1,995 matches
-
sau unguri, ce au arătat în trecut mișcări organizate de luptă și împotrivire, față de austrieci, în cazul maghiarilor, față de repetatele invazii ale austriecilor și rușilor, din partea poloneză? - „Paternalismul excesiv al românilor”? Credința lor, nevoia lor de un rege, stăpân protector, tara psihologică a unei populații care e convinsă că „răul sunt boierii, intermediarii” și că „Domnul” e animat de bune porniri, însă dezinformat?!... Acea „psihologie a drăguțului împărat” care-l anima și pe Horia și l-a făcut să purceadă la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
făcut să purceadă la drum spre Viena, voind să se plângă de „mârșavii grofi”! Nebănuind decât foarte târziu că grofii sunt întru totul expresia domnitorului... O „boală”, dacă vreți, a rămânerii în urmă civice, vor spune unii, „o boală”, o tară pe care o împărțim nu numai cu popoarele de la răsăritul nostru, dar și cu mândrul și uriașul imperiu austriac, paralizat de un împărat bătrân și „legendar”, până la doi pași de la căderea și totala dezmembrare. Nu, eu nu voi împărtăși acest
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
1 Unui adevăr crud, adesea preferăm o mângâiere. *1 Celui care se plânge de femeia rea și urâtă: "Ți-a căzut un ciolan la împărțeală. N-ai ce face: roade-l." Accent pe ultima silabă: Basma para saca baclava oca tara maca pușlama baccea canapea imanea sofa cafea daira pașa aba hazna canara chisea halva beltea boccea baccea farfara mangafa iofca zalhana zahara musaca ciulama sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea cosa minarea cupea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
57], cu care am venit în tren de la Botoșani și până la Dolhasca și am vorbit cu el. Stoleriu m-a luat și pe mine la treabă alături de el. S-a înființat în 1908 prima Casă de sfat și cetire din Tară. Și așa cum am fost și eu am luat parte la înființarea ei. El era învățător de elită din întreaga învățătorime din țară. Și trebuia ca macar cât de cât să mă țin de el. La serbarea de la Sf.Petru, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
26 din Principele, Machiavelli urmează o remarcă cu privire la "tânte guerre fatte nei passati Venti anni" (atât de multe războaie care au fost purtate în ultimii douăzeci de ani) cu o listă de lupte care începe cu bătălia de la Fornovo pe Taro, desfășurată la 6 iulie 149544. Douăzeci de ani după 1495 ne aduc în iulie 1515. O anumita ambiguitate rămâne, totuși, deoarece referirea la "guerre", așa cum a remarcat în mod corect Sasso, ar putea indica, de asemenea, invazia franceză inițială din
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de care ne-am lepădat curând și treptat, Îndreptându-ne, se pare, spre un echilibru, spre o sobrietate de expresie, linii și cu lori vecină astăzi cu ab sența oriși cărui stil. După stilul Secession și Modern Style-ul conturate și tara biscotate de la 1900, manifestate la noi În clădiri, mobilier și ornamente tipografice; după „futurismul“ lui Ma rinetti, steril În creații, dar anunțător al demenței grandomane fasciste și de la care păstrez, recitind-o cu prilejul de față, o lungă și apo
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a lui Emanoil Bucuța Își avea basmul ei, ea explicându-se, mai Întâi, printr-o reală oroare de alcool, la amintirea numai a tatălui său mort prematur și ne știut; [cel] care, din intemperanțele lui, mai transmisese poate băiatului acea tară congenitală a piciorului mai scurt, cum și - cine poate ști? - acea strălucire fulgurantă a minții lui de poet („doctă și sacră beție“, spunea Boileau, legislatorul Parnasului) nerezistând intemperiilor vieții și, de aceea, destrămată fărâme-fărâme În optsprezece ani, Îmi spunea Maia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
douăzeci și cinci de ani n-a cunoscut, măcar din vedere, pe Iancu Vulturescu? Ultimă figură a boemei noastre, la haute bohșme, nici literară, nici artistă, recru tată printre tineri de familie, cum li se spunea, Înclinați de timpu riu, ca o tară a vieții lor de frumoasă risipă studențească la Paris, spre superfluitățile prea plăcute ale vieții, după care toți tânjim - dar ajunși, mai Înspre bătrânețe, fără nici un rost pe lume, nici măcar politic, lucru atât de ușor pe atunci; burlaci impenitenți, „mizoghini
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
deprin dere melomană a adolescenței mele pentru ritmuri și armonii; iar ceea ce, din acest material amorf de amintiri și de reflecții potrivite, nu s-a adaptat acestor ritmuri și armonii interioare, a mers, oricare Îi va fi fost valoarea documen tară, la rebut sau așteaptă altă utilizare, problematică. Aceasta este, aș zice, „tehnica“ elementară a scrisului de față. Ceea ce citiți, prin urmare, aci nu este vreun rezultat năbă dăios al inteligenței sau al inspirației autorului (lucru care v-ar pune, sunt
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
datorii, familia pierdu tot și fu nevoită a se muta În București cu copii Încă mici, iar alții mai răsăriți, precum fata asta și un frate al ei mai mare, care (la fel ca și soră-sa, de unde, probabil, o tară comună a acestei familii nefericite) În cearcă o salvare eroică, dar dincolo de căile comune tuturor oa menilor prea comuni, dând buzna, ziua nămiaza-mare, Într-o zărăfie de pe Strada Doamnei, cu revolverul Întins; Însă banche rul nu se intimidă și tânărul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cale În viață nu e prea dreaptă - atunci când Îmi propuse, sunt numai câțiva ani, să-i dau de soț unei nepoate din neamul ei cel tarat pe băiatul meu, pe singurul meu băiat, În care nu recunosc nici un fel de tară a familiei, nici măcar pe cea a lui taică-său, de a scrie rău despre lume. Printre mulțimea femeilor care băteau trotuarul zi și noapte pe străzile Câmpineanu, Academiei și Regală, unele erau foarte lucrative și prospere În meserie, agonisind toalete
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bordele bucureștene, până În ziua desființării lor: 3 martie 1950. Ion Căcat și cu nevastă-sa, Pătruța, erau patronii bordelului, vad vechi, din strada Cantemir, sub propria lor condu cere orga nizatorică și conformă dispozițiunilor În vigoare de ordine sa ni tară și fiscală, având o contabilitate normată, ținută la zi de Mircea Iancovici, fost director În Ministerul Finanțelor - și privind controlul activității celor 48 de fete, verificate și tarifate cu 100 de lei ședința pentru muncitori și ostași și 150 de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
examinatorului, s-a prezentat. A intrat pe ușă și profesorul i-a spus: „Hai să fumăm o țigară!“ Dialogul astfel purtat, la o țigară, s-a soldat cu promovarea examenului. În timpul campaniei din 1913 a fost Încadrat la „partea seden tară“ a regimentului și s-a ocupat cu acțiunile de prevenire și combatere a epidemiei de holeră care amenința și Capitala. Activitatea de secretar de redacție la Noua Revistă Română Îi permite să cunoască lumea literară și științifică a vremii și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Acum se produc primele afirmări în plan național ale tinerilor de la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Radauti, la Concursul „Tinerimea Română”, au loc reprezentații cultural naționale ale Societății Culturale „Bogdan-Dragoș”, se înființează revista „Muguri”, se întreprind excursii la Cernăuți și în tară, toate conturând tradiția culturală pe care, acum, o invocăm la acest liceu. Iar profesorii Ilie Vișan și Nicodim Ițcuș și el absolvent de „Hurmuzachi” au continuat în anii 1930-1940 să sprijine școala rădăuțeană din pozițiile lor de prefect de județ
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
din rândul elevilor. Elevii au fost exmatriculați din școli și unii închiși, părinții și profesorii lor au fost trimiși în lagăre, la Canal, deportați în Bărăgan, sau chiar în Siberia și, dacă nu, le era destul de greu să trăiască în tara numită Republica Populară Română. Cu toate acestea școala rădăuțeană și Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” au continuat să aibă mari caractere în rândul profesorilor precum: Galan Traian, Țibu Amfilofie, Socaciu Pantelimon, Tiganescu Vasile, Prelipcean Aurel, Bordeianu Amuliu, Boțocan Victor, Moloce Vasile, Viforeanu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
tot) film. Ba chiar este Film ! Practic, Solomon ratează acolo unde Calotescu reușește în a manipula silind Realitatea să se muleze după un calapod. Contează mai puțin că filmul lui Calotescu e toxic, iar cel al lui Solomon terapeutic ; propoziția tare este că Arta (arta adevărată) nu poate schimba Realitatea, în timp ce surogatul ei da ! Ce-i drept, prima o poate schimba preț de câțiva ani hai, decenii și în condiții de totală lipsă de libertate. Dar paradoxul rămâne și ar merita
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
al orășelului unde nu se-ntâmplă nimic, în care se-ntâmplă A fost sau n-a fost ?) spune la un moment dat, în cursul emisiunii de televiziune care ține jumătate din film : la centru (adică la București), Revoluția a fost tare ; cu cât te îndepărtezi însă de Capitală, ea a fost din ce în ce mai moale, precum felinarele care se aprind pe rând de la centru către margine... Te pui cu legile fizicii ? La margine (adică în orășelul din film), n-a mai fost (chiar
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cea a evreului rătăcitor este, fără Îndoială, cea mai tenace” <endnote id="(455, III, p. 354)"/>. Interesant este faptul că această legendă a cunoscut o carieră prodigioasă, fără să beneficieze Însă de prestigiul originii biblice. În schimb, legenda veterotes tamen tară a unui alt iudeu pribeag și nemuritor, Cain, nu a avut parte de același succes. Pentru delictul de fratricid, Cain este bles temat de Dumnezeu să devină un „rătăcitor fără odihnă pe pământ” (Facerea 4, 11-14). Cred că grija manifestată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
româ- nești. Piesa lui Caragiale oferă la rândul său posibilitatea de reflecta asupra rațiunilor de a fi ale politicii în spațiul balcanic, o radiografie a lumii din vechiul regat, din Munte- nia, a „nopții furtunoase” care se apropie, noaptea totali- tară. În discuția despre piesa lui Caragiale cei doi scriitori pun față în față două lumi, două mentalități codificate estetic și atitudinile lor față de „comediile d-lui Caragiale” reflectă într-un mod semnificativ programul cerchist. Radu Stanca publica în România Viitoare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
operă "normală" sub aspectul psihologiei acestei arte (Jack London, Ernest Hemingway, M. Solohov, Fadeev, Eminescu). 2. Există scriitori absolut normali, care au descris în mod magistral, în opera lor, stări de nebunie. 3. Există o categorie de oameni suferind de tare morbide care și-au turnat nebunia în opere absurde, de neînțeles, opere a căror valoare este indiscutabilă (Kafka, Dostoievschi și alții). 4. Există scriitori care, încercând să descrie nebunia de care suferă ei ratează lamentabil din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
are o demență senilă asupra căreia nici un diagnostician nu poate avea dubii). * Salavin, eroul capodoperei lui Georges Duhamel este o altă ilustrare a înțelegerii până la nuanțe de mare finețe științifică a unui scriitor echilibrat, nemarcat în vreun fel de o tară morbidă mentală. Duhamel a fost medic (chirurg). Este probabil că s-a documentat în psihiatrie; dar, iarăși, aceasta constituie ceva mai puțin semnificativ. Câți dintre marii practicieni ai psihiatriei contemporane ar putea descrie aventurile unei existențe psihastenice, într-un mod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se aborda cu un cordial Gruss Gott63 sau un Kiss die Hand64 respectuos unde, pentru birjar sau negustor, clientul era cel puțin "Măria Voastră" Eure Gnaden printr-o înnobilare automată, în virtutea faimosului Gemütlichkeit 65 vienez. Acest Gemütlichkeit constituia farmecul și tara locuitorilor Vienei: agreabil pentru contactele vieții cotidiene, el era marca ușurinței ce refuză efortul de a lua o decizie cînd era totuși în joc soarta Imperiului și pericolul ar fi trebuit privit în față și apărarea pregătită. Tot ceea ce ar
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în relațiile cu alții, paranoia a pătruns de mult în limbajul obișnuit și pare un fenomen atât de familiar, încât uităm că desemnează o afecțiune psihică serioasă. Folosim frecvent termenul în conversație, în dezbateri despre starea actuală de lucruri din tara și din lume și înțelegem, de fiecare dată, că ne referim la o boală mintală, fără a face apel însă la vreo descriere psihiatrică precisă, pentru că ni se pare că știm despre ce vorbim. Nu suntem oare victimele unei iluzii
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
eternă. Evenimentul este reținut și relatat în epoca feudală în Cronica lui George Brancovici scrisă la 1688-1690: ,,Acest Pombei a tăiat boazul la Bizantiea de au intrat Marea Neagră în Ma-rea Albă, și zic să fi rămas uscat Țara Moldovei, Tara Muntenească și Tara Ardea- lului’’. Mitologia românilor păstrează amintirea cataclismului natural de la Bosfor în următoarea formă: ,,Pămîntul acestei țări, mai demult era acoperit cu apă și nici-odată nu se putea scurge, fiindcă la Marea Neagră era un munte de piatră. Turcii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
reținut și relatat în epoca feudală în Cronica lui George Brancovici scrisă la 1688-1690: ,,Acest Pombei a tăiat boazul la Bizantiea de au intrat Marea Neagră în Ma-rea Albă, și zic să fi rămas uscat Țara Moldovei, Tara Muntenească și Tara Ardea- lului’’. Mitologia românilor păstrează amintirea cataclismului natural de la Bosfor în următoarea formă: ,,Pămîntul acestei țări, mai demult era acoperit cu apă și nici-odată nu se putea scurge, fiindcă la Marea Neagră era un munte de piatră. Turcii s-au apucat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]