1,218 matches
-
ocrotește un interes general obștesc. Mai precis, nulitățile absolute au în vedere fie lipsa unui element esențial al actului juridic (capacitate, consimțământ, obiect, cauză, formă), fie nesocotirea unei dispoziții imperative a legii sau a regulilor de conviețuire socială. Sub aspect terminologic trebuie precizat că nulitatea absolută este desemnată prin formule ca: "actul este nul de drept" sau "nul" sau "nul de plin drept", sau "actul va fi nul". Nulitatea absolută este în general virtuală, ea nu este expres prevăzută de lege
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
acțiune în sens procesual, acesta este imprescriptibil (nu se stinge, în principiu, niciodată). În susținerea ideii că prescripția extinctivă are ca efect general stingerea dreptului material la acțiune pot fi invocate mai multe argumente. Un prim argument este de ordin terminologic. Dacă intenția legiuitorului ar fi fost să stingă dreptul subiectiv, nimic nu l-ar fi putut împiedica să folosească acest concept (cunoscând și controversa existentă în literatură și practică). Ori, tocmai pentru a pune capăt discuțiilor contradictorii decretul amintit folosește
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Totodată, proba cu martori este unul dintre mijloacele de probă cele mai vechi, fiind cunoscute în toate sistemele probatorii; vezi, despre istoricul probei cu martori Al. Cazangiu, Istoricul probei cu martori, în J.N. nr. 6/1957, p. 1040. Sub aspect terminologic trebuie arătat că noțiunea de "martori" vine de la grecescul "martyros", adică cel ce face declarația credinței sale, cuvânt care capătă apoi și un înțeles juridic, fiind folosit în limba noastră înainte de epoca adoptării legilor scrise bizantine și pronunțându-se în
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de a se adresa unui anumit segment de piață bine definit, de a cunoaște nevoile consumatorului și de a le satisface într-un mod superior. Factorii exogeni ai comportamentului consumatorului Capitolul 9 Factorii culturali 9.1. Cultura și subcultura - precizări terminologice 9.2. Componentele culturii Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de cultură și subcultură; • determina componentele culturii; • înțelege rolul factorilor culturali în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: educație, limbă, religie, valori și atitudini, tradiții și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
veți putea: • defini noțiunile de cultură și subcultură; • determina componentele culturii; • înțelege rolul factorilor culturali în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: educație, limbă, religie, valori și atitudini, tradiții și obiceiuri, organizare socială. 9.1. Cultura și subcultura - precizări terminologice „Prin cultură, omul cunoaște lumea, se cunoaște pe sine și își fixează scopuri.”<footnote Grigore Georgiu, Filosofia culturii, Facultatea de Comunicare și Relații Publice „David Ogilvy” - SNSPA, București, 2001, p. 20. footnote> Cultura constituie totalitatea valorilor materiale și spiri tuale
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
metode se poate regăsi în budismul Zen. De asemenea brainstorming-ul se aseamănă foarte mult cu o metodă indiană, veche de peste patru secole numită Prai Barshana, ceea ce etimologic se traduce: ca o strategie ce nu tolerează nici un fel de critică. Terminologic, brainstorming provine din limba engleză însemnând „furtună în creier” sau „asalt de idei”. Această metodă este considerată a fi cea mai răspândită metodă de stimulare a creativității, în condiții de grup. Ea rezidă din sciziunea care are loc între etapa
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
pot derula simultan sau în paralel. Derularea efectivă a unui astfel de algoritm presupune o foarte atentă pregătire și planificare, valorificarea tuturor resurselor existente atât la nivel individual, cât și organizațional, lucrul în echipă și parteneriatul între instituții. Glosar Delimitări terminologice Adaptare curriculară corelarea conținuturilor componentelor curriculumului național cu posibilitățile elevului cu cerințe educaționale speciale, din perspectiva finalităților procesului de adaptare și de integrare școlară și socială a acestuia. Aceasta se realizează de către cadrele didactice de sprijin/itinerante împreună cu profesorul de la
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
este specifică societăților liberale și industriale; de aceea atunci când vorbim despre elite ne raportăm îndeosebi la elitele politice există și conceptul de elite culturale sau intelectuale, un concept destul de echivoc 3. Prin urmare, se pare că există o anumită imprecizie terminologică a conceptului de elite intelectuale, mai ales la nivelul practicii sale culturale greu de codificat. Și totuși, dacă se pleacă de la presupoziția că elitele ar trebui să reprezinte națiunea, fiind dobânda unui capital uman investit istoric cred că putem accepta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și poligamie 81 3.3.3.2. Criteriul rezidențial 83 3.3.3.3. Reguli de căsătorie: endogamia și exogamia 85 3.4.Evoluția structurilor și a funcțiilor familiei. O comparație sintetică tradițional-modern 87 Capitolul 4 Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie) 4.1. Precizări terminologice 89 4.2. Descendența uniliniară 90 4.3. Descendența cognatică 92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
83 3.3.3.3. Reguli de căsătorie: endogamia și exogamia 85 3.4.Evoluția structurilor și a funcțiilor familiei. O comparație sintetică tradițional-modern 87 Capitolul 4 Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie) 4.1. Precizări terminologice 89 4.2. Descendența uniliniară 90 4.3. Descendența cognatică 92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
structurilor și a funcțiilor familiei. O comparație sintetică tradițional-modern 87 Capitolul 4 Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie) 4.1. Precizări terminologice 89 4.2. Descendența uniliniară 90 4.3. Descendența cognatică 92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică 99 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie 102 5
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fel. Una dintre ele este de ordin teoretic, și anume faptul că specialiștii ce participă la o astfel de cercetare comunică ideatic destul de greu între ei din cauza conceptelor și a terminologiei specifice. E adevărat că de foarte multe ori diferențele terminologice sunt mai mult de cuvinte decât de conținut ideatic propriu-zis, dar aceasta nu schimbă prea mult datele problemei. Experții dintr-un anumit domeniu țin la terminologia lor specifică fiindcă aceasta este un argument al capitalului lor cultural și deci al
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de descentrare culturală și etnică, de o serioasă revizuire a tezei superiorității unei culturi sau alteia, înseamnă pași hotărâți în realizarea umanismului teoretic și practic. Pe plan epistemic, studiile comparative pe tema familiei, a relațiilor de rudenie și a sistemului terminologic al acestor relații au condus la sublinieri și clarificări în distincția dintre optica de „interior” (perspectiva emică) și cea de „exterior” (perspectiva etică) în abordarea grupurilor și a fenomenelor socioculturale. Adică necesitatea de a lua în considerare și percepțiile, explicațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Iluț, 1983, 2003). Dubletul conceptual emic-etic este de inspirație lingvistică, fără a rămâne însă un simplu împrumut. De altfel, lingvistica, una dintre cele mai avansate discipline socioumane, a oferit în mai multe rânduri zonelor de cunoaștere învecinate nu numai sugestii terminologice, ci și material de construcție teoretico-metodologic. În cazul de față s-a pornit de la distincția dintre analiza fonetică și cea fonemică. Fonemele sunt unități fonetice elementare ale unei limbi, numărul lor fiind limitat și reprezentat în scris prin același simbol
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de venituri - asupra soției și copiilor, și cea nucleară modernă, cu o mai mare apropiere între rolurile din cadrul grupului familial (Mihăilescu, 1993). Tabelul 1. Familia în societățile tradiționale și în societățile moderne Capitolul 4tc " Capitolul 4" Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)tc "Parentalitate și descendenȚĂ. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)" 4.1. Precizări terminologicetc "4.1. Precizări terminologice" Parentalitatea desemnează grupul de rude, mamă, tată, frați, surori, unchi, mătuși, verișori, bunici, nepoți, din care
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o mai mare apropiere între rolurile din cadrul grupului familial (Mihăilescu, 1993). Tabelul 1. Familia în societățile tradiționale și în societățile moderne Capitolul 4tc " Capitolul 4" Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)tc "Parentalitate și descendenȚĂ. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)" 4.1. Precizări terminologicetc "4.1. Precizări terminologice" Parentalitatea desemnează grupul de rude, mamă, tată, frați, surori, unchi, mătuși, verișori, bunici, nepoți, din care face parte individul. Este vorba despre rude de sânge, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Familia în societățile tradiționale și în societățile moderne Capitolul 4tc " Capitolul 4" Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)tc "Parentalitate și descendenȚĂ. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)" 4.1. Precizări terminologicetc "4.1. Precizări terminologice" Parentalitatea desemnează grupul de rude, mamă, tată, frați, surori, unchi, mătuși, verișori, bunici, nepoți, din care face parte individul. Este vorba despre rude de sânge, dar și prin alianță. Parentalitatea nu este o simplă structură statică, ci înseamnă relațiile dinamice
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bilateralitate. Și în mare măsură așa este. Proprietatea, averea și alte bunuri materiale sau spiritual-simbolice vin și dinspre tată și dinspre mamă. Să observăm însă că numele de familie este de obicei patronimic, adică urmează linia paternă. 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologiitc "4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii" În orice cultură și societate funcționează o rețea de rudenie recunoscută ca atare, rețeaua și elementele ei având termeni specifici. Termenii care desemnează tipurile de rudenie
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și alte bunuri materiale sau spiritual-simbolice vin și dinspre tată și dinspre mamă. Să observăm însă că numele de familie este de obicei patronimic, adică urmează linia paternă. 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologiitc "4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii" În orice cultură și societate funcționează o rețea de rudenie recunoscută ca atare, rețeaua și elementele ei având termeni specifici. Termenii care desemnează tipurile de rudenie împreună cu regulile lor de folosire formează sistemul terminologic parental
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii" În orice cultură și societate funcționează o rețea de rudenie recunoscută ca atare, rețeaua și elementele ei având termeni specifici. Termenii care desemnează tipurile de rudenie împreună cu regulile lor de folosire formează sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie, kinship) al unei culturi. În descrierea și analiza sistemelor terminologice parentale trebuie făcute toate eforturile pentru a evita traducerea termenilor dintr-un sistem cu termeni din sistemul propriu. Pentru a reduce posibilitatea impunerii categoriilor propriei
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de rudenie recunoscută ca atare, rețeaua și elementele ei având termeni specifici. Termenii care desemnează tipurile de rudenie împreună cu regulile lor de folosire formează sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie, kinship) al unei culturi. În descrierea și analiza sistemelor terminologice parentale trebuie făcute toate eforturile pentru a evita traducerea termenilor dintr-un sistem cu termeni din sistemul propriu. Pentru a reduce posibilitatea impunerii categoriilor propriei culturi sau etnii asupra unor sisteme terminologice diferite, este recomandată folosirea la minim a cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al unei culturi. În descrierea și analiza sistemelor terminologice parentale trebuie făcute toate eforturile pentru a evita traducerea termenilor dintr-un sistem cu termeni din sistemul propriu. Pentru a reduce posibilitatea impunerii categoriilor propriei culturi sau etnii asupra unor sisteme terminologice diferite, este recomandată folosirea la minim a cuvintelor „unchi”, „mătușă”, „verișor”. Chiar cuvintele „mamă”, „tată”, „frate”, „soră”, „fiu”, „fiică” este necesar să fie utilizate cu precauție, existând riscul distorsionării felului în care categorizează alte culturi persoanele care le sunt rude
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
denumiri au în principiu aceeași poziție socioafectivă față de ego. Cum spune M. Harris (1975b, p. 350): „...studierea terminologiei relațiilor de rudenie ne oferă importante lecții despre relația dintre ideologie, structură socială și condițiile tehnoeconomice și tehnoenvironmentale”. Terminologia euro-americană (eschimosă). Sistemul terminologic cu care euro-americanii sunt cel mai bine familiarizați se numește în literatura antropologică terminologia eschimosă sau inuită (vezi figura 6). Două aspecte importante se remarcă din analiza acestei diagrame: nici unul dintre termenii aplicați familiei nucleare (1, 2, 5, 6) nu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
extinse lărgite și doar 13 au o descendență uniliniară. Figura 6. Terminologia eschimosă Zelosul apărător al materialismului cultural (palierul simbolic al culturii este determinat de condițiile ecologice, tehnoeconomice și de structură sociopolitică), M. Harris (1975b), dă următoarea explicație acestei modalități terminologice: terminologia mai sus descrisă este larg răspândită - așa cum arată termenul „eschimos”- printre vânători și culegători. Motivul este că orice factor care izolează familia nucleară crește probabilitatea apariției respectivului tip terminologic. Or, în cazul populațiilor ce își bazează modul de existență
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
structură sociopolitică), M. Harris (1975b), dă următoarea explicație acestei modalități terminologice: terminologia mai sus descrisă este larg răspândită - așa cum arată termenul „eschimos”- printre vânători și culegători. Motivul este că orice factor care izolează familia nucleară crește probabilitatea apariției respectivului tip terminologic. Or, în cazul populațiilor ce își bazează modul de existență pe vânătoare și cules, din cauza fluctuației de resurse biotice și a densității scăzute a populației, familia tinde spre forma nucleară pentru a putea face față mobilității geografice necesare în căutarea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]