2,288 matches
-
specialitate din 1968Ă. „Industrializarea simulării”, începând cu strategiile militare și terminând cu telesupravegherea, de la bănci, supermarketuri sau închisori până la Internet, se constituie în urmările ontologic-cognitive ale „mașinii viziunii”, adăugând noi ambiguizări în relația public-privat, vizibil-invizibil, interior-exterior. Evenimentul transmis „în direct”, televizat, prezentat de la distanță în timp real, este aspru criticat. Logica imaginii în cazul infografiei este incriminată de paroxism întrucât teleprezența înseamnă prezență și absență, virtualitate instituită ca realitate, adică ceea ce Paul Virilio prezintă ca fuziune/confuziune actual-virtual. Aceasta este, în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Rotaru: O mai mare implicare atât a elevilor, cât și a profesorilor, desfășurarea proiectului pe o perioadă mai scurtă, cu o succesiune mai rapidă a cursurilor. Diana Șimonca Oprița: Participarea la conferințe naționale și internaționale, simpozioane și mese rotunde, emisiuni televizate, care să informeze și să accesibilizeze atât ideea, cât și conținutul proiectului. Mariana Fotescu: Înființarea unui ONG cu acest scop. Organizarea de școli de vară / iarnă cu profesori și elevi. Trebuie pregătiți mulți profesori în spiritul trans. Participarea la conferințe
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
nemăsura i-ar fi fost starea de spirit care să-l caracterizeze, cumva. Am avut intuiția asupra nesmintirii lui, nici măcar în situații limită cum a fost sublim-tragica Revoluție Română, când i-am zărit chipul printre mulții intrați în "sediul revoluției televizate": neliniștit, dar ferm, cu o atitudine clară și cu o privire senin încrezătoare. Eu unul știam, plecând de la opera și faptele vieții sale de până atunci, că el n-a fost niciodată un figurant al istoriei, dar nici nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
interes în socialism și că descoperirile științifice vor fi cele care vor garanta "o marjă mai mare de libertate". Cercetarea duce la inovație care, la rîndul ei, de-termină producția și apoi consumul (...). Este suficient să ne uităm la publicitatea televizată pentru a ne da seama că nu consumatorul hotărăște ce va fi produs, ci că producătorul este cel care îl convinge pe consumator să folosească ce a fost produs. Așadar, din punct de vedere politic, nimic nu este mai important
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dacă i se face vreo observație în fața colegilor, dorind să se răzbune pe cei care au asistat la discuție. Copilului îi lipsește un program adecvat, se uită la televizor cât timp stă acasă și părinții săi nu urmăresc vreo emisiune televizată. În caz contrar, este agresat verbal și trimis să se joace “în stradă, cu vecinii”. Când nu vizionează programele de desene animate, merge în împrejurimi cu vecinii săi. Folosește un limbaj neadecvat, se murdărește fără să-i pese și imită
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
un control cât mai deplin asupra societății. Se pot aminti desigur și alte opinii consonante cu privire la regimul care a durat în România aproape jumătate de secol și care va încerca să supraviețuiască, după 22 decembrie 89, metamorfozându-se mereu. Revoluția televizată (Charles King a numit-o de aceea "postmodernă"), schimbarea produsă atunci a stârnit mai întâi entuziasm în întreaga lume, apoi o imensă decepție. "Minciună cât secolul" (M. Castex), "lovitură de stat" (R. Portocală), "complot" nomenclaturist, pus la cale cu sprijinul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dacă i se face vreo observație în fața colegilor, dorind să se răzbune pe cei care au asistat la discuție. Copilului îi lipsește un program adecvat, se uită la televizor cât timp stă acasă și părinții săi nu urmăresc vreo emisiune televizată. În caz contrar, este agresat verbal și trimis să se joace “în stradă, cu vecinii”. Când nu vizionează programele de desene animate, merge în împrejurimi cu vecinii săi. Folosește un limbaj neadecvat, se murdărește fără să-i pese și imită
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Cărți de proză: Cambei în China (Jurnal de turism cultural, Editura Sedcom Libris, Iași, 2000); Grenade și îngeri (proză, Editura Junimea, Iași, 2001); Sciatică de Copou: Tablete și enunțuri civice, Editura NICULESCU, București, 2010; Cezar Ivănescu și Lucian Vasiliu. Dialoguri televizate, Editura Junimea, Iași, 2012. Îngrijește ediții, albume Iași ș.a. Membru al Uniunii Scriitorilor România, al PEN și al Societății Culturale Junimea '90. Deține, între altele: Premiul Național pentru literatură "Nicolae Labiș" (1979), Premiul "Mihai Eminescu" (1983), Premiul Uniunii Scriitorilor, filiala
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe toți. Acești oameni, cei mai puternici din lume, și-au creat o altă realitate care să-i încapă și trăiesc în ea. Ei sunt stăpînii aparențelor, iar politica lor este una a ficțiunii. Iată ce spunea într-o discuție televizată un important pastor evanghelic, Jerry Fallwel, referindu-se la atacurile de la 11 septembrie: "Ceea ce am văzut este nimic dacă de fapt Dumnezeu va continua să ridice vălul și să permită dușmanilor Americii să ne dea ceea ce probabil merităm...". În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
informațiilor și credulitatea Mass-media ne oferă ceea ce noi considerăm a fi o reprezentare concretă a lumii. Rar se întâmplă să punem la îndoială versiunea lor asupra faptelor și, cel mai adesea, suntem convinși că lumea este așa cum o descrie jurnalul televizat. Terorism, greve, răpiri de copii, pedofilie, corupție la nivel politic: tot ce se spune la televizor este neapărat adevărat pentru că „apare pe ecran”. Dar în spatele acestei construcții se ascunde uneori o realitate foarte diferită. Reportajele presupun adesea aproximări, uneori chiar
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
informație adevărată ajută la asimilarea conținutului, a articulării textului, a sensului acestuia. Astfel, atunci când fluxul de știri se derulează rapid, avem tendința să cedăm prezumției de adevăr, pentru o mai bună asimilare a sensului. Acest fenomen se aplică, bineînțeles, informației televizate. Televiziunea este specialistă în transmiterea rapidă a informației. Avem la dispoziție puțin timp pentru a o analiza. Trebuie să ne conectăm la fluxul rapid al discursului și al imaginilor pentru a urmări și înțelege subiectul. În acest context, creierul are
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
costume de protecție, pulverizând produse dezinfectante peste țarcurile păsărilor. La sfârșitul anului 2005, aceste scene se derulau departe de noi, dar mulți gândeam: „Cu siguranță, gripa aviară va ajunge și la noi!”. Reluate în buclă pe toate canalele de știri televizate, cu lux de amănunte asupra metodelor de detectare și a crescătoriilor contaminate, aceste știri au creat panică. De ce imaginile ne-au deformat percepția asupra riscului? Când încercăm să reprezentăm probabilitatea ca un eveniment să se întâmple, adunăm rapid toate imaginile
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ne obișnuim (termenul consacrat este „aculturat”) cu o doză anormal de ridicată de anxietate și violență. Astfel, studiile au arătat că un tânăr de 16 ani din SUA a asistat, în medie, la circa 200.000 de acte de violență televizată și la aproximativ 30.000 de crime. Teoria aculturării a lui Gerbner precizează faptul că telespectatorul își fondează o parte din convingeri pe lumea plină de violență. Un experiment a arătat cum doza de televizionare ajustează aceste convingeri... Într-un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de violență are mai puține șanse să-l bulverseze pe acesta din urmă. Mecanismele fiziologice și psihologice care instalează violența pe firul consumist al televiziunii sunt foarte bine cunoscute. Ele nu mai surprind pe nimeni: e de așteptat ca violența televizată (care, așa cum se întâmplă adesea, este încarnată de eroi simpatici) să sfârșească prin a se insinua în comportamentele tinerilor telespectatori care consumă în mod exagerat acest gen de programe. Însă, pe de altă parte, este la fel de logic ca directorii de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de telespectatori, calificați drept dependenți de televiziune. Aceste persoane folosesc televiziunea „pentru a nu se mai gândi la altceva și pentru a nu trebui să se confrunte cu gânduri neplăcute”. E posibil ca starea de relaxare artificială determinată de programele televizate să diminueze efectiv probabilitatea gândului la aspecte stânjenitoare sau îngrijorătoare ale vieții. Însă, cu cât evităm să ne gândim la ele, cu atât întârzie rezolvarea lor și devin mai stringente. Asta este și definiția dependenței, în care folosirea unei substanțe
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un accident de autocar? Saturarea emoțională Toată vara anului 2007 presa a ținut pe prima pagină subiectul dispariției micuței Maddie, fiica unui cuplu englez, răpită dintr-un hotel din Portugalia. Coperțile revistelor îi erau consacrate, apăreau informații speciale în jurnalele televizate, și asta mai multe luni la rând. Situația era deosebită, pentru că această fetiță a dispărut în cursul nopții din camera de hotel închiriată de părinții, în timp ce dormea în patul ei. Mai apoi, povestea a luat și mai mare amploare când
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este câmpul de acțiune al psihologiei. Psihologia dă frâu liber altor tipuri de „manipulări”, adesea inconștient și aparent anodin. Ea ne ajută să înțelegem de ce acționăm printr-o atitudine de respingere sau printr-o susținere necondiționată a unui mesaj politic televizat, arătându-ne cum gesturile, zâmbetul și mimica exercită o influență subliminală asupra creierului și a gândirii noastre. Tot psihologia ne poate arăta în ce fel cădem pradă greșelilor „sistematice” în fața spectacolului politic în televiziune, la radio sau în ziare. De
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care îi pune întrebările sau de prezența unei personalități populare în aceeași emisiune cu el. Conform unor studii, creierul nostru triază între ceea ce ne convine (elementele favorabile candidatului nostru) și ceea ce nu ne convine (elementele defavorabile) atunci când privim o dezbatere televizată. Ceea ce psihologia ne învață despre homo politicus este că acesta e fundamental irațional. Deciziile sale sunt adesea afective, determinate de mecanisme inconștiente care lasă puțin analizei imparțiale. Căutarea obiectivității trebuie să înceapă cu un „demontaj” al reflexelor noastre condiționate în fața
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Nu ne place deloc să ascultăm opiniile altor grupuri pentru că riscăm să pierdem din vedere definiția socială a identității noastre. Însă asta trebuie să ne atragă atenția asupra propriei noastre gândiri politice: suntem oare capabili, atunci când ascultăm dezbaterile radio sau televizate să adoptăm un punct de vedere orientat spre binele comun al societății și să ascultăm diferitele argumentele pentru ele însele, cu onestitate intelectuală și fără prejudecăți legate de apartenența politică a vorbitorilor? Este o adevărată provocare. Pentru mai multe informații
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
18, nr. 4, pp. 407-422. De ce nu mai știți pentru cine veți vota după ce ați văzut oameni politici în emisiuni de divertisment? Discursul autocentrat și dezangajarea politică În ultimii 20 de ani s-a dezvoltat un nou stil de emisiuni televizate, undeva între emisiunile politice și cele de divertisment: așa-zisele emisiuni de „Infotainment”, apărut prin contractarea termenilor englezești information (informație) și entertainment (divertisment). Principiul este mereu același: sunt invitați în platou responsabili politici, cântăreți, actori sau sportivi care se amestecă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cele de stânga pentru o gestică metaforică. Gestica adaptatoare era practic absentă în clasa politică. În concluzie, personalitățile politice nu-și lasă gestica la voia întâmplării. În funcție de apartenența lor, ele adoptă niște coduri precise care pot fi observate în dezbaterile televizate. În timpul recentei campanii prezidențiale au putut fi observate gesturile care punctează ale lui Nicolas Sarkozy, a cărui mână se ridică și coboară în ritmul discursului, total opus față de gestica metaforică a candidatului comunist Marie-George Buffet, care mima o scară ce
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
perfectă între candidați funcționează după acest principiu. Creierul nostru este foarte receptiv la asta și rareori îi rezistă. Cât despre politica în mass-media, punctul culminant a fost atins fără îndoială odată cu anunțul rezultatelor la alegerile prezidențiale din 2007, când jurnalele televizate ale marilor canale naționale au așteptat ora 20.00 pentru a arăta rezultatele în timp ce acestea puteau fi consultate pe internet câteva ore mai devreme. Numeroase persoane au renunțat la a se conecta pe internet pentru a avea plăcerea de a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sau a altuia dintre candidați. Scandalurile privind chestiunile financiare sau de moravuri sunt evident o posibilitate de „a-și ataca adversarul” și a-și atrage astfel adeziunea stabilă a electoratului. Concluzie Efectul de negativitate ne ajută să înțelegem de ce dezbaterile televizate sunt o parte atât de importantă în atacurile și criticile la adresa adversarului. Din nefericire, această tendință cognitiv constituie un oarecare handicap pentru dezbaterea politică ca atare. Cum să-i reziști? Pentru mai multe informații Bizer, G., Petty, R. (2005), „How
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Creierele influențate Într-o lucrare apărută în 2004 sub numele de Les Dirigeants au pouvoir (Conducătorii la putere), Patrick Le Lay, președintele-director general al primului canal televizat francez, a dat următoarea declarație care a rămas în anale: „Pentru ca un mesaj publicitar să fie perceput, creierul telespectatorului trebuie să fie disponibil. Scopul emisiunilor noastre este sa-l facă disponibil: adică sa-l distreze, sa-l destindă pentru a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
timp disponibil al creierului uman.” Publicitatea la televizor - și în mass-media în sens larg, după cum vom vedea mai departe - este, prin urmare, arta de a „permeabiliza creierul uman” pentru ca informațiile să se imprime cât mai eficient. Însă cum pot programele televizate să „pregătească” telespectatorul pentru a îngurgita conținutul paginilor publicitare ca o sugativă care se impregnează cu cea mai mică picătură de cerneală? Această problemă preocupă foarte mult publicitarii, dar ar trebui să ne intereseze și pe noi, în calitate de consumatori de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]