1,731 matches
-
Eu Îmi amintii pentru ce venisem. „Mi-ați vorbit de un manuscris dactilografiat despre Templieri”, am zis. „Adevărat... Ia să vedem. Era Într-o mapă de polivinilin...” Scotocea Într-un teanc de manuscrise și Încerca să scoată unul de pe la jumătatea teancului, fără să le miște pe celelalte. Operație riscantă. Într-adevăr, teancul se răsturnă parțial pe podea. Belbo ținea acum În mână mapa de polivinilin. Mă uitai la indice și la introducere. „Se referă la arestarea Templierilor. În 1307, Filip cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
manuscris dactilografiat despre Templieri”, am zis. „Adevărat... Ia să vedem. Era Într-o mapă de polivinilin...” Scotocea Într-un teanc de manuscrise și Încerca să scoată unul de pe la jumătatea teancului, fără să le miște pe celelalte. Operație riscantă. Într-adevăr, teancul se răsturnă parțial pe podea. Belbo ținea acum În mână mapa de polivinilin. Mă uitai la indice și la introducere. „Se referă la arestarea Templierilor. În 1307, Filip cel Frumos hotărăște să-i aresteze pe toți templierii din Franța. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
peste pervaz. Viv clăti ceștile. Apoi scoase pudriera și rujul și se duse spre oglindă. — E cazul să Înviorez vechiul machiaj de război, cred, zise ea. Helen Își aranjă repede fața, apoi se Întoarse Încet În camera de așteptare. Îndreptă teancul de Lilliput și strînse fierbătorul, cele trebuitoare ceaiului și ibricul. Se uită prin agenda de pe biroul lui Viv, Întorcînd paginile, citind numele. Domnul Symes, domnul Blake, domnișoara Taylor, domnișoara Heap... Știa deja ce dezamăgiri Îi Îndemnaseră să sune: iubite necredincioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
reali, ea, Helen, era reală, ea care putea sta lîngă Julia și-i atingea fruntea... Se apropie de biroul Juliei. Ca toate lucrurile ei, era dezordonat, sugativa Încărcată cu prea multă cerneală, o cupă cu bonuri de trezorerie răsturnată, un teanc de hîrtii și plicuri, batiste murdare, coji de măr și panglici de mașină. În mijloc tronau caietele albastre și ieftine, Century. Pe copertă scrisese Bolnavi 2: conținea planul romanului la care lucra acum, un roman a cărui acțiune se desfășura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
o greutate. Kay și Mickey pălăvrăgiră și rîseră tot drumul pînă În Dolphin Square. Dar la garaj au fost Întîmpinate de Patridge, care le aruncă o privire de avertizare. — Ați dat de naiba, fetelor. Apăru Binkie. În mînă avea un teanc de chitanțe. — Langrish și Carmichael, unde dracu’ ați umblat? Ați fost văzute Întorcîndu-va acum o oră. Eram pe punctul de a suna la Control să vă dau pierdute. Kay Îi explică despre bombele incendiare și bărbatul rănit. — Rău, rău, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Împături hîrtia repede. — Vă mulțumesc, domnișoară Chisholm, zise ea trecîndu-și degetul mare de-a lungul hîrtiei Împăturite. E o prietenă de-a mea. O să mă duc la ea, după ce-o să termin ce-am de făcut. Strecură biletul sub un teanc de hîrtii, luă un stilou, de parcă intenționa să scrie ceva. Dar, imediat ce o auzi pe domnișoaraChishom Întorcîndu-se la biroul ei, puse stiloul jos. Descuie sertarul de la birou ei și-și scoase poșeta pentru a-și aranja părul, a se pudra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
celălalt buzunar Îndesă o lanternă. — Acum arăți ca un spărgător, spuse Helen În timp ce-și Încheia nasturii la palton. — Dar uiți, zise Julia, că sînt un spărgător În timpul zilei. Acum mai e ceva. Deschise un sertar și scoase un teanc de hîrtii. Erau subțiri, „ușurele“, genul de hîrtie pe care Helen Îl primea la slujbă. Erau acoperite cu scris strîns, cu cerneală neagră. — Nu vrei să zici că-i manuscrisul tău? Întrebă Helen, impresionată. Julia dădu din cap aprobator. — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
spunea nimic, detestînd totul, detestîndu-l pe Reggie și privind În pămînt. În cele din urmă, domnul Imrie fu de acord să ia cele zece lire sub formă de cartele de haine: Reggie se Întoarse cu spatele și scoase un mic teanc ascuns, Îl vîrÎ În plicul În care pusese deja banii, și i-l dădu. În acel moment respiră anevoie. — Mulțumesc, spuse domnul Imrie cu o politețe exagerată. Apoi Îi puse bine Într-unul din buzunare. Dacă nu vă supărați, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ar fi arătat extraordinar În, să zicem, camera lui de cămin de la facultate, dar, să fim cinstiți, la treizeci și cinci de ani, te-ai aștepta să aibă ceva mai... ei bine, mai potrivit unui adult. Le exilasem pe hol, unde stăteau teanc, cu fața În jos, așteptînd ca Dan să le agațe. Și, cu toate că Înțeleg faptul că orice băiețel visează să aibă, cînd se face mare, un ecran TV cu plasmă imens, respectivul obiect nu se prea potrivea cu decorul meu atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
pot eu să fac? M-a implorat practic să i-l prezint. — Mi-au lipsit toate astea. Privesc de jur Împrejur prin bucătărie, la dulapurile galbene, care par foarte vechi, și la oalele Le Creuset de un portocaliu strălucitor, puse teanc pe etajere. E chintesența Însăși a căminului perfect. — Nu-mi vine să cred cîtă vreme a trecut de cînd n-am mai fost pe aici și regret. Nu fi prostuță. Acum trebuie să te ocupi de familia lui Dan. — Of
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
abia de-am izbutit să despachetăm cutiile, așa că nici vorbă să ne mai gîndim și la decorare. De fiecare dată cînd venea pe la noi, Linda se oferea să despacheteze ea În locul nostru. Privea disperată prin apartament, la cărțile puse În teancuri lîngă fiecare perete și la oalele și cratițele, rareori folosite, care erau tot În cutiile lor, Într-un colț al bucătăriei. Și tot de fiecare dată, eu o refuzam politicos, dar ferm, spunînd că trebuia să mă ocup de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
o factură restantă (primesc o grămadă de d-astea În ultima vreme) care se poate plăti repede și ușor prin telefon sau mîzgălind la iuțeală un cec și Îndesîndu-l Într-un plic autoadresat, Îl plasez Într-un echilibru precar peste teancul deja În pericol să se prăbușească, din bucătărie, pentru a fi rezolvat la o dată ulterioară. CÎnd sus-zisul teanc se Înalță peste măsură și se răstoarnă de mai mult de trei ori În decursul a două zile, acesta trebuie mutat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ușor prin telefon sau mîzgălind la iuțeală un cec și Îndesîndu-l Într-un plic autoadresat, Îl plasez Într-un echilibru precar peste teancul deja În pericol să se prăbușească, din bucătărie, pentru a fi rezolvat la o dată ulterioară. CÎnd sus-zisul teanc se Înalță peste măsură și se răstoarnă de mai mult de trei ori În decursul a două zile, acesta trebuie mutat cu grijă În dulapul de sub birou. Cu aceeași mențiune, anume a se rezolva la o dată ulterioară. Sus-numitul teanc trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
sus-zisul teanc se Înalță peste măsură și se răstoarnă de mai mult de trei ori În decursul a două zile, acesta trebuie mutat cu grijă În dulapul de sub birou. Cu aceeași mențiune, anume a se rezolva la o dată ulterioară. Sus-numitul teanc trebuie uitat de Îndată, pînă cînd are loc unul din următoarele evenimente: mă mut și descopăr un munte de facturi neplătite, descoperire ce lămurește prezența portăreilor la ușă; găsesc o secretară extraordinar de organizată, care se va ocupa de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
sînt hăinuțele lui Amy, care au tendința de a sta Împrăștiate pe podelele din camera de zi și din bucătărioară, dar Lisa, nedezmințindu-se, reușește să le Îndese În cutii de răchită elegante și, odată ce sus-zisele cutii sînt strînse Într-un teanc ordonat lîngă perete, nici prin cap nu ți-ar trece că vreun copil a pus măcar piciorul În casă, darămite să mai și locuiască aici. În timp ce eu am un scaun Înalt uriaș din plastic viu colorat, à la the Mamas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
filme. Nu ești căsătorit. Ai dorințe, desigur. Este de înțeles. Dar felul dumitale de a te distra a fost...ei bine, special. Nu mai trebuie să ți se reamintească. Omul dă la iveală un plic mare, din care scoate un teanc de fotografii. Pran nu poate spune ce reprezintă, dar acestea produc un efect impresionant asupra lui Flowers, care geme din nou, lovindu-se cu fruntea de masă. Diwan-ul privește dezgustat spectacolul și rostește ceva în urdu despre bărbații adevărați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
neagră. Pereții, podeaua, tavanul și cele câteva piese de mobilier sunt lăcuite sau vopsite în aceeași culoare sumbră. Un scaun simplu, de lemn, se află în fața unui birou. Pe birou sunt așezate obiecte de scris, câteva dicționare vechi și un teanc de tăblițe cu caractere chinezești pe o parte și litere englezești pe cealaltă, relicve, presupune el, ale unui joc de cuvinte. Un pat exagerat de mare, plasat în mijloc, domină încăperea. La început, Pran nu pare abătut. Asha l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
avea nici un fel de aptitudini pentru o asemenea slujbă și SPI-ul se voia un serviciu cu reputație, în care numai cei cu adevărat talentați puteau străluci, acesta era, de fapt, un departament birocratic, unde punctualitatea sa de netăgăduit și teancul impresionant de hârtii așezate pe ambele părți ale biroului erau de ajuns pentru a-i menține cariera pe linia cea dreaptă. Dacă ar fi știut, ar fi întârziat zilnic sau și-ar fi pus picioarele pe birou ori de câte ori trecea vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în tăcere, satisfăcută, scărpinându-se pe piept cu o mână, în timp ce-și îndeasă metodic orez și dal în gură, cu cealaltă mână. După ce-a terminat de mâncat, scotocește într-un buzunar, scoate câteva bancnote unsuroase dintr-un teanc și i le întinde vizitatorului ei. Din nefericire, tocmai când pleacă din chawl-ul în care locuia familia Pereira, dă chiar peste domnul Dutta. Urmează un dans stânjenitor pe scara îngustă, cine să treacă și cum. Dutta înclină confuz din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fost știind că familia i-a fost continuată de un exemplar ca acesta! Un profil ca al lui Apollo Belvedere! Ideea de continuitate îl face pe domnul Spavin să-și arunce o privire spre maldărele de acte din biroul său, teancurile de hârtii, rafturile cu cărți legate în piele de marochin, amestecul de ceară de sigiliu și panglică roșie, care este viața sa de serviciu. Da, știe aproape tot despre continuitate. Fiecare aspect al existenței sale, de la hârtia cu antet pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
data asta? Dar cum prima dintre crime nu avusese nicio componentă de acest gen, Rhyme nu fu deloc surprins când auzi răspunsul lui Sachs: - Nu. Doar dacă nu cumva rememorează scena acasă în pat... și se masturbează. Scoase apoi un teanc de fotografii și le proiectă pentru ca toți să le poată vedea. Rhyme se apropie de ecran și studie cu atenție imaginile. - Bolnav la cap, concluzionă sec Sellitto. - Care a fost arma crimei? întrebă Roland Bell. - Se pare că un ferăstrău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
răspuns. Privi din nou către victimă și o văzu mișcându-se ușor... Începu apoi să tușească și să scuipe apă murdară. Perfect! De data asta, ajunseseră la timp. În câteva minute, va putea să confirme identitatea atacatorului. Atunci zări un teanc de haine bleumarin undeva la dreapta ei. Apoi, pentru o clipă, văzu lucirea unui fermoar de metal. Ar putea fi de la bluza treningului. În tot acest timp, se simți privită. Bărbatul o urmărea la rândul lui și înregistra fiecare mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
de la ușă până la pat, pe post de fitil. Magicianul pocni din degete și o bilă de foc îi zbură din mână în mijlocul bălții de alcool. Alcoolul se aprinse și flăcările albastre se întinseră pe podea. Cuprinseră în scurt timp un teanc de reviste aflate într-o cutie de carton și unul din scaunele de trestie. În curând, focul se va întinde și pe cearșafuri, cuprinzându-i corpul, lucru pe care nu îl va simți, și apoi fața, lucru pe care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ar reduce posibilitatea de a reacționa violent la vederea unui al doilea criminal. Ei bine, asta fusese o idee, reflectă el neliniștit. Să vedem dacă funcționează și în practică. Își continuă mersul pe lângă tablouri proaste, pe lângă portrete de familie, pe lângă teancuri de reviste juridice, „Vogue” sau „The New Yorker” și pe lângă obiecte decorative prăfuite, achiziționate de membrii familiei de la anticarii de pe stradă cu intenția de a redecora, dar care zăceau acolo ca dovadă clară a faptului că ziua avea mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
câștigă întotdeauna - Adică oamenii proști? Oamenii de nimic? Oamenii lacomi? Încă o dată, configurația genetică a polițistului de carieră îl împiedică până și să admită întrebarea. - Privește biroul acesta, îi spuse în timp ce el însuși făcea același lucru. Era înțesat de hârtii. Teancuri și grămezi de dosare și bilețele. - Și îmi aduc aminte cât mă plângeam de hârțogăraie când eram și eu agent de patrulă. Răvăși unul dintre teancuri, părând a căuta ceva. Renunță. Încercă în alt teanc. Găsi câteva documente, nefiind nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]