1,090 matches
-
precauții diplomatice, este adevărat) o idee în definitiv foarte simplă, inspirată însă dintr-un alt orizont și ideal cultural: critica literară nu se reduce doar la cronica literară despre ultimele apariții, adesea întâmplătoare. Ea include multe alte operații. întreaga reflexie, teoretizare, analiză și valorificare literară clasică sau modernă este, de fapt, tot critică. Atât și nimic mai mult. Această mentalitate strict actualistă a fost (să zicem că a fost) întreținută și chiar intens cultivată de scriitorii care au deținut importante poziții
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tot mai confiscantă: "Arta spectacolului este teoretizată în narațiuni cu un profund caracter eseistic, în care epicizarea ideilor slujește demonstrația", iar textele se transformă într-un "fals tratat pentru uzul autorilor dramatici"50. Proza scurtă Adio!... a fost socotită o teoretizare a teatrului ritualic, pandantul la "introducerea la o dramaturgie posibilă" din Nouăsprezece trandafiri 51. (Mai adăugăm mărturia lui Eliade că i-ar plăcea să asiste la un spectacol în care personaje istorice ar fi încărcate de "mana", "așa cum contemporanii lor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Nicolescu, fiind similar cu acel punct pe care misticii îl numesc prin expresia "dincolo de orice". El, împreună cu buclele de informație și conștiință, definește al treilea termen al cunoașterii transdisciplinare Interacțiunea dintre Subiect și Obiect 669. O experiență ireductibilă la orice teoretizare este percepția sacrului, adică a spațiului dintre nivelurile de Realitate și percepție. Acest spațiu este resimțit ca vid, interior și exterior, fapt ce se traduce în tăcerea de dincolo de cuvinte, pe care o regăsim și în scrierile mistice. S-ar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metafizicii. Se pare că aceasta era o problemă foarte importantă la acea vreme 696. Secolul al XIX-lea fusese unul în care știința acaparase scena cunoașterii, trecând în plan secund metafizica, un secol al celor mai multe descoperiri științifice, al unei ample teoretizări și, mai ales, al cercetării experimentale 697. Filosofia se vedea, astfel, redusă la statutul de discurs în marginea științei sau la acela de demers care recurge la metode științifice. Orientarea pozitivistă a filosofiei era puternic reprezentată la începutul secolului al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sentimentului metafizic în fața imensei distanțe dintre misterul lumii și posibilitățile de cunoaștere ale rațiunii umane. c) O ultimă coordonată pe care putem așeza tematizarea blagiană a antinomicului în epocă este starea de criză din știința timpului, confruntată cu descoperiri și teoretizări ce angajau contradicții, punând în dificultate rațiunea științifică clasică. Criza din fizică legată de descoperirea dualității undă-corpuscul și de formularea unor teorii care acceptau structura antinomică a luminii era pentru Lucian Blaga un motiv serios de regândire a teoriei cunoașterii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este natura, ci ce putem spune asupra acesteia. Ceea ce trebuie să îl preocupe pe fizician este obiectivitatea descrierii experimentale și comunicarea neambiguă, iar nu realitatea fizică. În acest sens, ideea complementarității avea să devină un program distinct de interpretare a teoretizării în domeniul fizicii cuantice, cu consecințe revoluționare pentru gândirea fizică 740. Postulatele sale indică o schimbare radicală a principiilor cunoașterii științifice din acest domeniu 741. Din punct de vedere filosofic, ideea complementarității inaugura ceea ce a fost considerat o "nouă dialectică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unor limite în acțiunile noastre asupra animalelor pornind de la eventuala recunoaștere a unui statut moral al acestora. Analiza conceptuală propusă de Nozick surprinde limitele teoretice ale oricărei teorii de inspirație kantiană sau utilitaristă și duce spre un minimalism neconvenabil adepților teoretizării extinse. Nozick propune să ne imaginăm următoarea situație. O persoană are plăcerea să pocnească din degete, dar, din anumite motive, acest gest duce la moartea a 1000 de vaci. Ar mai fi îndreptățită persoana respectivă să acționeze astfel? Un răspuns
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
morală, științifică și religioasă occidentală, căutând soluții chiar în interiorul acestei tradiții. Dar, se întreabă unii ecologiști, poate această tradiție să ofere rezolvări la problemele de mediu de vreme ce ea însăși este printre cauzele care au generat aceste probleme? Ajungem astfel la teoretizarea nevoii unei etici profunde, la promovarea unei schimbări teoretice de genul celei propuse de Arne Naess. Așa cum am precizat mai sus, eticienii mediului consideră că propun nu o simplă etică aplicată, ci o modificare la nivelul fundamentelor, o extindere a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acceptării neologismelor, revendicată de evoluția culturii și a științei a fost formulată de Simion Ștefan, mitropolit de Bălgrad. Pe lângă neologisme, cronicarii moldoveni și munteni (Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin) introduc în Cronicile lor numeroși termeni, fără a realiza delimitările/ teoretizările necesare. Tot în acestă perioadă sunt alcătuite glosarele bilingve slavo-române. Perioada premodernă (1640-1780) care "încheie perioada veche a Românei literare" (I. Druța, 2013: 81) este sincronă cu începuturile lexicografiei românești "de tip terminologic". Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir sunt două
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
educat" îmbrățișat de o mare parte a elitei franceze. Triumful teatrului clasic prin Corneille, gloria lui Racine în ordinul tragediei și a lui Molière în cel al comediei, succesul fabulistului La Fontaine, culmile atinse de Bossuet în elocința sfîntă și teoretizarea regulilor clasicismului făcută de Boileau formează o extraordinară dezvoltare literară care se răsfrînge asupra întregii Europe. Arta clasică atinge apogeul cu castelul de la Versailles, concretizare a proiectului de glorificare a monarhiei: de la grădinile desenate de Le Nôtre pînă la decorația
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sub suprafa?a empiric? a fenomenelor, f?r? a le afecta �efervescen?a� ori contingen?a, printr-o conceptualizare definitiv?, raport�ndu-le constant la �fenomenul social total� (Mauss). Gurvitch predic? un �hiper-empirism dialectic ?i relativist� care leag? experien?a ?i teoretizarea, explică?ia ?i comprehensiunea, �ntr-o �reciprocitate a perspectivelor�, interzic�nd opozi?ia �ntre individual ?i social (Gurvitch, 1950, 1955, 1962). Dar impresionantul edificiu teoretic ?i conceptual astfel elaborat [sub supravegherea fluctuant? (Lefebvre, 1959) a unui marxism ce preferă s? văd
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
domeniile: stratific?rîi (Marshall, 1950; Rowntree ?i Lavers, 1951), mobilit??îi sociale (Glass, 1954), educa?iei (Floud ?.a., 1956), familiei (Young ?i Willmott, 1957). Dar aceste cercet?ri se �nscriu �ntr-o tradi?ie �cameral?�, �ngust sociografic?, care nu �nclin? spre teoretizare dec�ț �n cursul anilor ?aizeci, o dat? cu lucr?rile lui John Rex (1961; Rex ?i Moore, 1967) asupra conflictelor sociale, ale lui Thomas B. Bottomore (1964) asupra elitelor, ale lui W.G. Runciman (1966) asupra percep?iei inegalit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ntoarcere (Mennel, �n [17]). Descoperirea recent? a operei lui N. Elias (cf. cap. 1.2) de c?tre anglo-saxoni dovede?te aceast? re�ntoarcere, fie c? e vorba de lucr?ri monografice ale �sociologiei trecutului�, fie de �ncerc?ri de teoretizare a proceselor de lung? durat?. �n primul caz s�nt studiate devian?a �n Nouă Anglie colonial? (Erikson, 1966), Vandeea contra-revolu?ionar? (Tilly, 1970), �nalta societate victorian? a Londrei (Davidoff, 1973), ca ?i mobilitatea social? �n Marsilia secolului al XIX
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Dezvoltarea durabilă ca obiectiv politic internațional / 85 4.2. Dezvoltarea durabilă din punctul de vedere al mediului de afaceri / 93 4.3. Strategii de dezvoltare durabilă / 97 4.4. Dezvoltarea comunitară / 98 Capitolul 5. Sustenabilitate și tehnologie / 113 5.1. Teoretizări despre raportul știință tehnologie societate / 114 5.2. Responsabilitatea științei și a dezvoltării tehnologice în societatea postcapitalistă / 116 Capitolul 6. Procese de guvernare / 127 6.1. Guvernarea politică internațională / 127 6.2. Guvernarea corporativă / 130 6.3. Principiile de bună
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
se estimează stocuri de resurse la nivel mondial, se calculează și negociază procentele pentru "dreptul la poluare" al țărilor etc. În aceeași măsură, internaționalizarea afacerilor și impactul acestora asupra societăților, statelor și umanității în general constituie o puternică tentație de teoretizare pentru toate ariile cunoașterii (economie, sociologie, politologie, futurologie, cinematografie etc.) și pentru instituții naționale și internaționale. Nume rezonante în lumea științifică au propus, cu competență și rigoare, construcții intelectuale coerente. Se pare totuși că, deși fezabile, niciunul din scenariile de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pe alta și își facilitează condițiile de funcționare. Chiar dacă pot să apară și elemente de incompatibilitate, cele două procese sunt mai strâns corelate decât par la prima vedere. Prin urmare, important este nu să ne angajăm în direcția relevării și teoretizării incompatibilității, ci să "citim" corect liniile de evoluție. 2.3.1. Stat vs. instituții internaționale și corporații. Suveranitate și jurisprudență postmodernă Dar nu există nimic în instituțiile formale care să poată garanta că societatea care se bazează pe ele va
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sub incidența legilor morale universale (etica kantiană) sau a comandamentelor morale de conviețuire socială corectă, cunoscute ca "legi de aur" (teoria contractualistă sau teoria reciprocității) sau a principiului de neagresiune (Robert Nozick, Murray Rothbard, Ayn Rand). Punctele slabe ale acestor teoretizări constau în lipsa de soluții la "paradoxurile deontologiei", la contradicțiile și ponderile acordate constrângerilor deontologice, și în neputința acordării schemelor conceptuale universale la empirismul conținuturilor lor. Teoria afacerilor etice Ce ești, la urma urmei, te privește doar pe tine; ce vrei
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
se poate spune, grosso-modo, că există două puncte de vedere: unul este focalizat preponderent pe economic versus mediu/resurse naturale, celălalt, mai larg, conectează dezvoltarea durabilă la toate dimensiunile existențial umane. (a) Dezvoltarea durabilă ca strategie pentru o economie ecologică Teoretizările din această sferă orbitează în jurul câtorva cuvinte-cheie: "creștere economică", "consum", "bunăstare", "capital natural" "rezerve de resurse", "managementul resurselor" etc. și "costuri", "sărăcie", "lumea a treia", "justiție socială". În principiu, această accepțiune punctează faptul că dezvoltarea durabilă este intrinsec legată de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a devenit modul de a fi al ființei umane, necesitatea scrutinului etic drastic asupra orientării cercetării tehnologice pare din ce în ce mai justificată. Iar direcția expres imprimată dezvoltării umane și implicit legăturii știință-tehnologie-societate este clară și din ce în ce mai imperativă: dezvoltarea umană durabilă. 5.1. Teoretizări despre raportul știință tehnologie societate Relația tehnologie-societate a fost diferit abordată în literatura academică, dar îndeajuns de des, încât să avem astăzi un tablou amplu asupra fenomenului. Dacă ar fi rezumate punctele de vedere multiple avansate de analiștii disciplinelor filozofice
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
guvernamentale și absolvirea corporațiilor de responsabilități morale pentru acțiunile lor dezastruoase asupra mediului. Între cele două extreme există grade și modalități diferite de a raționa și de a operaționaliza mecanisme eficiente specifice managementului RSC. Indiferent de cât de fezabile sunt teoretizările, pro sau contra, ține de evidență faptul că mediul de afaceri a devenit sensibil reactiv la așteptările sociale. Companiile au constatat nu numai că nu este rezonabil să ignore stimuli care vin din mediul extern, dar riscă să-și pericliteze
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
disputele în jurul proiectului Gold Corporation). Problematice social sunt externalitățile negative și, mai ales, cine suportă costurile acestora? Economiștii numesc pe cei care "plătesc" aceste costuri "terțe părți" sau, prin termenul intrat în vocabularul managerial, "stakeholder". Stakeholders sunt prezentați de majoritatea teoretizărilor socio-economice ca fiind victime ale efectelor externalității realizate de acționariatul și guvernanții marilor afaceri. Prin sintagma "părți co/interesate" (traducerea termenului englez "stakeholder") se înțelege grupurile și persoanele afectate și/sau care afectează operaționalizarea unei afaceri: acționari, angajați, clienți, furnizori
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
fac decît să laude fără discernămînt pro-ducții literare în marea lor majoritate de calitate îndoielnică. De asemenea, Călinescu arată (op. cit., p. 156) că istoricii literari români sînt lipsiți de o orientare de principiu, nefiind în măsură să acceadă la speculație (=teoretizare generalizantă). 144 Deși documentele care vizează folosirea lui sunt și â, inclusiv Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, din 2005 (Nota 81, p. XCVII), se stipulează că se respectă sînt (scris sânt) la scriitorii care l-au folosit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la simple interogații cu privire la locul femeilor în politică, ci se ocupă de dinamica raporturilor între femei și bărbați în societate, punând în discuție și reanalizând critic cel puțin trei teme centrale ale teoriei politice clasice cetățenia, statul și politicile publice, teoretizarea raportulului public-privat -, componente care evidențiază interdependențele existente între gen și mecanismele sistemului politic 26. Așadar, introducerea perspectivei de gen în teoria politică nu se reduce la simpla adăugare a "categoriei femei" în cercetările respective, ci produce o serie de mutații
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
încă un și mai aprig luptător decât pe câmpul de bătaie. Fiind un om foarte cultivat și aflat în continuă dispută teoretică cu Meletie Smotrițki (celebrul cărturar rus aflat atunci în tabăra creștinismului occidental), Petru Movilă înțelege foarte repede nevoia teoretizării pur dogmatice a tradiției ortodoxe, a conceperii unor instrumente teoretice de dezbatere bazate pe scrierile bizantine ale Sfinților Părinți. Era singurul mod de a apăra în mod practic, dar și la nivel dogmatic identitatea ortodoxă, în fața aparatului teoretic, hipersistematizat al
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
trebuie s-o facem, se impune o reechilibrare culturală, mai ales că elitele (sau parte din ele) devin surde la evoluțiile ce se petrec în jur. Oare neutralitatea lor ideologică nu poate fi interpretată ca un cinism lipsit de ideal? Teoretizarea elitei trebuie să însemne adaptare, aplecare spre semenii din comunitate, spre îndreptarea lor în direcția educației și sensibilizării întru cultură. Elită avem, avem și receptori, împreună doar vor ajunge la media culturală peste medie. Bolta stelară ce se sprijină pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]