1,597 matches
-
mirodenii. Caucazul își proectează în depărtare piscurile ninse și stâncăriile goale. Devastat de păduri, risipindu-și stâncăriile, zăgăzuiește cătră răsărit orizontul. Aici va fi fost cândva un rai al oamenilor primitivi; de aici s-au adus cele mai multe fructe ale regiunilor temperate. Cireș, vișin, zarzar, piersic, măr și păr. Munții s-au pustiit; se fac încercări de replantare. Aici, la țărmul mării pontice, unde a fost adus de puhoaie pământul vegetal, pădurea e încă în ființă și parcurile de specii diverse, aduse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ele aproape nevătămat. Sigur, mi-au fost cenzurate 10-15 poezii și anumite sintagme au suferit transformări. Atunci mi s-a părut a fi o crimă. Acum schimbările operate mi se par nesemnificative. Am avut norocul să lucrez cu un editor temperat, care înțelegea foarte bine cum funcționează sistemul, și m-a ajutat, cu tact și diplomație, să-mi scot cărțile de poezie. Numele lui e Florin Mugur. Danilov nu sună bine! mi s-a spus. Terminația asta "ov" nu e fericită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cea mai mare mină de supra-față din lume, Chiuquicamata, și fusese adânc impresionat de soarta mizerabilă și tragică a minierilor și familiilor lor. (Despre Chiuquicamata și vizita lui Che scrisesem o pagină în volumul meu de "însemnări diplomatice" "Papionul bine temperat", Editura Junimea Iași, 2008). Mă întâlnisem, la el acasă, peste ani, cu Pablo Neruda, poetul favorit al lui Che, despre care nu avea să mai afle că a fost încununat cu premiul Nobel. Călătorisem la Lima, Cuzco și Machu Picchu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Montevideo, în octombrie 2005, eram "tânăr pensionar", fusesem ales vicepreședinte al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră, publicasem, conform zicalei că "tot românul s-a născut poet" 3 plachete de versuri și finalizam un volum de însemnări diplomatice. ("Papionul bine temperat. Însemnări diplomatice în roșu, galben și mai ales albastru", Junimea, 2008). Așa că propunerea de a retrăi "anii luminoși" la 10000 kilometri nu-mi surâdea. După un dialog purtat pe tonul obișnuit de "Vasile" și "Stelică", în care mai era citat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
nu mut atenția de la Sorin la mine, căci de el mi-am propus să vorbesc aici, chiar dacă nu mă pot scoate cu totul din scenă: am fost unul dintre actori. Mica destindere ideologică dintre anii ’54 și ’56, ecou bine temperat, cum arătam, al dezghețului hrușciovian, nu oferea o deschidere efectivă de orizont cultural. Nimic limpede nu se profila înainte, nimic ademenitor, totul era cețos, incert și astfel privirile noastre, ale tinerilor studioși de atunci, literați în formare, se întorceau iscoditoare
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
medii cu alte caracteristici redox sau să piară. Mai precis, odată cu scăderea temperaturii, plantele au nevoie de medii mai oxidante. Atunci când au apărut plantele pluricelulare, Terra poseda un singur, dar vast continent, Pangaea, repartizat oarecum egal În zona ecuatorială și temperată; el s’a fragmentat, Începând de vreo 200 milioane de ani, concomitent cu Împrăștierea, pe latitudine și longitudine, a fragmentelor. Fără această Împrăștiere, desigur că plantele mai vechi, apărute În condiții mai reducătoare de mediu, ar fi avut probleme de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cele ierboase, vom vedea că În zona ecuatorială, În savane, ponderea este deținută de graminee, adică de monocotiledonate, evoluate, recente, care au nevoie de medii oxidante. Ele sunt Însoțite de arbori tot monocotiledonați, precum palmierii sau curmalii. Stepele, specifice zonelor temperate, sunt alcătuite preponderent din specii intermediare evolutiv, adică dicotiledonate. Arborii ce alcătuiesc aceste zone sunt de asemenea preponderent dicotiledonați. Dicotiledonatele cedează treptat locul, mai spre poli, unor plante mai vechi; astfel, În taiga, arborii sunt reprezentați În special de gimnosperme
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
frunzele cad la un moment dat e posibilă refacerea solului. Desigur, adevărul e la mijloc și putem spune că e vorba de o adaptare dobândită iterativ, prin alternarea În rolul principal a ambelor extreme. Dar acest lucru, valabil În zonele temperate ale Pământului, necesită nuanțări sau comentarii suplimentare pentru alte zone ale Terrei, fără a fi infirmate nici acțiunea plantelor și nici necesitatea refacerii calităților solului. Anume, se poate reproșa, pe bună dreptate, că există plante, și nu puține, cărora nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ceea ce nu pune probleme deosebite microorganismelor. Prin urmare, solul este menținut În starea sa normală, permițând o vegetație continuă a plantelor. Urmare a modului particular de refacere a solului, permanent cu viteză scăzută În nord, sezonier, adică iarna În zona temperată, respectiv permanent cu viteză mare În zona ecuatorială, asociațiile stabilite Între rădăcinile plantelor și microorganisme, adică micorizele, capătă aspecte specifice. Astfel, În nord, la plante relativ primitive, lipsite de perișori absorbanți la nivelul rădăcinilor, aceste micorize sunt atașate extrem de strâns
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
am putea face un pas mai departe, dar pe care-l lăsăm În seama unui capitol următor, anume lichenii. Aceste relații, extrem de strânse, sunt necesare, rezultând logic dintr’o activitate comună și permanentă În condiții grele de viață. În zona temperată, la plante medii evolutiv, micorizele sunt obișnuite la arborii din păduri și livezi, nu Însă obligatorii, deși plantele care posedă o micoriză sunt mai avantajate decât celelalte; nici asocierea unor specii anume nu este obligatorie. E vorba de o situație
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
căci dacă n’o găsește, organismul și-o poate produce, dar consumând energie. Și atunci, pentru om, ca pentru orice heterotrof - ce utilizează deci doar energie chimică - accesul la negentropie este supus aceleiași ciclicități ce guvernează, cel puțin În zonele temperate, fixarea de către plante a energiei solare sub formă chimică. Concluzia e la Îndemână: toată zbaterea estivală după negentropie, căreia Îi dedicăm vacanța, nu ne Încarcă bateriile, ci doar compensează consumul ei din vremea iernii. Iar pentru iarna ce urmează, abia
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai neașteptate atitudini, reacții, de viitor. Asta și În natură, dar și În ceea ce ne privește. Nimic nu se schimbă de la o zi la alta, lucru ce oferă un alt argument aparenței. Ferice de noi, că trăim Într’o zonă temperată, iar nu la ecuator unde, Într’adevăr nimic nu se schimbă (oare?) și unde n’am avea răgazul unor concluzii, fie și parțiale. Și, cu acest preambul, vom sta la taifas, toată iarna. Dacă, bineînțeles, ceva neprevăzut, dar specific anotimpului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mirosurile. De la aceste baluri anuale, sortite a răsplăti - ca porția de țuică la masa festivă de 23 August și premiul în cărți de la sfârșitul anului - un tip de depersonalizare cazonă, m-am ales cu o oroare de damfuri biologice niciodată temperată. Mama mirosea frumos, prietenele mamei, care mă strângeau uneori în brațe, miroseau divin, mai ales doamna Stănescu, despre care se vorbea că trăia cu farmacistul din colț, până și unguroaica de la infirmerie, în ciuda damfului de creolină al stabilimentului, mirosea ațâțător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fac și era important pentru mine, căci se purta atât de samavolnic de parcă uitase de asta. În perioadele turbulente de interogatoriu îmi spunea că sunt un rahat, un gunoi, un parazit, o cățea. Când era într-o dispoziție ceva mai temperată, mă trata de curvă sau dușman. În intervalele mai pașnice eram pentru el un mijloc de a-și umple orele de serviciu, cârpa ce-o mototolești spre a-ți dovedi zelul și competența. Deseori se exersa în distrugerea mea doar
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
n-a fost parcă niciodată mai detonantă. Cât despre actori, e de ajuns să spunem că Cecilia Bârbora e perfectă și că Dorel Vișan întâlnește aici cel mai bun rol al său de la Iacob încoace. Daneliuc după melci (pitorescul binișor temperat) Chiar dacă nu am gustat și nu mi-e rușine să recunosc - acel moft stilistic numit Glissando, mă consider un admirator al lui Mircea Daneliuc ; am apreciat Cursa de-nceput, am găsit interesant Ediție specială, am jubilat la Proba de microfon
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu Anca Oroveanu) ............................................. 169 Oamenii obișnuiți sunt cel mai bun lucru întâmplat filmului românesc (dialog cu A.O. Scott) ..................... 181 Regizorul ar trebui să fie un proto-critic (interviu de Mihai Fulger) ............................................... . 187 Cronici Dacia ............................................... ...................................... 193 Daneliuc după melci (pitorescul binișor temperat) ........... 195 Purgatoriu pe roți ............................................... .................... 199 Eu sunt Adam ! (Dumnezeu se împușcă) ........................ 201 Diavolul și bunul Dumnezeu în serial ................................ 204 Căderea tovarășei arhitect ............................................... ...... 209 Atenție : regizor periculos aplecat în afară ! ....................... 212 Un kitsch perfect ............................................... ..................... 215 Alla gloria militar ............................................... ........................ 218 Un film
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
patru hărți pedologice. Activitatea de cercetare depusă dea lungul anilor s-a derulat în special în domeniile geografiei fizice, științei solului, geomorfologiei, ecologiei etc. Împreună cu profesorul doctor Ioan Hârjoabă a editat cinci volume denumite Factori și procese pedogenetice din zona temperată (1994, 1995, 1996, 1998, 1999). În anul 1998 a fost premiat de Academia Română cu premiul Gheorghe Munteanu Murgoci pentru lucrarea Depresiunea Cracău - Bistrița. Studiu pedogeografic. Din 1997 a fost expert în probleme de pedologie, membru al Societății Internaționale pentru Știința
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și președinte al Consiliului de administrație al Fundației Academice pentru Studiul și protecția Solului Nicolae Bucur. În 2002 a inaugurat Stațiunea de Cercetări Geografice din Tulnici, județul Vrancea. A fost redactor responsabil la volumul Factori și procese pedogenetice din zona temperată, editată de Filiala Iași a Academiei Române și membru în redacția științifică a revistei „Soil Science. Journal of the Romanian National Society of Soil Science”, editată de Societatea Națională Română pentru Știința Solului. Recunoscut ca o personalitate cu o pregătire enciclopedică
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
SICU V. MACOVEI Papionul bine temperat Însemnări diplomatice în roșu galben și mai ales albastru Coperta: Florentina Vrăbiuță (c) SICU V. MACOVEI (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA SICU V. MACOVEI Papionul bine temperat Însemnări diplomatice în roșu galben și mai ales albastru EDITURA JUNIMEA IAȘI, 2008
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
SICU V. MACOVEI Papionul bine temperat Însemnări diplomatice în roșu galben și mai ales albastru Coperta: Florentina Vrăbiuță (c) SICU V. MACOVEI (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA SICU V. MACOVEI Papionul bine temperat Însemnări diplomatice în roșu galben și mai ales albastru EDITURA JUNIMEA IAȘI, 2008 Lui Toni și minunaților mei părinți 2 iunie 2007. Mam întors de la Universitate, unde am sărbătorit 45 de ani de la terminarea facultății. Căldură mare, emoții, bucuria revederii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în urmă doua discuri minunate, Johannes Passion și Matthaus Passion, acum mi-am permis bucuria de a cumpăra la Weimar pe CD și cele doua magnifice lucrări, dar și integrala Concertelor Brandemburgice ale maestrului Bach, mulțumindu-i părintelui "Clavecinului bine temperat" pentru sugestia ce mi-a dat-o la botezul prezentului volum de însemnări diplomatice cu titlul "Papionul bine temperat". Gândesc la faptul ca și diplomația ca și muzica este o arta a punctului și contrapunctului, care se îmbina fericit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Weimar pe CD și cele doua magnifice lucrări, dar și integrala Concertelor Brandemburgice ale maestrului Bach, mulțumindu-i părintelui "Clavecinului bine temperat" pentru sugestia ce mi-a dat-o la botezul prezentului volum de însemnări diplomatice cu titlul "Papionul bine temperat". Gândesc la faptul ca și diplomația ca și muzica este o arta a punctului și contrapunctului, care se îmbina fericit în geneza armoniei finale! Dresda! Florența nordului! Nu știu de ce americanii și britanicii n-au fost și ei condamnați pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pătrați, din care teritoriul continental 756.252 km pătrați (cam de trei ori cât România) și teritoriu Antarctic 1.250.000 km pătrați. Lungimea teritoriului continental 4270 km, lățimea maxima 369, arhipelagul Țării de Foc format din 5900 insule, clima temperat mediteraneană cu 19,5 grade în medie vara și 7,5 grade în medie iarna, munți cu piscuri de peste 6000 de metri (cel mai înalt, Aconcagua, de 6959 de metri înălțime, nume însemnând în limba indienilor quechua "santinela de piatră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de a treia avea să mă poarte cale de 800 de kilometri într-un fascinant stat sudic, Parana. Sudul Braziliei se distinge net de nord, ca relief, vegetație, climă, populație. Este zonă de munți, dealuri și podișuri, de climă mai temperată, de populație majoritară albă. Statele din sud sunt cele mai bogate, mai industrializate, mai dezvoltate. De la federalizarea Braziliei datorită discrepanței nete de dezvoltare dintre nordul sărac și sudul bogat, cam în fiecare deceniu "sudiștii" au declanșat câte o mișcare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de noapte cu carnavalurile și sambele. Adevărul e și aici, ca pretutindeni, pe undeva pe la mijloc bogăția de azi a albilor se datorează muncii de aproape patru secole a sclavilor negri, albii și-au pus pielea "la adăpost" în zonele temperate, lăsându-le negrilor teritoriile din nord-est cu climă tropicală... Așa că la fiecare mișcare de "ieșire din front" a celor din sud, autoritățile federale reacționau prompt și energic pe baza lozincii "împreună și la bine și la rău!". În capitala statului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]