12,674 matches
-
enorm facilitată în Occident prin invenția la care deja am făcut referire unui păcat originar transmis prin actul sexual, concept care nu se află nici în relatările, despre paradisul terestru din Geneză, nici în scrierile apostolului Pavel și nici în teologia greacă. Prin Sfântul Augustin, genialul Părinte al Bisericii, a fost transmisă o eroare la rândul ei genială întregii teologii occidentale, medievale, iar prin intermediul lui Luter și celei protestante. Sfântul Augustin, care la început era foarte mundan, avusese un fiu la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
concept care nu se află nici în relatările, despre paradisul terestru din Geneză, nici în scrierile apostolului Pavel și nici în teologia greacă. Prin Sfântul Augustin, genialul Părinte al Bisericii, a fost transmisă o eroare la rândul ei genială întregii teologii occidentale, medievale, iar prin intermediul lui Luter și celei protestante. Sfântul Augustin, care la început era foarte mundan, avusese un fiu la doar șaptesprezece ani, pe când era un tânăr maestru de retorică și el trăise timp de treisprezece ani în concubinaj
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
În cele din urmă, în 1854, era definită ca dogmă de către Papa Pius al IX-lea care, după ce pierduse Statul Pontifical al Bisericii, hotărâse proclamarea dogmelor primatului papal și a infailibilității în cadrul Conciliului Vatican I (1870). După definiția din 1854, teologia morală catolică a abandonat încetul cu încetul teza tradițională conform căreia coborârea sufletului în fătul uman are loc după momentul conceperii. Aceasta era gândirea lui Aristotel, a Sfântului Toma d'Aquino și a scolasticii baroce din Spania: persoana nu există
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
se mai orientează către o poruncă sau un precept de urmat în mod mecanic, ci către ceea ce realitatea însăși presupune și face posibil. În acest sens, Sfântul Augustin avea dreptate cu afirmația sa îndrăzneață ce reprezintă negarea radicală a cazuisticii teologiei morale: "Iubește și, apoi, fă ce vrei!". Iubirea răspunde, într-un mod cu totul natural, principiilor eticii mondiale, obligatorii pentru toți oamenii. În același timp, ea este mai presus de orice, după cum a afirmat apostolul Pavel în Epistola sa către
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
informații și propuneri detaliate pentru rezolvarea conflictelor la frontieră sau examinarea lor în conferințe privind dezarmarea. În schimb, ne spune ceva despre ceea ce guvernanții statelor nu pot pretinde cu ușurință de la popoarele lor, un fapt pe care conducătorii religioși, episcopii, teologii și cei ce au în grijă sufletele pot să-l comunice publicului larg: și anume că renunțarea la propriile drepturi, fără o reacție pe măsură, nu este neapărat o rușine, dar poate fi chiar folositoare păcii. Să parcurgem doi kilometri
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
iar corpul nostru nu ne mai este necesar precum în anii precedenți. Îndeosebi oasele scheletului nostru, supuse extenuărilor cotidiene, dovedesc slăbiciuni în punctele nevralgice, iar uneori chiar dor. "Renunță cu grație la lucrurile vieții", ne sfătuiește Elisabeth Moltmann-Wendel, specialistă în teologia luterană, în cartea cu același nume din 2008, în care vorbește cu profunzime despre ceea ce semnifică îmbătrânirea. Am mers "drepți" pentru mult timp. De ce să nu cerem un loc să ne așezăm, acum când a sta în picioare este foarte
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
provenienței și formării crescut fiind într-o țară caracterizată prin libertate și democrație directă, dar înconjurată de regimuri totalitare am fost mereu un observator atent al timpului meu. În ciuda acestui fapt totuși, nu voiam să fiu un "teolog politician", deoarece "teologia politică" a fost mereu o ideologie politizată; acest lucru era valabil pentru Eusebiu, inventatorul conceptului și episcop la curtea lui Constantin, la fel a fost și pentru germanul Carl Schmitt, profesor de drept public, precursor spiritual al nazismului, și, în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
marxismului din a doua jumătatea a secolului XX. Nu am vrut niciodată să fiu în serviciul unui partid politic sau ecleziastic, ci totdeauna în folosul tuturor și al binelui comun. Cu acest obiectiv, de-a lungul anilor am elaborat o teologie de orientare critico-socială, având prezent orizontul politic mondial (nu doar cel latino- american) și luând ca bază nu o ideologie, ci realitatea. Adio marilor ideologii pseudoreligioase Niciodată nu am fost în favoarea vreunei utopii. Utopia semnifică "loc care nu există": în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
doresc să exprim ceea ce simt drept profesiunea unui " Sper ce anume sper". Speranța, tripla viziune a speranței mele, împărtășită de mulți, va supraviețui scurtei mele existențe. Mi-am petrecut întreaga viață de teolog luptând pentru reînnoirea Bisericii catolice și a teologiei, ca și pentru o înțelegere ecumenică între Bisericile creștine. Am putut constata anumite succese, mai ales sub pontificatul Papei Ioan al XXIII-lea și pe durata Conciliului Vatican II. A trebuit însă să accept și pașii înapoi, mai ales sub
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
foarte respectat de cincizeci de ani. Nu am probleme de identitate. Astăzi identitatea mea națională o subînțelege pe cea europeană. Sunt un patriot și în același timp un cosmopolit. Din timpul anilor de studii la Roma și Paris am experiența teologiei internaționale. Din numeroase călătorii în jurul lumii, la conferințele inter-religioase, de-a lungul semestrelor ca visiting professor în America și al numeroaselor ore de studiu petrecute liniștit în orice loc, am învățat că teologia trebuie să-și dea contribuția, împreună cu Bisericile
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
studii la Roma și Paris am experiența teologiei internaționale. Din numeroase călătorii în jurul lumii, la conferințele inter-religioase, de-a lungul semestrelor ca visiting professor în America și al numeroaselor ore de studiu petrecute liniștit în orice loc, am învățat că teologia trebuie să-și dea contribuția, împreună cu Bisericile și religiile, la înțelegerea dintre națiuni. Succesele unei astfel de înțelegeri sunt vizibile: dușmănii seculare (precum cea dintre Germania și Franța) sunt depășite de mult; procesul de formare al unei comunități a statelor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cursurilor mele universitare, publicului conferințelor și predicilor mele, care m-au încurajat și mi-au dat forță sau care m-au contestat. În calitate de teolog, mă consider nu doar un om al studiului dar și un păstor de suflete, care prin teologia sa ar vrea să ofere persoanelor orientare și ajutor pentru viață. Numeroasele reacții avute în decursul anilor, mi-au dat mereu multă putere și curaj pentru a continua parcursul început. Pentru acest lucru sunt recunoscător. Aș dori să mulțumesc în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Colecția ACADEMICA 154 Seria Istorie Calinic I. Popp Șerboianu (1883-1941) a fost preot, diacon, arhimandrit ortodox, cu o activitate vastă și controversată. Absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din București a fost diacon la Capela Ortodoxă Română din Paris, preot în București, Cadrilater, dar și misionar printre românii din SUA, precum și la mânăstirile din Cozia și Stânișoara etc. A avut o vastă activitate publicistică, cea mai importantă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
să accept ca reală ultima dintre ele. Acest detaliu ne apare ca fiind semnificativ. Într-o scurtă prezentare dedicată participării preoțimii ortodoxe la răscoala din 1907, Mircea Păcurariu preciza faptul că preotul Ion Șerboianu, împreună cu fiul său Constantin, student la Teologie la București, ar fi instigat la răscoală țăranii din localitate, fapt ce a dus la arestarea acestora alături de 40 de țărani 10. Din păcate, Păcurariu nu preciza sursa de unde a preluat informația, cea mai extinsă lucrare istoriografică asupra răscoalei din
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
moral, avizul tatălui său, aspect cu atât mai relevant cu cât și acesta era preot ortodox. Datorită faptul că vorbim despre presupusa localitatea de naștere a arhimandritului, despre faptul că aceste informații sunt puse în legătură cu calitatea sa de student la Teologie, înclin să afirm că persoana menționată în legătură cu evenimentele din 1907 este una și aceiași cu arhimandritul. Din acest punct de vedere nu trebuie să ne inducă în eroare împrejurarea în care prenumele menționat nu este Calinic, ci Constantin, deoarece, după cum
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
aceiași cu arhimandritul. Din acest punct de vedere nu trebuie să ne inducă în eroare împrejurarea în care prenumele menționat nu este Calinic, ci Constantin, deoarece, după cum voi preciza, Șerboianu a semnat cu acest prenume lucrarea sa de licență în teologie publicată în 1909. De aceea este posibil ca, la un moment dat, Șerboianu să-și fi luat numele de Calinic, conform uzanțelor monahale. Totodată, în Bibliografia Românească Modernă, menționându-se teza de licență în teologie pe care a publicat-o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lucrarea sa de licență în teologie publicată în 1909. De aceea este posibil ca, la un moment dat, Șerboianu să-și fi luat numele de Calinic, conform uzanțelor monahale. Totodată, în Bibliografia Românească Modernă, menționându-se teza de licență în teologie pe care a publicat-o în 1909, se notează numele de Constantin Popescu-Șerboianu, fiind trecut între paranteze Calinic I. Popp-Șerboianu18. Asemenea situație confirmă din nou faptul că era vorba despre aceeași persoană, fie că se utiliza prenumele de Constantin sau
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
satul natal, un cabinet intitulat " Deșteptarea", cerând pentru biblioteca acestuia diverse donații de la editurile din țară23. Scopul acestui cabinet era ridicarea nivelului de cultură al țăranilor din regiune. Șerboianu optează pentru o carieră de preot, devenind student al Facultății de Teologie din București, absolvind cândva înspre finalul deceniul prim al secolului trecut. Lucrarea sa de licență se încadra în domeniul teologie practice, mai precis a omileticii speciale, fiind tipărită în 1909 sub titlul de "Zece predici duminicale". Însă pe coperta acestei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ridicarea nivelului de cultură al țăranilor din regiune. Șerboianu optează pentru o carieră de preot, devenind student al Facultății de Teologie din București, absolvind cândva înspre finalul deceniul prim al secolului trecut. Lucrarea sa de licență se încadra în domeniul teologie practice, mai precis a omileticii speciale, fiind tipărită în 1909 sub titlul de "Zece predici duminicale". Însă pe coperta acestei lucrări autorul nu a semnat cu numele de Calinic, ci de Constantin 24. Între 1909 și 1912, conform lui Lucian
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
În 1913 este detașat în Cadrilater, iar pentru o perioadă a fost paroh la Biserica Kalinderu și, între 1914 și 1918, preot la Biserica Sf. Ilie din București 27. Încercă, fără succes, să se înscrie la doctorat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București în 191428. Înainte de izbucnirea Primului Război Mondial îl regăsim în calitate colaborator la Cultura. Revista Cântăreților Bisericești din România, având titulatura de ierodiacon 29. Cu aceeași titulatură semnează un articol apărut în 1912 în Convorbiri literare de la Iași, despre
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
acestui moment se preciza limpede faptul că Șerboianu era "deservent al Capelei Crematoriului și convins al ideii cremațiunii umane față de religia creștină"56, candidatura sa fiind îndreptățită datorită valorii sale intelectuale. Se mai preciza faptul că arhimandritul era licențiat în Teologie, Filozofie și Drept (o exagerare evidentă, deoarece el a fost licențiat doar în Teologie). După revenirea în țară din Franța (1931), Șerboianu își asumă latura organizatorică în cadrul comunității țiganilor. Astfel, în aprilie 1933, el fondează Asociația Generală a Țiganilor din
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
convins al ideii cremațiunii umane față de religia creștină"56, candidatura sa fiind îndreptățită datorită valorii sale intelectuale. Se mai preciza faptul că arhimandritul era licențiat în Teologie, Filozofie și Drept (o exagerare evidentă, deoarece el a fost licențiat doar în Teologie). După revenirea în țară din Franța (1931), Șerboianu își asumă latura organizatorică în cadrul comunității țiganilor. Astfel, în aprilie 1933, el fondează Asociația Generală a Țiganilor din România, având la bază și vechea structură a societății lăutarilor "Junimea Muzicală". Meritul său
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
menționat și cu o altă latură a preocupărilor sale. Bunăoară, îl regăsim menționat sub numele de Constantin Popescu-Șerboianu ca achiziționând diverse manuscrise românești vechi, în celebrul catalog întocmit de către Gabriel Ștrempel 88. Astfel, Șerboianu achiziționase în 1907, în calitate de student la teologie, și mai târziu în 1909, un Triod, miscelanee, tipicon, un manuscris cu învățături și îndreptar pentru duhovnic, cuprinzând regulile adecvate ale spovedaniei și cum să canonească păcătoșii. Unele dintre acestea sunt pomenite ca aparținând ulterior bibliotecii mânăstirii Căldărușani. Moare în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
voințe, la Crematoriul Cenușa din București 125. Urna sa se găsește într-un dintre columbariile acestui crematoriu. Cel de al doilea este Iosif Tărău (1882-1969), o personalitate complexă, legată și ea de Biserica Ortodoxă Română 126. Licențiat în drept și teologie, a fost, la începutul carierei sale, secretar al Consistoriului Ortodox Român din Oradea. A participat în calitate de delegat la Adunarea de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, fiind în perioada interbelică ales de două ori deputat. După război a renunțat la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pe lumea cealaltă, să știe cine le dă binecuvântarea ultimă"209. Șerboianu este pomenit, în termeni foarte critici, și într-un articol publicat în 1933 tot în Glasul Monahilor de către Ioan (Irineu) Mihălcescu, la aceea oră decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din București 210. Semnificativ este faptul că această poziție se înregistra înainte apariția revistei Flacăra Sacră. Mihălcescu, ceva mai târziu viitor Mitropolit al Moldovei, intervenea în tematică pornind de la constatarea creșterii necrologurilor anunțând incinerarea din ziarul Universul. Din capul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]