnoros. E sărbătoarea tandră a umbrelor... Mirat și des vibrează palid zarea, În nostalgia vremii sclipirea clipelor Arată-un chip ce-ngreunează lin suflarea! Cu ochii-nchiși văd cum dorul strecoară Un timp în care privirea-aburește Pietruit, cu vise, timpul tandru coboară... Dulce și
CAFEAUA DE LA ORA 4 de LIA RUSE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367726_a_369055]
-
somnoros. E sărbătoarea tandră a umbrelor... Mirat și des vibrează palid zarea, În nostalgia vremii sclipirea clipelor Arată-un chip ce-ngreunează lin suflarea! Cu ochii-nchiși văd cum dorul strecoară Un timp în care privirea-aburește Pietruit, cu vise, timpul tandru coboară... Dulce și necuprinsă taina noastră crește! Referință Bibliografică: CAFEAUA DE LA ORA 4 / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V, 24 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CAFEAUA DE LA ORA 4 de LIA RUSE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367726_a_369055]
-
salveze, i-a eliberat pe celalți negustori sași, ce urmau să fie omorâți. Totodată, a amenințat că dă foc cetății, dacă i se va mai face vreun rău Catharinei sau familiei sale. Femeia care l-a cunoscut pe Vlad cel tandru și cald și bun, nu cel dornic de sânge, a fost, desigur, Catharina Siegel. Iar uneori, zidurile bătrâne din Piața Sfatului, scot sunete izvorâte din mângâierea de arcuș a vântului coborât de prin păduri de munte. Se-aud parcă păreri
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ETAPE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Copilul care mai zburdă-n mine zâmbește tandru, cu ochi senini și c-o iubire ce-mi face bine din al meu suflet culege spini. Tânărul vesel, plin de speranțe care sub cnuturi nu a gemut, din sentimente adună gloanțe și răni închide cu un sărut. Bărbatul mândru
ETAPE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367751_a_369080]
-
la privit, sprijinindu-se de umărul meu și urmărind la fel de încântată familia ciutelor. Mi-a cuprins mijlocul cu un braț și-a așteptat cu buzele tremurânde să primească un sărut. In fața ferestrei larg deschise, stăteam îmbrățișați ca într-un tandru tablou idilic, pregătiți să ne consumăm prima întâlnire de dragoste și să absorbim toată aroma naturii în plină floare, din care făceam și noi parte. Era pentru prima dată, când nimeni și nimic nu ne mai reținea de la intimitate, amândoi
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
iar acum ne întâlneam, într-o încercare de a ne regăsi unul pe altul. Când s-a întors cu fața spre mine, am observat mișcarea sânilor ei mici și tari, fremătând de nerăbdare. Mi-a prins gâtul într-o îmbrățișare tandră și am simțit-o imediat lipindu-se toată de mine, cu sfârcurile micuțe, pe care mi le închipuiam de o roșeață delicată, produsă de apa fierbinte a dușului, cu șoldurile ei impecabile, genunchii frumoși, curbura atletică a pulpelor și curba
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
a cerului oglindit în apă, care arbora masca unei vieți trăite. Toate celelalte din jur își trăiseră moartea. Aceeași moarte care o îmbrățișa acum ca o bucurie de al cărei înțeles nu mai știa nimeni. Iar vântul, asemeni unui braț tandru, curtenitor, apuca din când în când franjurii frumosului fular și îi ridica alintâdnu-i Platoniei obrajii reci, din care doi ochi aprinși, plini de o resemnare împăcată și demnă mai năzuiau să cuprindă imensitatea mării.” În mod paradoxal, moartea Platoniei se
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
că te întorci acasă doar pentru a te odinhni și ai un loc la masă. Astăzi e ziua unuia, mâine - o sărbătoare... alergi să cumperi un cadou și să oferi o floare. Dar sufletul nemulțumit plânge-n adâncul firii, emoții tandre nu găsește în zâmbetul privirii. Și dintr-o dată-n univers apare strălucirea sunt ei, amanții minunați, ce-și dăruiesc iubirea. Nicicând, nimic n-a fost așa, dar totul e aievea de este el sau este ea, ți-o spune chiar
TRANDAFIRII DRAGOSTEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367222_a_368551]
-
Văd firul de iarbă cum crește-n tăcere Și muguru-i gata plesnit, ce splendoare! Narcisa-mi zâmbește-unduind de plăcere Redând bucuria în suflet de floare. Și-un zumzet sălbatec îmi umple-universul Un zgomot de-aripă ușor măpătrunde... Deschid călimara lăsând tandru, versul Să picure-n calde, mirifice unde. Timid las departe tristeți adunate Mă umplu fiori de o dulce dorință De viață, ce simplu trăită-mi dă Pace Cu liniște-mi dăruie-ntreaga fiintă. Renasc idealuri adun bunătate Cu flori presărate
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
adieri de vânt în fapt de seară Ce-aduc miresme crude-n fân cosit, În ochi lumină, 'n suflet primăvară Un câmp de flori de suflet nesfârșit. Din cântec lin, pe strune de vioară Să torc spre tine-n taină tandre șoapte De Sus să curgă dintr-o călimară Praful iubirii peste noi în noapte... Și lacrimi - bobi de rouă de pe flori S-adun pe buze-n dimineți senine Să mă-nfășor în mantii de culori Să uit de mine, tu
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 177 din 26 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Crăciunul anului 2009 se apropia cu luare aminte, cu schimbări sesizabile în comportarea blajină, tandră și cucernică a oamenilor, o împăcare cu tine și cu semenii tăi în ce privește pretențiile, accesoriile vieții zilnice cărora în timpul anului nu mai prididești să le acorzi din timpul mai mult decât necesar, acestea începând să treacă într-un plan al
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
dus , cum îmi ștergi spatele cu prosopul și privirea , felul în care îmi pui șosetele , speriat că aș putea răci. Iubesc vocea ta chiar și atunci când îmi cântă " te iubesc când fugi cu cardul că leopardul " ! Când îmi șoptește cuvinte tandre care ma mângâie până în stomac ! Iubesc felul în care adormi , mereu cu pernă în brațe și lipit de mine ! Te iubesc ciufulit dimineață , implorând cerului încă 10 minute de somn de care nu ai parte însă! Iubesc felul în care
TE IUBESC ! de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368638_a_369967]