61,456 matches
-
definit și romanul meu "Regele arinilor" unde eroul descoperă Prusia Orientală și nu vrea nimic altceva, e fericit acolo în mijlocul copiilor. Aceasta este fericirea de ordin geografic, dar, mă rog, vin rușii care strică totul, așadar, nenorocirea istorică. R: O temă asemănătoare poate fi regăsită și în "Falezele de marmură" de Ernst Junger. Peisajul patriarhal, oarecum paradisiac al falezelor și al mănăstirii invadat și mînjit de oamenii Marelui Pădurar. M. T.: Numai că acolo paradisul se apără.
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
Arad, Oradea, Brașov, Cluj și Iași. Succesul a fost fenomenal - o spun cu toată obiectivitatea. Cred că niciodată în ultimii cincisprezece ani niște intelectuali români n-au adunat atât de mulți oameni într-un singur loc. Și era vorba de teme serioase, chiar abstracte, și nu de vreun bairam cu mici pe gratis și bere la butoi. Nu. S-a vorbit despre scris și imaginație, despre tăcerile și capcanele filozofiei, despre îngeri, despre cosmologia lui Dante. Cu acele prilejuri s-au
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
creatorilor de la noi în două tabere, publicul românesc a dovedit că rămâne constant alături de valoare. Deocamdată, pentru Microsoft au conferențiat trei dintre "greii" culturii române de azi: Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și H.-R. Patapievici. Dar au făcut-o cu teme care reprezentau, pentru fiecare în parte, un fel de auto-constrângere: încercări de a depăși imaginea-standard pentru care sunt cunoscuți în România. Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu au polemizat superb în marginea câtorva idei de filozofie (memorabil e conceptul de "Gheorghe
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
Defăimarea bătrâneții), publică studii de poetică și prozodie (Ritm vertical, 2001), eseuri și versuri. Recent, de exemplu, oferă o carte de Elogii/dezeseuri, cvartet: opus 1-4. Se ambiționează, așadar, o structură muzicală în patru părți, fiecare dintre ele elogiind o temă sau categorie (vocație) bio-psiho-comportamentală: banalul, gafa, penibilul, impotența. Noțiuni îndeobște negative, cărora Valentin Tașcu nu ezita să le facă apologia în cele mai diverse contexte, apărându-le și ilustrându-le în răspăr, resuscitându-le din somnul dogmatic de idei primite
Criticul, eseist și poet by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12254_a_13579]
-
lui Gheorghe Grigurcu, verdictul ilustrului critic fiind: "o creație ieșită din comun". Exact ce și-a propus autorul, adică, începând chiar cu eseul-manifest inaugural despre devitalizarea metaforei. Tot mai convins de resurecția epicului în poezie, dar și de faptul că "tema fundamentală a poeziei este iubirea și echilibrul ei în moarte", Valentin Tașcu crede că lirismul se va salva o dată cu cititorul, nu doar printr-o reîntrupare epico-ritmică în cugetări și personaje romanești, ci și printr-o acoperire (recurs la un "paleativ
Criticul, eseist și poet by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12254_a_13579]
-
însumându-le, - cu acea definitorie disponibilitate absolută a spiritului pe care orice cercetător al avangardei istorice o va putea regăsi, plină de forță, la autorul Omului pierdut. Un scriitor care - se vede din revenirea obsedantă a unor reflecții pe această temă - participă substanțial și la perspectiva de marcă existențialistă, cu asumarea tensionată a unei condiții umane periclitate de diverșii agenți ai alienării și deposedării omului de atributele sale fundamentale și chiar, cum spune în acest text introductiv, de lumea însăși: "Am
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
la cărți fundamentale de teologie și filozofie (Dumitru Stăniloaie, Iustin Moisescu, Virgil Nemoianu, Sorin Dumitrescu, Andrei Pleșu, Vladimir Soloviov, Pierre Hadot), iar Clipe este într-un fel o prelungire a sa în care sînt expuse opiniile autorului în legătură cu dezbaterile pe teme de aceeași factură din societatea românească (romanul lui José Saramago, Evanghelia după Isus Cristos, filmul lui Mel Gibson, Patimile lui Christos etc.). Superbă și plină de revelații este, în această ultimă secțiune, lectura în cheie religioasă a capodoperei eminesciene Luceafărul
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
probabilitățile, din pricina spiritului incredul, practic, înclinat spre zeflemea al românului, care mai curînd se resemnează cu schepsis și ironie decît să adore sau să se supună cu scrupulozitate vreunui canon. Cei mai de seamă poeți ai noștri care au abordat tema religioasă constituie mai cu seamă dovezi ale ereziei decît ale ortodoxiei. La Arghezi, Dumnezeu e abordat cu astuție, fie spre a fi mustrat pentru incomunicabilitatea în care se înfășoară, fie spre a i se propune o complicitate precum unui egal
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
privesc emisiunile sportive și-l citesc pe Radu Cosașu. Cum una dintre cele mai frecvente întrebări pe care ne-o pun cititorii este: "Cine-i Cronicarul ?" sau " Cine a scris Ochiul magic ?" ne-am hotărît să facem cîteva destăinuiri pe temă. l Pe vremea cînd pagina 32 se numea încă Revista revistelor, Cronicarul a avut, ani la rînd, două condeie: Adriana Bittel plus Cristian Teodorescu. La nevoie - vacanță sau alte ocupații acaparante - era cîte un Cronicar interimar care le imita stilul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
O singură nemulțumire: articolul publicat este cu va urma și ne lasă suspendați între Paradis și Infern. l Rămînem la capitolul conferințe și deschidem revista CUVÂNTUL nr. 6 care publică lunar conferințele ținute la Galeriile Galateca, în tradiția junimisto-interbelică pe tema generală "Europa și România, probleme identitare". De data aceasta conferința a fost susținută de Dl. Mircea Martin, iar replicile au fost date de Dl. Mihai Șora și Dl. Patapievici. Cităm, din finalul replicii lui Mihai Șora: Sîntem noi, românii, cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
o explicație pentru particularități a căror geneză este necesar a fi știută. Curioasă cu adevărat se adeverește relația dintre literatura basarabeană și cea a matcei românești în genere, chiar și în perioada interbelică a unei armonizări integratoare, punându-ne în temă asupra a ceea ce aș numi un puternic caracter, pecetluind această creație, caracter ținând de specificul aparte al locului, cu firesc răsunet în oameni. Scriitorii din dreapta Prutului, Gib Mihăescu, Radu Tudoran au surprins acest "exotism" în proze de mare valoare. Rămânând
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
Moldova asuprită se ducea lupta mai întâi a salvgardării limbii naționale, deci a identității, apoi a unei sincronizări cu alte literaturi ale lumii, în afara celei ruse și sovietice - volumul de tălmăciri din lirica universală merită un studiu aparte pe această temă! A traduce din mari poeți ai lumii avea dublul rol de a realiza tot atâtea ferestre către libertate, cât și de a dovedi posibilitățile expresive și diferențiatoare ale limbii românești asediate acolo. Împrejurări care, pe încetul, au dus la sfărâmarea
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
necesară. Ea a alcătuit, repetăm, obiectul studiilor introductive ale d-lor Nicolae Leahu, Grigore Chiper, Leo Butnaru, intimi cunoscători ai fenomenului artistic basarabean, nu mai puțin ai literaturii noastre, la care și referă de altminteri operele antologate. Acestor introduceri în temă le răspund postfețele unor critici instituiți în lectori și însărcinați a constata dacă lirica basarabeană emoționează, adică dacă ea există, dacă autori de proze scurte pot fi sau nu judecați după canoanele actuale, însumându-se ca parte componentă a literaturii
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
linii de evoluție socială și culturală ale societății și asupra reflectării lor în limbaj. E o lărgire firească: un cercetător tînăr tinde să fie exact și chiar exhaustiv în limitele unei probleme concrete; experiența acumulată îndeamnă însă la abordarea unor teme cît mai largi, la meditația asupra chestiunilor esențiale. Seria Individualității i-a permis autorului o anume libertate tematică, sub semnul integrator al unei metode și al unui stil personal. Volumele anterioare au adus puncte de vedere și teme extrem de interesante
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
exprimarea politeții, partitivul, ordinea cuvintelor - pînă la "continuitatea mobilă", occidentalizarea romanică, cultura populară și cea pentru elite, adaptarea neologismelor, limbajul politic, limbajul religios etc. Și cartea recent apărută cuprinde unele observații gramaticale (asupra articolului, a analogiei etc.), dar predominante sînt temele culturale: plurilingvismul, relațiile Orient-Occident, occidentalizarea și mai ales religia și individualitatea etnică. Sînt reluate o serie de articole, inclusiv cîteva dintre cele publicate în ultimii ani în România literară: destinația publicistică explică limbajul accesibil, cu accente subiective, al textelor, cărora
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
agresat. Or, eroina, scriitoare, publicistă are opinii care nu consună neapărat cu cele ale semenilor înconjurători. Ea nu se teme, astfel, să așeze în același context holocaustul și gulagul, cu tipicele note structurale care le definesc. O discuție pe această temă, cu un apropiat ia aspecte dramatice, cineva o acuză pe Mimi Ianculovici de... legionarism! Fapte care, repetativ, pot duce la o ruptură, așa cum, pe un alt plan, relațiile cu cei intimi " bărbați și femei " suferă de pe urma diferenței de sensibilitate, iar
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
vorbit insistent despre audiență, cu o singură posibilă concluzie de bun-simț: pentru un post public (așa cum e și România Muzical) este desigur important să atragi auditoriul, cu condiția ca el să dorească aceasta (cum bine zicea Lukas Hurnik din Cehia). Temele incitante nu au epuizat sarcinile muzicologului la radio: s-a discutat îndeosebi despre tipuri de emisiuni muzicale la radio-uri publice din România, Elveția, Germania, Irlanda sau Cehia, despre interpretări muzicale comparate, difuzarea muzicii noi sau a jazzului, interdisciplinaritate, dialogul
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
confortabil al unei relativități cronice, al contururilor mereu schimbătoare, al îndoielilor, al întrebărilor nedezlegate"; căci " ne avertizează de la bun început Speranța Rădulescu " "nu există încă un consens unanim sau măcar suficient de larg asupra înțelesului acestei sintagme ["muzica țigănească"]". Dacă tema cărții este, după știința mea, una încă neabordată frontal cel puțin în peisajul etnomuzicologic românesc, nu tot astfel stau lucrurile în ce privește formula ei de abordare. Taifasurile despre muzica țigănească" se așează pe o tradiție solidă și pe deasupra prestigioasă, dacă ne
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
un subiect la altul (muzică, dar și viața profesională și viața de fiecare zi, familia, relațiile sociale, socio-profesionale, inter-etnice etc.), dar această libertate nu trebuie să ne înșele căci încrustate în substanța dialogurilor reapar mereu, cu insistență, întrebările-cheie legate de tema cărții. Cu diferite variante și derivații, acestea ar fi, în esență: "există o muzică țigănească?", "ce credeți că o definește?", "care credeți că e diferența între românesc și țigănesc în melodii, tipul de repertoriu, maniera de execuție?", ""muzică țigănească" e
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
ele fac parte, mai notează ea, "din categoria celor etern provizorii și conjuncturale". Pentru specialiști " etnologi, etnomuzicologi, muzicologi (cercul lor este extensibil în unele domenii umaniste conexe) " "Taifasuri despre muzica țigănească" va apărea probabil ca o carte-provocare nu numai prin tema ei ("chestiunea atât de sensibilă, îndeosebi în România, a "muzicii țigănești", cum spune autoarea) ci și prin îndrăzneala și neconformismul unui demers teoretic clădit pe multe necunoscute, pe care autoarea are puterea de a le asuma: adevărul e că nu
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
căutare identitară a trebuit să dezamorseze, la un moment dat, complexele, frustrările produse de posibila (inevitabila?) incompatibilitate dintre imaginar și realitate. Citind poezelele din studenție ale Anei, naratoarea o apostrofează că "n-a putut scoate nimic ca lumea pe o temă mare și generoasă." Ei bine, iat-o!
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
Tezelor din iulie, apoi numărul dedicat "clubului cronicarilor literari", cel despre "ultimii debutanți ai mileniului II", cel despre "cărțile memoriei", despre poezia erotică și încă altele. Numărul ultim al revistei (3-4/2004) este și el demn de atenție, structurat pe tema cărților de mare succes ale anilor �70-�80, propuse acum recitirii și eventualelor revizuiri. "Best-seller-uri estetice" numește redacția romane precum Vânătoare regală, Animale bolnave, Galeria cu viță sălbatică, Vocile nopții, Cel mai iubit dintre pământeni, Viața pe un peron, Biblioteca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
culoare întîmplător sau de la forma spontană și pînă la construcțiile simbolice de o mare complexitate și la amplele simfonii cromatice pe care istoria artei le oferă cu generozitate, Florin Mitroi și-a restrîns interesul, în propria-i creație, la cîteva teme mari și la cîțiva moduli ușor de recunoscut și de identificat. în pofida discreției sale absolute și a spaimei profunde în fața gesturilor risipitoare și a redundanțelor de tot felul, el a fost, în esență, un experimentator, un cercetător aplicat și cu
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
dar iată că, scriind despre cartea de care vorbesc, nu ezită să le folosească: "Uimitoare și, în cele din urmă, pasionantă lectura cronicii anilor 1996-2003, cu file de jurnal indirect și cu accente pe un impresionant număr de motive, de teme, de cărți și bineînțeles de oameni, semnată de C. Stănescu (...) articolele din ŤAdevărulť se convertesc în istoria unor evenimente, în dramatica unor fapte, în evocarea unor personalități și în amara sau ironica privire a unui memorialist care refuză proiectarea propriei
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
Kerouac, Che Guevara ș.a.m.d. sau, mai nou, Andrei Gheorghe. Letopizdeț a fost și continuă să fie lansat și promovat laolaltă cu albumul Asfalt al celor de la Lună Amară într-un turneu prin toată țara. Ei bine, multe din temele melodiilor trupei sunt de găsit și în român. De pildă, Dizident, de pe albumul No name (cei de la Pearl Jam au o melodie identică pe albumul VS din 1993), rezumă o bună parte din român. De fapt, aceasta e problema cărții
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]