4,350 matches
-
bine dozate în scene de intens dramatism, inducând emoții puternice, cu reverberații prelungi. Un personaj ilustrativ este Sima Baltag, din nuvela eponimă. Fugărit pentru omor, intră argat în gospodăria unui preot. Aici face dovada forței sale aproape supraomenești, doborând un taur turbat care era gata să o calce în copite pe preoteasă. Ca orice erou care a biruit monstrul, își primește răsplata și devine ibovnicul femeii cucerite astfel. Cei doi încearcă să fugă cu sania peste Dunăre, dar gheața se rupe
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
și botezătorului Ioan atestă vocația autorului în această direcție. Îndeosebi ultima scriere se distinge prin ineditul viziunii și prin puterea de plasticizare a unor simboluri biblice. Memorabilă e scena finală, în care Ioan vede păcatul într-o infinită întruchipare. Romanul Taurul mării (1962), ultimul text amplu editat antum, relevă pasiunea, mărturisită adeseori, pentru epocile îndepărtate ale istoriei. Acțiunea se desfășoară la Histria, în secolul al V-lea î.Hr., și aduce în pagină credințe religioase, scene de sacrificii închinate zeilor, întâmplări din
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
București, București, 1944; ed. îngr. I. Oprișan, București, 1975; Romain Rolland, București, 1955; Între trecut și prezent (Pe marginea alegerilor de azi), București, 1957; Ion Sântu, București, 1957; Viciu și virtute, București, 1957; Sistemul celor 24 de sori, București, 1959; Taurul mării, București, 1962; Akho și Tao (o poveste din vremea ghețarilor înalți), București, 1963; Scrieri, I-VIII, îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1969-1985; Istoria universală a dramei și teatrului, I-II, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 1973; Taurul
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Taurul mării, București, 1962; Akho și Tao (o poveste din vremea ghețarilor înalți), București, 1963; Scrieri, I-VIII, îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1969-1985; Istoria universală a dramei și teatrului, I-II, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 1973; Taurul mării, îngr. și pref. Valentin F. Mihăescu, București, 1987. Traduceri: Herondas din Kos, Arnoul Gréban, Hans Sachs, Francesco Andreini, Andrea Perrucci, Lope de Rueda, Andreas Gryphius, în De la mimus la baroc, pref. trad., București, 1933; William Shakespeare, Regele Richard al
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Ea poate, într-adevăr, să intereseze prin demența vanității nobiliare a lui Fotin Bujorescu, comică prin modul absurd de concesiv în care se finalizează: Amos - crede bătrânul boier - e asemenea unui malac al său, devenit, prin îngrijire, cel mai frumos taur. Se anticipează oarecum apoteoza omului și a mârțoagei din piesa lui G. Ciprian. Dintre celelalte piese de teatru, doar Ziua din urmă, poate cea mai inconsistentă, dar agreabilă prin replicile sclipitoare, s-a bucurat, la reprezentare, de o primire comparabilă
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
versuri care dibuie, cu degete tremurătoare, marile mistere: „prea tare tăcerea nespusă, adâncă”, „pe laviță doarme de mult / ecoul păstrat în ulcioare / și surd răsucită-n lacăt / tăcerea”, „Cuvântul moare în tăcere/ se zbate înjunghiat de vis”, „rănit de liniști, taurul albastru/ a presărat încet iubirii noastre”. De la Arghezi învață și procedeul de a schimba ordinea cuvintelor în frază, introducând o notă de mister gramatical. El zice: „calda frunzelor neștire” și „făptura umbrelor păgână”, forțează sensurile („în amurg de noapte sură
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Între critici, 226-230; Constantin Trandafir, „Confort Procust”, T, 1984, 9; Iorgulescu, Prezent, 292-295; Tihan, Apropierea, 175-181; Alexandru Vlad, Nobel vs. Nobel, ST, 1990, 7; Toma Roman, Opoziția - o poziție, RL, 1992, 14; Eugen Istodor, Ulici cel sângeros și coarnele de taur, RL, 1992, 35; Octavian Soviany, Debuturi în costum de epocă, APF, 1992, 9-10; Dan Cristea, Criticul la cincizeci de ani, RL, 1993, 18; Mircea Mihăieș, Bolnavii lui Ulici, O, 1995, 7; Monica Spiridon, Paradigmele literaturii contemporane, LCF, 1995, 23; Geo
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
la rugăciune, de către divinitățile feminine, în cadrul ceremoniilor cultuale, către o altă divinitate, superioară, pe care o considerăm masculină. Noi apreciem că, dacă partea superioară a spătarelor tronurilor s-ar fi dorit a fi modelată explicit sub formă de coarne de taur, acestea ar fi fost bine evidențiate, și nu extrem de stilizate. În această aserțiune, luăm în considerație tronul de la Lipcani, în Basarabia, considerat ca fiind unul dintre rarele exemplare ale plasticii religioase cucuteniene (Ceslav Ambrojevici, 1933, p. 42 43 et fig
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
unele comunități umane neo-eneolitice, elementul feminin este de natură htonică, reprezentat de femeie cu toate atributele feminității (chiar dacă modelarea pictarea capului este supusă altor canoane artistice și religioase); elementul masculin este, întotdeauna, de natură uranică, reprezentat, de cele mai multe ori, de taur, ca forță generatoare sau regeneratoare de viață. Sunt cunoscute asocierile imaginilor femeie-taur din arta paleoliticului superior din grotele franceze (La Madelaine des Albis, Gabillou, Chauvet etc.) (V. Chirica, 2004 a, p. 115-117) (fig. 10/3), și din neo eneoliticul carpato-balcanic
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
din grotele franceze (La Madelaine des Albis, Gabillou, Chauvet etc.) (V. Chirica, 2004 a, p. 115-117) (fig. 10/3), și din neo eneoliticul carpato-balcanic ( Bilcze Zlote Ucraina, Tîrgu Ocna-Podei, Neamț) (fig. 10/1, 2). După opinia noastră, umanizarea elementului uranic - taurul, s-a făcut pentru prima dată în cadrul artistic și religios al comunității de la Ruginoasa-Iași, prin umanizarea taurului celest, așa cum a fost pictat pe vasele cu reprezentări tipice (fig. 10/4) (V. Chirica, M.-C. Văleanu, 2008). Așadar, așa cum apreciază și
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
10/3), și din neo eneoliticul carpato-balcanic ( Bilcze Zlote Ucraina, Tîrgu Ocna-Podei, Neamț) (fig. 10/1, 2). După opinia noastră, umanizarea elementului uranic - taurul, s-a făcut pentru prima dată în cadrul artistic și religios al comunității de la Ruginoasa-Iași, prin umanizarea taurului celest, așa cum a fost pictat pe vasele cu reprezentări tipice (fig. 10/4) (V. Chirica, M.-C. Văleanu, 2008). Așadar, așa cum apreciază și J. Cauvin (1997, p. 48), „il y a deux figures symboliques dominantes, la Femme et la Taureau
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
-i e acum înțelepciune / Nu vreau nici nemurire, nici statui / În saturnalii doar să ard haihui / Puterea-i e acum înțelepciune. // E sărbătoare-n cercul lui Saturn / Exilul tot s-a poleit cu aur / Zeiței aspre să-i închini un taur! E sărbătoare-n cercul lui Saturn.” Odată cu Casa a Noua (1979), hermetismul de factură modernistă din Cercuri la Elsinore și Călărețul de aer (1976) - întemeiat pe contragerea extremă a expresiei, plurivalența semantică, muzicalitatea sugestiv-sinestezică și artificiul sintactic - se întoarce către
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
destine, climate, București, 1977; Cinematograful, acest necunoscut, vol. I: Funcțiile cuvântului în film, Cluj-Napoca, 1973; Foste adevăruri viitoare, București, 1978; Nestemate cinematografice, București, 1980; Alte foste adevăruri viitoare, București, 1983. Traduceri: Jean Jaurès, Patru cuvântări, București, f.a.; Voltaire, Plăpumarul chior. Taurul alb, București, [1926]; Thomas Hardy, Micile ironii ale vieții, București, [1927]; V. I. Pudovkin, Despre arta filmului, București, 1960 (în colaborare cu Gheorghe Ciocler); Georges Sadoul, Istoria cinematografului mondial de la origini până în zilele noastre, pref. Silvian Iosifescu, București, 1961; Silvio
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
București, 1951; Primii pași, București, 1951; Dulăii, București, 1952; Adu-ți aminte. Scrisoare către un prieten din copilărie, București, 1953; Florile pământului, București, 1954; Sarea-i dulce, București, 1955; Însemnările și amintirile unui ziarist, I-II, București, 1955; Cefe de taur, București, 1956; Iarbă, București, 1957; Poeme simple (1923-1943), postfață Sorin Arghir, București, 1957; Rădăcinile sunt amare, I-V, București, 1958-1959; ed. (Vântul și ploaia), I-III, București, 1969; Clopote și struguri, București,1960; Printre stele, București, 1960; Carul de foc
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
psihoze colective se pot manifesta sub diferite aspecte, după cum urmează: conduite de violență fizică, verbală, socială etc; conduite delictuale (bandele de delincvenți, grupele marginale de tineri delicvenți, crima organizată, grupările teroriste etc.); competiții sportive dominate de violență (box, curse de tauri, lupte de cocoși, câini etc.); festivaluri muzicale sau de dans modern, bazate pe ritm care induc exaltarea simțurilor și o stare de extaz fizic prin care este descărcată tensiunea pulsională primară; confruntările dintre bandele rivale agresive etc. 4) Psihozele expansive
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca niște pălării”. După cum au observat comentatorii, acum revolta versurilor de început s-a estompat, imaginile au devenit mai puțin șocante și lirismul a căpătat o anumită lentoare, un ritm soporific, favorizând reveria: „În august când cerul se umple de tauri/ un vultur coboară în vecinătate/ și mă anunță de la primul telefon că vine să mă vadă // [...] Noi om și pasăre pe două jilțuri/ stăm îndelung de vorbă/ pe când iubita mea cu gesturi liniștite reînvie/ reconfortantul arhetip al nopții”. Copacul-animal inventează
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
în plan suprauman, mitic, iar în planul formelor este descoperită o construcție în „secțiune de aur”, de inegalabilă armonie și perfecțiune. SCRIERI: Folclorul. Sens, valoare, îngr. Viorica Nișcov, postfață Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1991. Ediții: Bulgăre de aur în piele de taur, București, 1975; Ghicitori, București, 1986. Repere bibliografice: Iordan Datcu, In memoriam. Radu Niculescu, REF, 1988, 3; Mircea Anghelescu, Sensul folclorului, LCF, 1992, 3; Cătălina Velculescu, „Folclorul. Sens, valoare”, RITL, 1992, 3-4; Cornelia Ștefănescu, Tensiunea argumentului, JL, 1992, 9-12; Nicolae Mecu
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
în cosmice reverberări. Lirica erotică a lui M. este marcată de semnul înghețului din sufletele trădate, ceea ce îndrumă spre o altfel de iubire, esențializată, îndumnezeită prin puritatea jertfei. SCRIERI: Muguri, Vârșeț, 1953; Eterna auroră, București, 1977; Seme [Semințe], Stockholm, 1978; Tauri și melci, Cluj-Napoca, 1982; Nunți boreale, București, 1984; Raze și fulgi, Stockholm, 1985; Vreme umedă, Stockholm, 1985; Invitație la o masă de ape, Cluj-Napoca, 1985; Ouă căzute din cuib, Stockholm, 1985; Od danas do sutra [De azi pe mâine], tr
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
ci vă și face bine. Urmând o listă cu semnele zodiacale și florile și culorile care le corespund, puteți pregăti amestecurile dvs. Capricorn: margarete; verde sau galben Vărsător: orhidee; auriu sau roșu Pești: narcise; albastru sau verde Berbec: albăstrele; violet Taur: viorele; albastru Gemeni: magnolii; culoarea piersicii Rac: trandafir roșu; galben Leu: lăcrimioare; verde Fecioară: floarea soarelui; auriu Balanță: gardenie; roșu sau violet Scorpion: garoafe; toate nuanțele de roșu Săgetător: dalii; roz Chiar și pentru cei care își prepară singuri uleiurile
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
violente ciocniri cu aisbergurile plutitoare, seamănă în această privință cu cașalotul. Am de asemenea impresia că pomenitele zgîrieturi ale cașalotului se datorează probabil ciocnirii cu alte balene, căci le-am observat mai cu seamă la exemplarele mature și masive, adevărați tauri ai speciei, încă două-trei cuvinte în legătură cu problema pielii sau a grăsimii balenei. Am mai arătat că aceasta se detașează în straturi lungi, numite „pături“. Ca mai toți termenii marinărești, acesta este cît se poate de inspirat și de sugestiv. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sub raport fizionomic, din care poate fi contemplat cașalotul, este cel oferit de fruntea lui. Văzut astfel, capul pare sublim. O frunte frumoasă de om este aidoma unui răsărit de soare în ceasul dimineții. în pacea pășunilor, fruntea încrețită a taurului poartă pecetea măreției. Fruntea elefantului care împinge tunuri grele pe o potecă de munte este măreață. Fie ea de om sau de animal, misterioasa frunte seamănă cu acel mare sigiliu de aur, cu care împărații germani își pecetluiau decretele. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înhămați la același atelaj, în urma lor rămînea o dîră lată, ca un sui de pergament care s-ar fi desfășurat necontenit pe mare. în mijlocul acestei dîre mișcătoare, dar la o distanță de mulți stînjeni înapoia celorlalte balene, înota un enorm taur bătrîn și cocoșat care, din pricina ritmului ceva mai domol, precum și din pricina ciudatelor incrustații gălbui ce i se vedeau pe spinare, părea suferind de gălbinare sau de vreo altă boală. Apartenența lui la cîrdul balenelor părea îndoielnică, deoarece asemenea leviatani venerabili
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
noastre, mici grupuri răzlețe, cuprinzînd între douăzeci și cincizeci de indivizi. Aceste grupuri poartă denumirea de „școli“; există îndeobște două feluri de asemenea „școli“ - cele alcătuite aproape exclusiv din femele și cele care nu cuprind decît tineri masculi viguroși sau „tauri“, cum li se spune în chip familiar. Orice „școală“ de femele e însoțită invariabil de un mascul, adult, dar nu bătrîn, care, la cea mai mică alarmă, își manifestă firea cavalerească și curajul, așezîndu-se la urmă și acoperind astfel retragerea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai bună soție, deși ascunde atîtea taine întunecate. Școlile alcătuite exclusiv din masculii tineri și vînjoși, despre care am vorbit mai înainte, oferă un puternic contrast cu școlile-harem. Căci în vreme ce aceste balene-femele sînt sfioase de felul lor, tinerii masculi - sau tauri de patruzeci de barili, cum li se spune - sînt, de departe, cei mai bătăioși dintre toți leviatanii și cei mai primejdioși pentru vînători, tocmai prin proverbiala lor cutezanță - deși nu mi-e rușine nici cu balenele cărunte care, cînd îți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bătăioși dintre toți leviatanii și cei mai primejdioși pentru vînători, tocmai prin proverbiala lor cutezanță - deși nu mi-e rușine nici cu balenele cărunte care, cînd îți ies în cale, te atacă aidoma unor diavoli exasperați de podagră. Școlile de tauri sînt mai mari decît școlile-harem. întocmai ca o ceată de studenți tineri, taurii aceștia sînt plini de temperament, de voie bună și de răutate, vînturîndu-se prin lume într-un fel atît de deșucheat și de imprudent, încît nici un agent cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]